APADOR-CH: Modificarea Codului Penal poate fi atacata la CCR

Prin relaxarea conditiilor de eliberare conditionata din penitenciar,  judecatorii vor fi obligati sa puna in libertate detinutii care au executat jumatate din pedeapsa. Parlamentul a lansat aceasta oferta penala – „primesti 10 ani, dar faci doar 5” – fara sa faca un studiu de impact, asa cum prevede Legea 24/2000, ceea ce este neconstitutional.

APADOR-CH considera ca este neconstitutionala adoptarea unor modificari legislative substantiale ale Codului penal, in lipsa studiilor de impact prevazute de Legea nr. 24/2000 privind tehnica legislativa.

Potrivit art. 30 al. 1 lit. d din legea 24/2000, studiile de impact sunt obligatorii in cazul proiectelor de legi de importanta si complexitate deosebita, iar proiectul de lege de modificare a Codului penal intra, in mod evident, in aceasta categorie.

Conform art. 33 al. 1 din Legea nr. 24/2000, studiul de impact are ca scop estimarea costurilor si beneficiilor aduse in plan economic si social prin adoptarea proiectului de lege, precum si evidentierea dificultatilor care ar putea aparea in procesul de punere in practica a reglementarilor propuse.

De asemenea, potrivit art. 33 al. 2 din legea 24/2000, pentru propunerile legislative initiate de deputati sau de senatori, studiile de impact se intocmesc prin grija ministerelor de resort, la solicitarea comisiilor parlamentare.

Deci, era obligatia legala a comisiei parlamentare „Iordache” sa solicite ministerelor de resort (printre care, Ministerul Justitiei si  Ministerul Afacerilor Interne) intocmirea de studii de impact cu privire la modificarile propuse pentru Codul penal.

Spre exemplu, studiile de impact, daca ar fi fost intocmite, asa cum obliga Legea 24/2000, ar fi trebuit sa se pronunte si cu privire la efectele sau, mai exact, riscurile ce se creeaza pentru ordinea publica prin relaxarea exagerata a regimului liberarii conditionate.

Astfel, prin modificarile aduse la art. 100 din Codul penal privind liberarea conditionata se ajunge, practic, la regula eliberarii automate din penitenciar dupa executarea a jumatate din pedeapsa aplicata de instanta (se are in vedere ca marea majoritate a pedepselor aplicate de instanta nu depasesc 10 ani inchisoare).

In acest context, nu poate fi neglijata ingrijorarea legitima care este generata de aceasta relaxare a regimului eliberarii din detentie a persoanelor condamnate definitiv. Un posibil efect al acestei relaxari poate fi o incurajare a infractionalitatii, deoarece, practic, pedepsele aplicate de instante vor fi executate, ca regula, doar la jumatate. La o asemenea „oferta” lansata de legiuitor, de tipul „primesti 10 ani, dar faci doar 5” este foarte posibil ca starea infractionala sa creasca si astfel sa fie afectata ordinea publica din tara. Inchisorile tot nu s-ar elibera, pentru ca, daca va creste starea infractionala, vor intra mai multi la inchisoare, insa pe durate mai scurte.

Consilier Taxe si Impozite pentru Contabili 12 actualizari

Vezi AICI detalii

Modele de texte pentru nota 10 la Evaluarea Nationala clasa a VIII-a

Vezi AICI detalii

Ghidul practic al contabilului din domeniul constructiilor

Vezi AICI detalii

Desigur, daca studiile de impact ar fi fost efectuate, ele ar fi trebuit sa ofere raspunsuri si la ingrijorarile exprimate mai sus si prezente in spatiul public.

APADOR-CH considera ca neintocmirea studiilor de impact in legatura cu modificarile propuse pentru Codul penal constituie o incalcare clara a Legii nr. 24/2000 privind tehnica legislativa, iar aceasta incalcare de lege a viciat constitutionalitatea procedurilor parlamentare de adoptare a legii de modificare a Codului penal. Viciul de constitutionalitate consta in incalcarea art. 1 al. 3 din Constitutie, care prevede ca Romania este stat de drept si art. 1 al. 5 din Constitutie, care prevede ca in Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie.

APADOR-CH precizeaza ca in jurisprudenta Curtii Constitutionale s-a mai stabilit ca incalcarea normelor de tehnica legislativa prevazute in Legea nr. 24/2000 cu ocazia adoptarii unei legi duce la neconstitutionalitatea legii adoptate, intrucat astfel au fost incalcate art. 1 al. 3 si art. 1 al. 5 din Constitutie.

Spre exemplu, in decizia nr. 104 din 6 martie 2018 a Curtii Constitutionale, in par. 74-75, se mentioneaza urmatoarele:

• “74. In cadrul controlului de constitutionalitate, principiul legalitatii a fost analizat inclusiv prin incorporarea normelor de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative. Temeiul constitutional al valorificarii normelor de tehnica legislativa in controlul de constitutionalitate a fost identificat, asadar, in dispozitiile art.1 alin.(3) „Romania este stat de drept […]”, precum si ale art.1 alin.(5), „In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie.”
• Corelatia dintre cele doua componente – principiul statului de drept si principiul legalitatii – cuprinse in art.1 din Constitutie este realizata de Curtea Constitutionala prin faptul ca principiul legalitatii este unul de rang constitutional…, astfel incat incalcarea legii are drept consecinta imediata nesocotirea art.1 alin.(5) din Constitutie, care prevede ca respectarea legilor este obligatorie. Incalcarea acestei obligatii constitutionale atrage implicit afectarea principiului statului de drept, consacrat prin art.1 alin.(3) din Constitutie…”

In concluzie, APADOR-CH considera necesara atacarea la Curtea Constitutionala, inainte de promulgare, a legii de modificare a Codului penal, prin invocarea incalcarii art. 1 al 3 si art. 1 al. 5 din Constitutie. Potrivit art. 15 al. 1 din Legea nr. 47/1997, Curtea Constitutionala se pronunta asupra constitutionalitatii legilor inainte de promulgarea acestora, la sesizarea Presedintelui Romaniei, a unuia dintre presedintii celor doua Camere, a Guvernului, a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a Avocatului Poporului, a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori. Ramane de vazut cine va fi interesat sa o faca.