Declaratie de presa data de presedintele Romaniei, Traian Basescu

Presedintele Romaniei, Traian Basescu, a sustinut astazi, 18 februarie a.c., la Palatul Cotroceni, o declaratie de presa privind pozitia oficiala a tarii noastre fata de proclamarea unilaterala a independentei provinciei Kosovo.

Va prezentam integral textul declaratiei:

„Buna seara,

As vrea sa fac mai intai cateva precizari care, probabil, vor trebui in viitor, avand in vedere ca suntem un stat membru al Uniunii Europene, sa fie luate in considerare si de comentatori,  si de partide politice.

La nivelul Uniunii Europene exista procedura coordonarii cu statul care detine presedintia. Inainte de inceperea negocierilor pe declaratia de astazi a ministrilor de externe a existat la nivelul Uniunii Europene intelegerea ca niciun sef de stat, niciun ministru de externe si niciun prim-ministru sa nu faca declaratii pana la incheierea negocierii declaratiilor CAGRE  – Consiliul ministrilor de externe –de astazi.

Din acest motiv, nu a existat o pozitie exprimata nici de Presedinte, nici de Primul-ministru. In toata Uniunea Europeana, a existat o singura exceptie. Nu o nominalizez, dar toti ceilalti am respectat procedura de a astepta finalizarea negocierilor.

Mai mult decat atat, ca detaliu tehnic, va pot spune ca negocierile au inceput inca de ieri la nivelul directorilor, dupa ce s-a pus in dezbatere o prima forma a declaratiei si in cursul noptii, azi-dimineata tot timpul declaratia a fost schimbata si adaptata, in asa fel incat documentul final sa raspunda intereselor tuturor tarilor. Din acest motiv, nu a fost posibila o declaratie imediat.

Stiu ca exista setea sa comentam ce a spus Presedintele sau ce a spus Premierul, dar ar fi influentat - orice declaratie mergea pe toate agentiile, ar fi influentat chiar capacitatea noastra de negociere la Bruxelles de ieri dupa-amiaza si pana astazi la ora 17:00, cand s-a incheiat consiliul.

Mai sunt aprecieri ca pozitiile ar fi legate de anul electoral. Nu este asa. Cel putin din punctul meu de vedere, inca din 2005, de la vizita din Statele Unite si la a doua vizita, la intalnirile cu toti sefii de stat si de guvern, de cate ori s-a pus problema Kosovo, pozitia noastra a ramas constanta. Din acest motiv, nici n-au existat presiuni pe Romania sa-si schimbe pozitia, pentru ca era arhicunoscuta din 2005.

Si ultima speculatie inainte de a intra la fondul lucrurilor, problema cu axa. Romania, daca are parteneriate strategice, nu inseamna ca isi cedeaza pozitii care vizeaza interesul national.

Trecand la declaratia adoptata astazi de ministrii de externe la Bruxelles, va pot spune ca, in raport cu situatia data, Romania si-a atins toate obiectivele din mandatul pe care CSAT l-a dat ministrului de externe si directorului din MAE responsabil de inceperea negocierilor.

Iar obiectivele noastre majore au fost urmatoarele, si le formulez asa cum se regasesc in declaratie: in primul rand, dreptul ca fiecare stat al Uniunii sa actioneze in ceea ce priveste Kosovo in conformitate cu practica nationala si cu dreptul international. Nu a existat, si a fost unul din obiectivele noastre sa nu fim obligati la o pozitie comuna neconvenabila Romaniei. Acest element se afla in declaratia adoptata astazi.

Al doilea imperativ a fost legalitatea prezentei Misiunii Uniunii Europene, si declaratia de astazi raspunde acestui imperativ, facand trimitere la faptul ca prezenta Misiunii Uniunii Europene se face in baza rezolutiei 1244 a Consiliului de Securitate.

Al treilea element important pentru noi si care a fost in mandat si se regaseste in declaratie este precizarea ca evenimentele din Kosovo nu reprezinta un precedent in tratarea problemelor minoritatilor. Si acest lucru este precizat expres in declaratia de astazi a CAGRE.

De asemenea, o exigenta pe care o regasim in declaratia de astazi, si dumenavoastra v-o aduceti aminte cu usurinta din declaratiile mele de pana acum, UE isi reitereaza atasamentul fata de Carta Natiunilor Unite si fata de Actul final de la Helsinki. Acest act final de la Helsinki se refera la zece principii, printre care extrem de important: suveranitate, inviolabilitatea frontierelor, integritatea teritoriala si altele. In declaratie se regaseste integral mandatul pe care Consiliul Suprem de Aparare a Tarii l-a dat delegatiei Romaniei la CAGRE si pentru asta ii felicit pe cei care au negociat, incepand de ieri dupa amiaza.

In ceea ce priveste Romania, Romania isi mentine pozitia si nu va recunoaste independenta provinciei Kosovo. La situatia pe care toti am vazut-o ieri, anuntata de la Pristina, declaratia unilaterala de independenta a acestei provincii au contribuit, in opinia noastra, cateva elemente.

In primul rand, faptul ca partile nu au ajuns la o solutie comuna prin negocieri directe. Pristina si Belgradul nu au reusit sa defineasca o pozitie comuna care ar fi putut fi in folosul ambelor parti. Noi consideram ca in momentul de fata ambele parti pierd. Nerecunoasterea independentei Kosovo, din punctul nostru de vedere, are la baza nu numai faptul ca cele doua parti nu au ajuns la o intelegere, ci si faptul ca nu exista o rezolutie a Consiliului de Securitate al ONU care sa reglementeze declaratia de independenta facuta ieri la Pristina.

De asemenea, Romania nu va recunoaste independenta Kosovo din motive precum: acordarea de drepturi colective minoritatilor, nerespectarea integritatii teritoriale a Serbiei, nerespectarea principiului inviolabilitatii frontierelor Serbiei si nerespectarea suveranitatii Serbiei. Acestea sunt in principal motivele pentru care Romania nu recunoaste si nu va recunoaste independenta Kosovo.

Va pot spune ca astazi am fost placut impresionat de abordarea constructiva pe care partidele au avut-o in discutiile de la Cotroceni. Ca sa nu existe interpretari, eu nu am convocat partidele, ci am invitat partidele in primul rand pentru a le informa asupra pozitiei Romaniei, in al doilea rand pentru consultari pe problema Kosovo. Toate partidele au fost de acord ca ce s-a intamplat la Kosovo nu poate constitui un precedent, nu numai pentru Romania, dar nici in Europa. Acest lucru este de altfel precizat si in declaratia CAGRE de astazi.

Am fost de acord ca situatia minoritatii albaneze din Kosovo nu se poate compara cu situatia minoritatii maghiare, sa spunem, sau cu oricarei alte minoritati din cele inca 18 minoritati din Romania. In Kosovo impotriva minoritatilor s-a intervenit cu tancurile, in Romania in favoarea minoritatilor s-au creat conditii de exprimare politica. Minoritatile sunt prezente in administratia locala, minoritatile, si daca ne referim la cea maghiara, sunt prezente in guvern, minoritatile sunt prezente in Parlament, minoritatea maghiara este prezenta in Parlamentul European. Limba maghiara poate fi invatata in scoli, se utilizeaza in justitie, copiii maghiari au posibilitatea sa evolueze oriunde pe teritoriul Romaniei, avand drepturi egale cu cele ale majoritarilor.

As spune, am facut un apel si am gasit raspuns pozitiv de la partide, ca evenimentele din Kosovo nu trebuie folosite pentru a crea tensiuni interetnice in mod inutil si prin fals. Avem obligatia sa privim cu realism realitatile de la noi si orice om de buna credinta va constata ca nu exista conditii pentru ca in Romania sa se intample ce s-a intamplat in Serbia cu provincia Kosovo.

Cred ca este nevoie ca partidele politice si toti romanii, indiferent ca sunt majoritari sau sunt cetateni romani de etnie maghiara, italiana, ucraineana, alaturi de politicieni trebuie sa dea dovada de responsabilitate si sa nu incerce sa transfere in Romania un discurs care nu are nimic comun cu realitatile actuale ale Romaniei.

Mai avem o problema se pare, si ea scapa din atentia celor care formeaza opinia, a celor care merg la televiziuni si vorbesc: Romania este stat membru in NATO si stat al Uniunii Europene. Calitatea de stat membru NATO ne garanteaza in primul rand chiar suveranitatea, integritatea teritoriala,inviolabilitatea frontierelor. Este unul din motivele pentru care Romania a intrat in NATO.

Standardele Uniunii Europene, de asemenea, garanteaza Romaniei toate aceste realitati, suveranitate, integritate teritoriala, inviolabilitatea frontierelor, abordari civilizate fata de minoritati, limite care sa nu permita excese nici din partea minoritarilor, nici din partea majoritarilor. Structurile in care Romania este integrata, NATO si Uniunea Europeana, ne garanteaza securitatea. Cetatenii romani sunt in siguranta deplina, indiferent ca sunt majoritari sau minoritari.Realitatea este ca trebuie sa ne obisnuim sa gandim altfel decat pana acum. Apartenenta noastra la NATO si la Uniunea Europeana ne garanteaza tot ceea ce o natiune are nevoie sa aiba garantat: securitate, integritate teritoriala, suveranitate exercitata in limitele Constitutiei, inviolabilitatea frontierelor, postamentul pe care se poate construi prosperitatea.

Dezbaterea publica, si dumneavoastra presa aveti o misiune fundamentala aici, cred eu, nu va dau pretioase indicatii, dar cred eu ca trebuie sa se desfasoare in limitele realitatilor noastre si nu cu desene nationaliste, nationalist-extremiste, care in primul rand nu mai sunt o realitate a Romaniei, in al doilea rand nu pot sa mai produca efecte in Romania de genul celor pe care, de vreo 24-30 de ore, le vedem promovate ca fiind posibile si pentru Romania.

Nu exista nicio legatura intre ce s-a intamplat in Serbia si ce s-ar putea intampla in Romania. In Romania avem un sigur destin: spre prosperitate, daca beneficiem de o buna guvernare si de oameni hotarati, de o natiune hotarata sa isi vada atinse obiectivele de prosperitate. In rest, nu va pot spune decat o seara buna, linistita, Romania nu va fi afectata sub nici o forma de evenimentele din Serbia. In acelasi timp insa vreau sa stiti ca Romania trebuie sa isi asume responsabilitati pentru regiunea in care exista. Nu putem astepta ca altii sa faca ceea ce putem face si noi.

Am inteles ca a fost lansata o dezbatere cu privire la participarea Romaniei cu 175 de oameni la Misiunea Uniunii Europene. As vrea sa facem lucrurile clare din acest punct de vedere. Romania participa cu 175 de persoane, din care 115 jandarmi si 60 de politisti la Misiunea UE. Acest lucru a fost aprobat in CSAT din luna decembrie, in baza hotararii Consiliului European tot din luna decembrie. Cine sunt acesti 175 de jandarmi si politisti? Sunt exact aceiasi sau exact acelasi numar care in momentul de fata participa la Misiunea ONU. Romania nu si-a suplimentat participarea cu jandarmi si politisti in Kosovo.

O data cu transferul de responsabilitate, in baza Rezolutiei 1244, de la ONU catre Uniunea Europeana, Romania ramane cu aceleasi forte si cu aceleasi misiuni. Sunt forte de ordine publica. Nu este armata, nu sunt trupe de interventie. Nu este nimic altceva decat forte de ordine publica. Indeplinesc aceasi misiune pe care au indeplinit-o sub mandatul ONU, o indeplinesc sub mandat al Uniunii Europene.

La ce nu se va implica Romania? Romania nu se va implica in constructia institutionala in Kosovo. Rezolutia 1244 acopera participarea cu forte de ordine. Toata structura participarii cu forte de ordine sub mandat ONU a fost legata de ordine, de pastrarea ordinii publice. In momentul de fata, din structura, din misiunea de 2000 de oameni a Uniunii Europene, Romania se angajeaza strict pe segmentul de ordine publica care este acoperit de Rezolutia 1244 a Consiliului de Securitate. Repet, nu ne implicam in constructia institutionala.

De asemenea, activitatea biroului diplomatic de la Pristina va inceta. In momentul de fata, la Pristina avem un birou diplomatic desprins din Ambasada Romaniei de la Belgrad. Odata cu refuzul nostru de a recunoaste provincia Kosovo ca devenind stat independent, activitatea acestui birou inceteaza.
Cam acestea sunt elementele pe care le consider de importanta publica. Va pot spune ca statul roman nu are niciun secret in abordarea prezenta si viitoare, deci tot ce era de spus s-a spus.

Eu nu am constatat o opozitie a UDMR in discutii si poate ca ar fi bine sa va spun, desi n-am niciodata obiceiul sa vorbesc despre ce a spus un partid sau altul, chiar delegatia UDMR a spus in discutii ca nu poate fi facuta o comparatie, o similitudine intre Kosovo si situatia din Romania.

Deci in discutiile de la Cotroceni UDMR a fost corect. Nu stiu, n-am urmarit declaratiile publice de dupa discutii. Va pot spune ca in discutii, personal am recunoscut ca sunt inca lucruri de facut pentru minoritati, cum am si reprosat UDMR ca sunt aspecte in Covasna si Harghita care pot fi interpretate ca fiind elemente de purificare etnica indreptate impotriva romanilor. Deci trebuie sa continuam sa lucram impreuna cu minoritatile, pentru ca in orice caz sa se simta bine in Romania.

Va multumesc mult, va doresc o seara placuta!”

Sursa: Amos News