MJ cere revocarea lui Tulus

Ministrul Justitiei a inaintat astazi Presedintelui Romaniei cererea de revocare  din functie a procurorului sef al sectiei a II-a a Directiei Nationale Anticoruptie, se arata intr-un comunicat remis AMOS News.

Motivele acestei cereri sunt deficientele majore identificate in urma controlului inspectiei judiciare, deficiente care sunt de natura de a vicia actele de urmarire penala efectuate de sectia a II-a a DNA, de a compromite total credibilitatea institutiei, precum si lupta impotriva coruptiei in general.

Aceasta cerere de revocare are drept scop continuarea eficienta si impartiala a luptei contra coruptiei, prin trimiterea in fata justitiei a celor vinovati, cu respectarea tuturor procedurilor legale, astfel incat acestia sa nu scape nepedepsiti, din cauza nerespectarii dispozitiilor procedurale de catre procurori, asa cum s-a intamplat, atat de des, pana acum.

Pentru a evita perceptia de politizare a activitatii DNA, devenita din ce in ce mai prezenta in ultima perioada, ministrul justitiei cere ca institutia sa redevina una bazata pe reguli, proceduri si expertiza, nu pe strategii de dezinformare, arbitrariu si interese ce pot fi interpretate ca politice.

Este de datoria tuturor celor care au atributii in acest domeniu, sa dam dovada de responsabilitate si sa actionam in vederea eficientizarii actului de justitie si in vederea protejarii credibilitatii institutiilor implicate.

Mentinerea in continuare in functie a unei persoane care a impus un mod de lucru bazat pe abuz si incompetenta, nu face altceva decat sa confirme faptul ca obiectivul acestei institutii a devenit implicarea in dispute politice si compromiterea publica a unor persoane. Pentru ca activitatea defectuoasa are ca efect juridic cert faptul ca dosarele alcatuite in cadrul sectiei vor fi restituite sau respinse de instante.

Sub conducerea procurorului sef Tulus, activitatea sectiei a II-a a DNA se desfasoara in conditii care sfideaza toate normele de procedura – independenta procurorului de caz este facultativa, politistii pot face orice act in locul procurorului, in baza principiului muncii in echipa, aducerea la cunostinta a invinuirii se poate face prin telefon, iar comunicarea solutiei de neincepere a urmaririi penale catre persoanele cercetate, este optionala.

Plangeri penale neinregistrate ani de zile, mandate de perchezitie care expira fara ca perchezitia sa fi fost efectuata, procurori care n-au rezolvat nici un dosar in 9 luni de zile, dosare in care nu s-a facut nimic pana la momentul la care a intervenit prescriptia raspunderii penale – sunt realitatile triste ale sectiei a II-a in mandatul procurorului sef Tulus.

Toate principiile care stau la baza reformei justitiei initiate in 2005 si in baza carora Guvernul Tariceanu si-a asumat raspunderea in fata Parlamentului au fost incalcate.

S-a vorbit despre distribuirea aleatorie a cazurilor, si controlul inspectiei judiciare ne arata ca acest principiu a ramas, la DNA, o simpla vorba goala. Dosarele sunt distribuite dupa bunul plac al procurorului sef.

S-a vorbit de principiul continuitatii, cu alte cuvinte, de imposibilitatea ca un anumit dosar sa-i fie luat unui procuror si dat altuia, cu incalcarea prevederilor legale. In realitate, asistam la DNA la un adevarat carusel al dosarelor, luate si date fara respectarea prevederilor legale.

S-a vorbit de principiul specializarii si de DNA ca de o structura de elita. Ce am descoperit e ca procurorii sectiei a II-a a DNA ignora dispozitii procedurale fundamentale, confunda acte procedurale simple si ca nu exista nici o preocupare din partea procurorilor sefi pentru imbunatatirea pregatirii profesionale a celor din subordine.

Mai presus de toate, s-a vorbit de independenta si de impartialitate. Or asta nu are nimic de a face cu practica de a inchide subit anumite dosare, cu actori dintr-o anumita parte a spectrului politic.

Dupa cum nu are nimic de-a face nici cu practica de a forta constituirea anumitor dosare, fara sa existe elementele necesare, si apoi de a le tine deschise, fara a efectua acte de cercetare, pentru persoane din cealalta parte a scenei politice.

Mai mult, se pot observa actiuni concertate, prin care, aproape simultan, sunt deschise dosare mai multor lideri ai aceleiasi formatiuni politice.

Interesante sunt constatarile si in ceea ce priveste „discretia” sau, dimpotriva, „publicitatea” ce inconjoara anumite dosare. In timp ce in cazul unui dosar ce viza anumite firme ce construiesc autostrazi, se adopta intr-un mod discret o neincepere de urmarire penala, fara a se preciza nici persoanele vizate de solutie, nici infractiunile sub aspectul carora s-au efectuat acte premergatoare, in cazul unui lider politic, in dosar nu s-a inceput nici macar urmarirea penala, dar dosarul este cunoscut in toata mass-media.

De fapt, nu era nevoie sa vina inspectia judiciara sa ne spuna ceea ce oricine poate observa. Unul dintre cotidiane a devenit „gazeta de perete” a DNA. De acolo aflam, cu mult inainte, ce dosare se mai pregatesc si cui. Iar un presedinte de partid a devenit purtatorul de cuvant al institutiei. Cum s-a apropiat campania electorala, acesta face periodic conferinte de presa in care prezinta informatii din dosarele aflate in lucru la sectia a II-a, despre care garanteaza ca sunt „suta la suta” corecte, invocand „surse din DNA”.

Toate acestea ne demonstreaza ca nu mai e vorba de „intamplari”, ci ca totul face parte dintr-o strategie institutionala: nu mai conteaza finalitatea judiciara a dosarelor, ci spectaculozitatea mediatica. Asa cum observa un reprezentant al societatii civile, DNA a devenit o agentie de PR.

Intarzieri suspecte in cercetari au loc si in privinta unor oameni de afaceri sau grupuri economice. Se creeaza astfel suspiciunea ca DNA actioneaza la comanda, pentru a proteja sau a afecta anumite interese economice.

Toate acestea nu demonstreaza decat ca, sub indrumarea directa a procurorului sef sectie Tulus, activitatea sectiei II-a DNA a devenit una dominata de arbitrariu si abuz. Toate demersurile acestui procuror sef nu au ca obiectiv decat instaurarea controlului total, discretionar asupra activitatii sectiei, prin:

Controlul asupra deschiderii dosarelor, prin neinregistrarea plangerilor sau amanarea nejustificata a cercetarilor.

Controlul asupra repartizarii dosarelor, prin directionarea acestora catre anumiti procurori si redistribuirea lor abuziva.

Controlul asupra actelor care se fac in dosare, prin semnarea, fara nici un drept, a adreselor de solicitare de informatii sau documente catre institutii.

Controlul asupra solutiilor din dosare, prin verificarea solutiilor de netrimitere in judecata, cu incalcarea competentei procurorilor sefi serviciu, si prin retinerea spre solutionare a unor plangeri impotriva solutiilor care nu erau de competenta sa. Controlul asupra comunicarii solutiilor, prin practica comunicarii selective a acestora.

Aceasta cerere are ca principal obiectiv recastigarea credibilitatii activitatii DNA.
Iar intentia de a reda increderea cetatenilor in activitatea unei institutii publice este, in primul rand, un act de responsabilitate politica. Intarzierea luarii unei decizii in acest caz nu face decat sa compromita eforturile depuse pana acum pentru credibilizarea justitiei in Romania.

Ministerul Justitiei nu doreste politizarea dezbaterii privind justitia si lupta anticoruptie.
Cel mai important lucru este ca, in Romania, sa se instaureze principiul potrivit caruia cei care au incalcat legea sa plateasca pentru faptele lor.

Insa unei incalcari a legii nu i se poate raspunde cu o alta incalcare a legii.
Este momentul ca orice tip de abuz sa inceteze, iar justitia sa-si recapete respectul si credibilitatea de care are nevoie pentru a functiona.

Sursa: Amos News