Proiectele Ministerului de Justitie

Guvernul Romaniei a aprobat o serie de proiecte elaborate de Ministerul Justitiei in vederea armonizarii, modernizarii si aplicarii unitare a legislatiei romanesti, precum si in ceea ce priveste exercitarea profesiilor de notari si avocati.

Unul dintre cele mai importante proiecte vizeaza Codul de procedura civila si are ca scop crearea in materia procesului civil a unui cadru legislativ modern, care sa raspunda pe deplin imperativelor functionarii unei justitii moderne, adaptate asteptarilor sociale, precum si necesitatii cresterii calitatii acestui serviciu public.
 
Astfel, in cadrul sedintei de Guvern din data de 19 noiembrie a.c., Ministerul Justitiei a propus adoptarea urmatoarelor proiecte de acte normative:
 
1.    Proiectul Codului de procedura civila
Dispozitiile proiectului noului Cod de procedura civila urmaresc sa raspunda unor deziderate actuale, precum accesul justitiabililor la mijloace si forme procedurale mai simple si accesibile si accelerarea procedurii, inclusiv in faza executarii silite.
In egala masura, proiectul urmareste sa raspunda si exigentelor de previzibilitate a procedurilor judiciare decurgand din Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si, implicit, din cele statuate in jurisprudenta C.E.D.O.
Urmarind cu rigoare asigurarea premiselor pentru solutionarea corecta in fond a cauzelor, in cadrul sistemului justitiei nationale, proiectul are in vedere eliminarea deficientelor care au condus, in multe cazuri, la hotarari ale C.E.D.O. de condamnare a Romaniei, atat pentru solutii judecatoresti principial gresite, cat si pentru prejudicii cauzate de durata excesiva a procedurilor judiciare ori pentru lipsa de previzibilitate rezultata din inconsecventa jurisprudentei nationale.
Urmarind asadar constructia unei proceduri civile moderne si echilibrate, proiectul se concentreaza in mod deosebit asupra masurilor de natura sa accelereze obtinerea raspunsului judecatoresc intr-un anumit termen, cu respectarea, in egala masura, a drepturilor procedurale ale partilor si principiilor fundamentale ale procesului civil.
Printre masurile continute de proiect care concura la atingerea principiilor generale mentionate, sunt de amintit urmatoarele:
 
- reglementarea in mod expres a principiilor fundamentale ale procesului civil, principii care pana in prezent au guvernat procesul civil doar in baza consacrarii doctrinare si jurisprudentiale;
- reasezarea competentei materiale, astfel incat sa conduca atat la apropierea justitiei de cetatean, cat si la o justitie previzibila prin unitatea solutiilor jurisprudentiale;
- in cadrul procedurii contencioase, conceperea unor solutii legislative inovatoare, subsumate dezideratului solutionarii cauzelor intr-un termen optim si previzibil, ce au in vedere tehnicizarea procedurii desfasurate in fata instantei de judecata, care sa conduca, pe cat posibil, si la eliminarea interpretarilor jurisprudentiale contradictorii, dintre care mentionam:
●  perfectionarea solutiilor legislative privind sesizarea instantei, astfel incat intre momentul introducerii cererii de chemare in judecata si punerea ei pe rolul instantei se va interpune o faza premergatoare activitatii de judecata propriu-zise, care are drept scop regularizarea cererii de chemare in judecata si presupune realizarea unei corespondente scrise numai cu autorul cererii de chemare in judecata, in vederea acoperirii tuturor eventualelor lipsuri ale acesteia;
● resistematizarea etapelor procesului civil - etapa scrisa, cercetarea procesului si dezbaterea in fond a procesului,astfel incat sa creasca eficienta activitatii de judecata si sa se reduca durata procesului civil, cu asigurarea tuturor garantiilor procesuale;
●  introducerea unor noi reglementari cu caracter general referitoare la caile de atac, care includ enumerarea acestora, prevederea expresa a principiului legalitatii cailor de atac, precum si clasificarea lor in cai ordinare si cai extraordinare;
●  instituirea unei proceduri speciale, de sine-statatoare, indreptate impotriva incalcarii dreptului la solutionarea procesului intr-un termen optim si previzibil: contestatia privind tergiversarea procesului;
● crearea unui nou mecanism pentru unificarea practicii judiciare, care sa contribuie, alaturi de recursul in interesul legii, la transformarea jurisprudentei romanesti intr-una predictibila, care sa raspunda asteptarilor rezonabile ale justitiabililor, mecanism constand in sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept;   
- conceperea unei noi reglementari procesual-civile in materia executarii silite, in scopul executarii prompte si efective a titlurilor executorii obtinute in cadrul procesului de fond ori, dupa caz, recunoscute ca atare de lege sau consfintite de instanta judecatoreasca, in conditiile respectarii stricte a drepturilor procesuale ale partilor, atat ale creditorului si debitorului, cat si ale oricarei alte persoane interesate;
- in ceea ce priveste procedurile speciale:
● cuprinderea in Codul de procedura civila a unor proceduri speciale reglementate actualmente in alte acte normative, cum sunt: procedura punerii sub interdictie, divortul, procedura de declarare a mortii si ordonanta de plata, precum si unele proceduri de mare importanta practica, cum este procedura cautiunii judiciare;
● introducerea, cu titlu de noutate legislativa, in contextul modernizarii procedurilor speciale in scopul clarificarii rapide si eficiente a situatiilor litigioase, a trei noi proceduri speciale: evacuarea din imobilele detinute sau ocupate fara drept, procedura privitoare la inscrierea drepturilor dobandite in temeiul uzucapiunii si procedura cu privire la cererile de valoare redusa.
Proiectul a fost elaborat de o comisie constituita la nivelul Ministerului Justitiei, formata din reputati practicieni si teoreticieni, si a fost supus dezbaterilor publice la care au fost invitati atat magistrati, avocati, alti reprezentanti ai mediului juridic, cat si reprezentanti ai societatii civile.
 
2.    Proiectul de Ordonanta de urgenta a Guvernului pentru modificarea Legii nr.85/2006 privind procedura insolventei
Proiectul de ordonanta de urgenta urmareste, in principal, asigurarea aplicarii unitare si coerente a legislatiei insolventei si propune, in lumina practicii in materie, reconsiderarea unor solutii pentru a asigura respectarea principiului celeritatii procedurii, protectiei creditorilor si desfasurarii adecvate a activitatii practicienilor in insolventa.
In acest scop, se propune modificarea dispozitiilor legale referitoare la citare si la comunicarea actelor de procedura in sensul celor retinute de Curtea Constitutionala in Decizia nr. 1137 din 4 decembrie 2007. Astfel, persoanele impotriva carora se va deschide o actiune potrivit dispozitiilor acestei legi ulterior deschiderii procedurii insolventei vor beneficia de o prima comunicare a actelor de procedura potrivit Codului de procedura civila.
In lumina aceleiasi decizii si avandu-se in vedere numeroasele semnale primite din practica, s-a apreciat ca la judecarea recursului trebuie sa se instituie garantii suplimentare pentru asigurarea accesului liber la justitie si a dreptului la aparare, chiar daca prin aceasta se prelungeste, intr-o masura rezonabila insa, durata procedurii. In acest sens, ordonanta propune instituirea unei noi exceptii de la regula citarii partilor prin Buletinul insolventei in cazul solutionarii recursurilor impotriva hotararilor pronuntate de judecatorul sindic.
In acord cu jurisprudenta Curtii Constitutionale in interpretarea dispozitiilor art. 16 din Constitutie si pentru a asigura o practica judiciara unitara, s-a apreciat necesara introducerea unei reglementari exprese a sferei drepturilor pe care le are adunarea creditorilor in situatia in care numarul mic al creditorilor nu permite formarea unui comitet.
In contextul in care numarul de dosare de insolventa se afla in continua crestere, pentru a evita blocarea activitatii practicienilor in insolventa, se propune extinderea surselor de finantare a fondului de lichidare.
De asemenea, sunt reconsiderate anumite solutii in scopul facilitarii tinerii adunarii creditorilor, cum ar fi extinderea termenului de comunicare a votului prin corespondenta, eliminarea obligativitatii prezentei membrilor comitetului creditorilor pentru reunirea valabila a adunarii creditorilor si crearea posibilitatii reprezentarii salariatilor de catre un singur delegat. Se propune, de asemenea, amplificarea rolului persoanei care a declansat procedura, creditor sau debitor, in desemnarea administratorului judiciar sau lichidatorului provizoriu.
 
3.    Proiectul de Ordonanta de urgenta a Guvernului pentru modificarea Legii notarilor publici si a activitatii notariale nr.36/1995
Acest proiect propune eliminarea conditiei detinerii in exclusivitate a cetateniei romane pentru accesul la profesia de notar. Scopul modificarii mentionate il reprezinta uniformizarea accesului la profesia de notar public pentru toti cetatenii romani, indiferent daca acestia detin exclusiv cetatenia romana ori daca, alaturi de cetatenia romana, mai detin si o alta cetatenie.
Ratiunea care a stat la baza acestei modificari a vizat trei aspecte: asumarea obligatiilor Romaniei in calitate de parte la Conventia europeana asupra cetateniei; aplicarea principiului constitutional conform caruia cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari, precum si Hotararea Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii, care a constatat existenta unei fapte de discriminare, prin refuzul acceptarii participarii la concursul de ocupare a functiei de notar public datorita dublei cetatenii, recomandand, totodata, Ministerului Justitiei sa promoveze un act normativ prin care acest tratament discriminatoriu sa fie eliminat.
Totodata, potrivit art. 17 din Conventia mai sus mentionata, statului roman ii revine obligatia de a asigura egalitate de tratament pentru toti cetatenii romani cu domiciliul in Romania, indiferent daca acestia detin sau nu si cetatenia altui stat. O aplicare a acestei prevederi s-a materializat si in dreptul intern inca din anul 2003, odata cu revizuirea Constitutiei, prin eliminarea conditionarii accesului la functiile si demnitatile publice de detinerea in exclusivitate a cetateniei romane.
Avand in vedere ca activitatea notarului public implica in mod indubitabil exercitiul autoritatii publice, acesta fiind investit sa indeplineasca un serviciu public, iar actul indeplinit de el este unul de autoritate publica, este necesar ca accesul la aceasta profesie sa fie conditionat, in continuare, de detinerea calitatii de cetatean roman, insa, in mod obligatoriu, aceasta conditionare trebuie sa se situeze in limitele stabilite de Legea fundamentala.
 
Anterior, in cadrul sedintei Guvernului din data de 12 noiembrie a.c., a fost adoptat proiectul de Ordonanta de urgenta a Guvernului pentru modificarea si completarea Legii nr.51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat.
Proiectul detaliaza, in capitolul destinat asistentei judiciare, cazurile si conditiile de acordare a asistentei judiciare, precum si organizarea, in cadrul profesiei, a activitatii de acordare a asistentei judiciare.
Astfel, pe de o parte, sunt reglementate cazurile care, potrivit legii, reprezinta modalitati de acordare a asistentei judiciare, iar pe de alta parte este precizata procedura in urma careia, in cadrul barourilor, se realizeaza desemnarea avocatilor care urmeaza a acorda asistenta judiciara. Coordonarea metodologica a activitatii in cadrul profesiei se realizeaza prin intermediul Departamentului pentru coordonarea asistentei judiciare, care va fi infiintat, in acest scop, in cadrul Uniunii Nationale a Barourilor din Romania.
De asemenea, la nivelul fiecarui barou, vor fi organizate servicii de asistenta judiciara care vor avea ca scop organizarea, la nivel local, a activitatii de desemnare a avocatilor care vor acorda asistenta judiciara in cazurile prevazute de lege.
Desemnarea avocatilor care vor indeplini aceasta activitate va avea loc, prin urmare, in urma unei proceduri stabilite prin prezentul proiect, dintre avocatii inscrisi in Registrul de asistenta judiciara ce va fi constituit in temeiul legii.
Prin proiect se reglementeaza, totodata, unele aspecte care tin de organizarea si exercitarea profesiei de avocat, rezultate din experienta practica a aplicarii Legii nr.51/1995 si semnalate, in principal, de reprezentantii avocatilor, in urma Congresului Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, desfasurat in luna iunie a anului curent.
Astfel, sunt avute in vedere aspecte care privesc:
 
- formele de exercitare a profesiei. Se propune, in acest sens, exercitarea profesiei si in cadrul societatilor profesionale cu raspundere limitata, reglementate prin reconsiderarea formei de exercitare a profesiei in vigoare – societatea civila profesionala cu raspundere limitata;
- largirea accesului in profesia de avocat, prin eliminarea conditiei cetateniei romane cerute in acest scop;
- crearea cadrului pentru organizarea in mod unitar a accesului in profesie, prin examenul ce va fi organizat la nivel national de Uniunea Nationala a Barourilor din Romania, reglementari ce se vor aplica incepand cu data de 1 ianuarie 2009, avand in vedere gradul avansat de organizare a examenului de intrare in profesie din anul in curs;
- clarificarea efectelor juridice ale folosirii, in afara cadrului legal, a denumirilor specifice profesiei de avocat, organelor reprezentative ale acesteia, precum si a calitatii insesi de avocat, in alte conditii decat cele prevazute de lege.
- reconsiderarea unor aspecte care se refera la procedura de alegere a organelor reprezentative ale profesiei.
 
Necesitatea reglementarilor propuse are in vedere faptul ca organizarea eficienta a profesiei de avocat reprezinta o premisa pentru asigurarea unei asistente juridice de calitate si, implicit, a unei asistente judiciare de un nivel optim, iar organizarea activitatii de acordare a ajutorului public judiciar in orice forma face parte dintre masurile de asigurare a standardelor minime pentru ca sistemul de asistenta judiciara sa fie considerat ca asigurand un acces efectiv la justitie cetatenilor statelor membre ale Uniunii Europene, intarzierea in organizarea acestui sistem putand avea consecinte grave cu privire la eficienta si operativitatea acordarii asistentei, atat pentru cetatenii romani, cat si pentru cetatenii din celelalte state membre ale Uniunii Europene.
 
4.    Proiectul de Ordonanta de urgenta a Guvernului pentru modificarea si completarea Legii nr. 51/1993 privind acordarea de drepturi magistratilor care au fost inlaturati din justitie pentru considerente politice in perioada anilor 1945-1952, precum si pentru modificarea art. 213 alin. (1), lit. c) din Legea nr.95/2006
Ordonanta de urgenta propune, pe de o parte, ca prevederile Legii nr. 51/1993 sa fie aplicabile si magistratilor care au fost inlaturati din justitie, pe considerente politice, si dupa anul 1952, iar, pe de alta parte, majorarea indemnizatiei prevazute de aceasta lege de la 100 lei la 500 lei lunar, precum si restabilirea dreptului la asistenta medicala gratuita recunoscut de aceeasi lege.
De asemenea, fiind de notorietate faptul ca regimul totalitar comunist, pe intreaga lui durata, a fost caracterizat de acte discretionare, abuzive, soldate cu indepartarea din justitie a unor magistrati tot pe criterii politice, promovarea ordonantei de urgenta sus-amintite s-a impus sub imperativul cerintelor constitutionale privind egalitatea in fata legii, in vederea acordarii aceluiasi tratament juridic persoanelor aflate in aceeasi situatie si anume tuturor magistratilor victime ale persecutiilor dictaturii comuniste. Totodata, ordonanta de urgenta vizeaza si inlaturarea inechitatilor constand in lipsirea magistratilor in cauza de dreptul la asistenta medicala gratuita.

Ministerul de Justitie.