Ordonantele procurorilor in cazul lui Valentin Ceausescu nu au temei legal, considera Tribunalul Bucuresti

Dupa 1990, procurorii au deschis mai multe dosare penale impotriva membrilor familiei Ceausescu, acuzandu-i ca s-au folosit de functiile pe care le detineau in cadrul statului si partidului comunist, pentru a savarsi numeroase abuzuri.

Tribunalul Bucuresti a dat publicitatii marti motivele pentru care a admis la 3 octombrie 2006 plangerea formulata de Valentin Ceausescu, impotriva ordonantelor luate de procurori impotriva sa, in perioada 1990-2002.

In plangerea depusa la tribunal, Valentin Ceausescu trecea in revista toate abuzurile autoritatilor, dupa Revolutia de la 1989.

Astfel, el arata ca a fost arestat pe 25 decembrie 1989 fiind retinut la unitati militare din apropierea Bucurestiului, fara a i se aduce vreo invinuire, iar pe 24 ianuarie 1990 a fost acuzat de subminarea economiei nationale, fiind detinut la penitenciarele Rahova si Jilava, fara a beneficia de serviciile unui avocat.

De asemenea, Valentin arata ca a fost trimis in judecata pentru complicitate la abuz contra intereselor publice, incadrare schimbata ulterior de instanta. El a obtinut o decizie favorabila din partea Curtii supreme in 1991, dar a fost instiintat abia in 1993 de procurori ca s-a dispus incetarea urmaririi penale impotriva sa, in cazul infractiunii de abuz in serviciu.

Valentin a mai spus ca in 1996 procurorii au decis neinceperea urmaririi penale (NUP) si in privinta infractiunii de subminare a economiei nationale, fiind dispusa restituirea bunurilor confiscate in 1990, dar Muzeul National de Arta a refuzat sa execute ordonanta Parchetului General.

Calvarul lui Valentin Ceausescu continua. In 1998, el revine cu o plangere la Parchetul General, institutie care emite in 1999 o noua ordonanta prin care a fost infirmat NUP dat in 1996.

Valentin Ceausescu a aratat in plangerea depusa la Tribunal ca ultima ordonanta a Parchetului din 1999 incalca legile in vigoare, cu atat mai mult cu cat de dosarul sau s-a ocupat procurorul I.Piciorus, acuzat de Zoia Ceausescu ca in timpul perchezitiilor realizate in 1990 a sustras mai multe bunuri.

Ambiguitatile Parchetului General continua, procurorii emitand noi ordonante in anii 2000, 2001, 2002, prin care Valentin Ceausescu era ba urmarit penal, ba se dadea NUP.

Prin sentinta din 3 octombrie 2006, Tribunalul Bucuresti a constatat nelegalitatea si neteimenicia unor ordonantelor emise de Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie impotriva lui Valentin si Nicu Ceausescu.

De asemenea, Tribunalul Bucuresti a dispus restituirea tuturor bunurilor confiscate de procurori de la cei doi frati, insa a respins restituirea bunurilor care au apartinut lui Nicolae si Elena Ceausescu, mentinand masurile asiguratorii, dispuse atunci cand averea sotilor Ceausescu a fost confiscata prin sentinta Tribunalului Militar nr.1/1989.

In rechizitoriul procurorilor se arata ca Valentin si Nicu Ceausescu au solicitat si primit bunuri sau servicii din partea unor institutii ale statului sau ale Partidului Comunist Roman (PCR); le-au fost reparate si dotate imobilele unde locuiau (11 milioane lei pentru imobilul din str.Arh.Cerchez, nr16, locuit de Valentin Ceausescu si 2 milioane lei pentru imobilul din str. Cosmonautilor, nr.2-4, locuit de Nicu Ceausescu), au primit bunuri `la un inalt nivel de calitate` de la fosta gospodarie de partid; au primit de la Elena Ceausescu cadouri constand in aparatura electronica din strainatate, imbracamintea era platita de Sectorul Reprezentare, institutie care le platea inclusiv cadourile oferite la zilele onomastice.

Procurorii sustineau ca Valentin Ceausescu folosea, potrivit declaratiei date de martorul Ogica Gheorghe (fost contabil sef al Sectiei Gospodarie de Partid), `mijloace de tenis de camp din import`.

De asemenea, Parchetul arata ca a descoperit, in imobilele locuite de cei doi frati, opere de arta (tablouri ale unor pictori consacrati romani si straini, vase, cupe, monede), iar Valentin Ceausescu a beneficiat de un autoturism marca BMW 2800, achizitionat in 1976, pretul masinii de 159.852 lei neregasindu-se in factura incheiata cu ocazia achizitionarii, pretul fiind coborat la 99.643 lei.

Totodata, procurorii ii acuzau pe cei doi ca nu si-au platit impozitele pentru autoturismele proprietate personala.

Magistratii Tribunalului Bucuresti au aratat ca faptele retinute de procurori impotriva celor doi frati sunt prea generale, iar cele mai multe dintre situatii privind bunurile si serviciile indicate de procurori `pot fi considerate comice in contextul de subminare a economiei nationale`.
Judecatorii considera ca nu se poate retine vreo infractiune cu privire la dotarea si repararea unor imobile, deoarece acestea se aflau in proprietatea statului, Valentin si Nicu fiind doar chiriasi. Magistratii au respins acuzatiile procurorilor de subminare a economiei nationale in legatura cu bunurile si serviciile de care au beneficiat cei doi frati (alimente, vesela, lenjerie de pat, prosoape, tacamuri, frigider, obiecte de uz casnic).

In opinia judecatorilor, acuzatiile formulate de procurori sunt prea generale, iar actiunile lui Valentin si Nicu nu au vatamat drepturile si interesele unor persoane si nu au subminat economia nationala, motivatiile procurorilor in faza de urmarire penala fiind pur speculative.

Tribunalul Bucuresti a apreciat ca solutiile procurorilor sunt gresite si in cazul sotilor Nicolae si Elena Ceausescu, pentru care se dispusese inceperea urmaririi penale. Magistratii au aratat ca nu se poate incepe urmarirea penala impotriva acestora dupa ce au fost condamnati la moarte si executati, potrivit art.10 lit.g C.p.p..

Instanta a dispus restituirea tuturor bunurilor care au apartinut lui Valentin si Nicu Ceausescu, iar pentru acele bunuri care ar putea avea caracter public, statul roman are la dispozitie proceduri extrapenale pentru a intra in posesia lor.