Magistratii trebuie sa beneficieze de o lege speciala de salarizare, separata de restul sistemului bugetar, transmite Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ), condusa de Lia Savonea, intr-un comunicat.
ICCJ semnaleaza ca proiectul noii legi a salarizarii personalului bugetar este "profund viciat" si afecteaza principiul independentei justitiei, ceea ce deschide drumul catre o influenta excesiva a executivului asupra salarizarii din sistemul judiciar. Redam, in randurile de mai jos, comunicatul in care ICCJ enumera alte principii pe care le incalca noua lege a salarizarii bugetare.
In viziunea ICCJ, proiectul ar incalca mai multe principii fundamentale, inclusiv egalitatea, securitatea juridica si separatia puterilor in stat, iar unele prevederi ar putea conduce la diminuarea drepturilor salariale deja castigate.
"Inalta Curte de Casatie si Justitie sustine ca proiectul de act normativ este profund viciat ab initio, avand in vedere ca incalca insasi principiile pe care acesta se bazeaza. Invocand pur formal construirea sistemul de salarizare pe principiile legalitatii, nediscriminarii sau egalitatii, in realitate reflectarea acestora in continutul proiectului dovedeste faptul ca se vor adanci inechitatile dintre categoriile de personal din cadrul sistemului bugetar. In pofida declaratiilor publice, in urma analizarii prevederilor proiectului se constata in mod flagrant ca sunt diminuate drepturile salariale aflate in plata si pe cale de consecinta sunt desconsiderate drepturile castigate si protectia juridica conferita acestora. Experienta legilor de salarizare anterioare si jurisprudenta statornicita in acest domeniu dovedesc faptul ca un proiect de act normativ care nu asigura efectiv plata egala pentru munca egala, respectarea garantiilor constitutionale si legale aferente fiecarei puteri in stat prin raportare la statutul categoriilor profesionale este grefat pe premise gresite si va conduce invariabil la crearea unor situatii profund neconstitutionale, nelegale si injuste", explica Instanta suprema in comunicat.
ICCJ apreciaza, de asemenea, ca proiectul incalca principiul separatiei si echilibrului puterilor in stat, deoarece duce la diminuarea pozitiei constitutionale a autoritatii judecatoresti in raport cu celelalte puteri ale statului, fara a tine seama de locul constitutional al justitiei si de rolul ICCJ in arhitectura institutionala a statului.
Totodata, instanta avertizeaza ca proiectul creeaza premisele unei influente excesive a puterii executive asupra statutului profesional si a remuneratiei personalului din sistemul judiciar. Astfel, elemente esentiale ale sistemului de salarizare, precum valoarea de referinta utilizata la stabilirea salariilor, metodologia de evaluare a functiilor si criteriile de incadrare in grade salariale, sunt transferate in competenta Guvernului, fara stabilirea prin lege a unor criterii obiective si verificabile si fara participarea institutionala a autoritatii judecatoresti, respectiv a CSM.
Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) considera necesara adoptarea unei legi speciale de salarizare pentru magistrati, invocand mai multe principii fundamentale din domeniul justitiei si dreptul constitutional.
Potrivit pozitiei exprimate, ICCJ arata ca actualul proiect ar incalca sau ar afecta urmatoarele principii esentiale:
- Principiul separatiei si echilibrului puterilor in stat
- Independenta financiara a magistratilor
- Principiul securitatii juridice si al protectiei increderii legitime
- Principiul legalitatii si a exigentelor privind calitatea legi
- Principiul egalitatii si a criteriului diferentierii obiective a salarizarii
- Principiul proportionalitatii
- Principiul ierarhizarii functiilor judiciare si a criteriului nivelului instantei sau parchetului
- Incalcarea criteriilor legale de ierarhizare a functiilor prin necorelarea salarizarii cu complexitatea, responsabilitatea si experienta profesionala
In acest context, ICCJ considera ca o lege distincta de salarizare pentru sistemul judiciar ar fi singura solutie care poate garanta independenta si functionarea corecta a justitiei.
ICCJ: Apel pentru un dialog real privind noua lege a salarizarii
In contextul dezbaterilor privind o noua lege a salarizarii, reafirmam preocuparea constanta pentru protejarea drepturilor si a statutului profesional al personalului din sistemul judiciar.
In acest moment, consideram necesara asteptarea instalarii noului Guvern, astfel incat aceasta problema de interes major sa poata face obiectul unui dialog institutional real si constructiv cu factorii decidenti.
Ne exprimam increderea ca argumentele pe care le prezentam vor fi analizate cu responsabilitate si deschidere. Totodata, asiguram colegii ca vom continua sa sustinem toate demersurile necesare pentru apararea drepturilor si intereselor legitime ale acestora, utilizand toate mijloacele legale si institutionale aflate la dispozitia noastra si nu excludem recurgerea la alte forme de actiune menite sa asigure respectarea acestor drepturi, in masura in care acest lucru se va dovedi necesar.
Ramanem uniti si consecventi in promovarea unor solutii echitabile, in spiritul dialogului si al respectului fata de valorile statului de drept.
Pentru o corecta informare, publicam astazi o sinteza a observatiilor si propunerilor transmise Ministerului Justitiei, rezultate in urma analizei proiectului, precum si observatiile punctuale formulate.
Sinteza observatiilor si propunerilor transmise Ministerului Justitiei:
Prealabil, Inalta Curte de Casatie si Justitie sustine ca proiectul de act normativ este profund viciat ab initio avand in vedere ca incalca insasi principiile pe care acesta se bazeaza. Invocand pur formal construirea sistemul de salarizare pe principiile legalitatii, nediscriminarii sau egalitatii, in realitate, reflectarea acestora in continutul proiectului dovedeste faptul ca se vor adanci inechitatile dintre categoriile de personal din cadrul sistemului bugetar. In pofida declaratiilor publice, in urma analizarii prevederilor proiectului se constata in mod flagrant ca sunt diminuate drepturile salariale aflate in plata si pe cale de consecinta sunt desconsiderate drepturile castigate si protectia juridica conferita acestora.
Experienta legilor de salarizare anterioare si jurisprudenta statornicita in acest domeniu dovedesc faptul ca un proiect de act normativ care nu asigura efectiv plata egala pentru munca egala, respectarea garantiilor constitutionale si legale aferente fiecarei puteri in stat prin raportare la statutul categoriilor profesionale este grefat pe premise gresite si va conduce invariabil la crearea unor situatii profund neconstitutionale, nelegale si injuste.
1. Incalcarea principiului separatiei si echilibrului puterilor in stat (art. 1 alin. 4 din Constitutie)
Proiectul de lege conduce la diminuarea pozitiei constitutionale a autoritatii judecatoresti in raport cu celelalte puteri ale statului, fara a tine seama de locul constitutional al justitiei si de rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie in arhitectura institutionala a statului.
Desi salarizarea personalului din sistemul judiciar trebuie stabilita tinand seama de locul si rolul justitiei in statul de drept si de echilibrul puterilor in stat, coeficientii propusi pentru functiile reprezentative ale autoritatii judecatoresti, inclusiv pentru functiile exercitate la nivelul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, nu reflecta in mod adecvat aceasta pozitie constitutionala si nu asigura o ierarhizare corespunzatoare in raport cu functiile similare exercitate in cadrul celorlalte puteri ale statului.
In acest context, coeficientul aferent functiei de presedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie nu poate fi inferior coeficientilor prevazuti pentru functiile de conducere de rang echivalent din cadrul celorlalte autoritati fundamentale ale statului. In mod corespunzator, intregul sistem de salarizare aplicabil judecatorilor, procurorilor si magistratilor-asistenti, precum si a celorlalte categorii profesionale din sistemul judiciar trebuie configurat intr-o ierarhie coerenta si proportionala, care sa reflecte statutul constitutional al functiilor respective.
In acest mod, proiectul reduce rolul constitutional al autoritatii judecatoresti si afecteaza exigenta echilibrului institutional dintre puterile statului, transformand intr-o simpla declaratie de principiu criteriile pe care chiar legiuitorul le consacra la nivel normativ.
Totodata, proiectul creeaza premisele unei influente excesive a puterii executive asupra statutului profesional si a remuneratiei personalului din sistemul judiciar. Astfel, elemente esentiale ale sistemului de salarizare, precum valoarea de referinta utilizata la stabilirea salariilor, metodologia de evaluare a functiilor si criteriile de incadrare in grade salariale, sunt transferate in competenta Guvernului, fara stabilirea prin lege a unor criterii obiective si verificabile si fara participarea institutionala a autoritatii judecatoresti, respectiv a Consiliului Superior al Magistraturii.
Or, independenta justitiei presupune ca elementele esentiale ale salarizarii magistratilor sa fie stabilite prin lege, in mod previzibil si obiectiv, fara posibilitatea unei interventii discretionare a executivului.
2. Incalcarea garantiilor constitutionale ale independentei justitiei prin afectarea independentei financiare a magistratilor (art. 124 alin. 3 din Constitutie)
Sub un prim aspect, in ceea ce priveste puterea judecatoreasca, faptul ca art. 205 alin. (2) teza a II-a din Legea nr. 303/2022 prevede ca salarizarea judecatorilor si procurorilor se stabileste prin lege speciala nu reprezinta doar o regula formala de legiferare, ci este expresia unei garantii institutionale a independentei autoritatii judecatoresti.
In consecinta, singura solutie legislativa posibila este adoptarea unei legi speciale de salarizare pentru sistemul judiciar, intrucat numai in acest mod poate fi garantat principiul independentei financiare a judecatorilor si procurorilor.
De altfel, art. 2 alin. (2) din Capitolul I prevede anumite exceptii de la aplicarea proiectului de lege, precum personalul din cadrul Bancii Nationale a Romaniei, al Autoritatii de Supraveghere Financiara, al Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei si al Autoritatii Nationale pentru Administrare si Reglementare in Comunicatii. Astfel, cu atat mai mult, se impune legiferarea separata pentru puterea judecatoreasca.
Sub un al doilea aspect, proiectul aduce atingere garantiilor constitutionale ale independentei justitiei, intrucat reduce in mod semnificativ nivelul remuneratiei care constituie una dintre componentele esentiale ale independentei economice a magistratilor.
Astfel, solutiile normative propuse prin proiect nu asigura in mod efectiv realizarea exigentei referitoare la garantarea unei reale independente economice a judecatorilor si procurorilor. Modalitatea de stabilire a coeficientilor de salarizare si eliminarea unor componente salariale existente, fara o reflectare corespunzatoare in indemnizatia de baza, conduc la diminuari semnificative ale veniturilor magistratilor, estimate intre aproximativ 15% si 40%, respectiv chiar peste 40% in cazul unor functii de conducere.
In aceste conditii, dispozitia legala care consacra independenta financiara risca sa ramana fara efect, intrucat proiectul instituie solutii normative care conduc tocmai la diminuarea garantiilor materiale menite sa protejeze independenta autoritatii judecatoresti.
Totodata, mecanismul diferentei salariale tranzitorii ridica probleme suplimentare din perspectiva protectiei statutului financiar al magistratilor. In ipoteza in care acest „drept salarial individual suplimentar salariului lunar” nu va fi avut in vedere la stabilirea bazei de calcul a pensiei de serviciu, efectul indirect al reglementarii va consta intr-o noua diminuare semnificativa a cuantumului acesteia. O asemenea solutie este de natura sa afecteze nu doar nivelul remuneratiei aflate in plata, ci si garantiile economice asociate statutului de magistrat dupa incetarea activitatii. Mai mult, intr-un interval relativ scurt de timp ar urma sa coexiste mai multe regimuri succesive de pensionare aplicabile magistratilor, ultima reglementare conducand la reduceri semnificative ale cuantumului pensiei de serviciu in raport cu regimurile anterioare. Aceasta lipsa de coerenta legislativa afecteaza previzibilitatea statutului profesional si diminueaza garantiile economice care constituie o componenta esentiala a independentei justitiei.
Or, independenta justitiei, consacrata la nivel constitutional, presupune nu doar garantii de ordin functional, ci si existenta unei protectii economice reale a magistratilor, astfel cum rezulta atat din jurisprudenta Curtii Constitutionale, cat si din standardele europene in materie. Stabilitatea si caracterul adecvat al remuneratiei constituie garantii esentiale destinate protejarii judecatorilor si procurorilor impotriva oricaror forme de presiune sau ingerinta din partea celorlalte puteri ale statului.
In consecinta, interventia legislativa propusa este de natura sa afecteze insasi substanta garantiilor constitutionale ale independentei justitiei, consacrate de art. 124 alin. (3) din Constitutie, prin diminuarea nejustificata a nivelului de protectie materiala aferent statutului magistratilor.
3. Incalcarea principiului securitatii juridice si al protectiei increderii legitime (art. 1 alin. 3 si alin. 5 din Constitutie)
Proiectul de lege nu se limiteaza la o simpla reforma salariala, ci produce efecte directe asupra statutului profesional personalului din sistemul judiciar.
Astfel, proiectul genereaza o ruptura semnificativa intre statutul profesional al magistratilor aflati in functie la data intrarii in vigoare a legii si al celor care vor accede ulterior in profesie. Daca pentru prima categorie legiuitorul instituie mecanismul diferentei salariale tranzitorii, menit sa atenueze provizoriu efectele reducerii veniturilor, judecatorii si procurorii numiti ulterior vor fi salarizati exclusiv potrivit noii grile, fara a beneficia de nicio masura compensatorie.
In aceste conditii, pentru exercitarea aceleiasi functii constitutionale, in aceleasi conditii de pregatire profesionala, incompatibilitati, interdictii si raspundere, se creeaza premisele existentei unor regimuri juridice si economice diferite in interiorul aceleiasi categorii profesionale. Mai mult, nivelul de salarizare aplicabil noilor generatii de magistrati este de natura sa afecteze atractivitatea profesiei si capacitatea sistemului judiciar de a recruta candidati cu o pregatire profesionala corespunzatoare, aspect care produce efecte directe asupra functionarii autoritatii judecatoresti pe termen lung.
Or, desi legiuitorul beneficiaza de o marja de apreciere in configurarea politicilor salariale, aceasta nu poate conduce la diminuarea substantiala a statutului profesional al magistratilor si la crearea unei rupturi intre generatiile succesive de judecatori si procurori, in lipsa unor motive obiective si rezonabile care sa justifice o asemenea diferentiere.
Prin eliminarea unor asimilari salariale consacrate de legislatia in vigoare si prin repozitionarea anumitor functii pe paliere inferioare in ierarhia profesionala si salariala, proiectul afecteaza stabilitatea statutului juridic anterior recunoscut de legiuitor.
Aceasta critica este deosebit de evidenta in cazul magistratilor-asistenti ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie, pentru care noua reglementare nu produce doar efecte salariale, ci modifica insasi pozitionarea profesionala a functiei in cadrul sistemului judiciar.
Or, asimilarea unei functii cu un anumit grad profesional nu reprezinta exclusiv o modalitate de determinare a cuantumului salarizarii, ci exprima un statut profesional dobandit in considerarea atributiilor efectiv exercitate. Asadar, orice modificare radicala a acestui statut trebuie sa fie justificata prin motive obiective si proportionale iar, in lipsa unei asemenea justificari, sunt afectate principiile securitatii juridice si ale protectiei increderii legitime, componente ale art. 1 alin. (5) din Constitutie.
O situatie similara se regaseste si in cazul asistentilor judecatorului si al specialistilor IT din cadrul instantelor si parchetelor. Prin modificarea reperelor legale de salarizare si raportarea acestora la functii inferioare in ierarhia profesionala, proiectul nu produce doar efecte asupra cuantumului veniturilor, ci conduce la o repozitionare a acestor functii pe un nivel inferior in cadrul sistemului judiciar. Or, in absenta unei modificari a atributiilor, a conditiilor de acces in functie sau a rolului institutional al acestor categorii profesionale, o asemenea solutie depaseste sfera unei simple optiuni de politica salariala si afecteaza statutul profesional anterior recunoscut de legiuitor.
Totodata, desi proiectul urmareste atenuarea efectelor reducerilor salariale prin instituirea „diferentei salariale tranzitorie”, mecanismul reglementat nu ofera o protectie reala si efectiva.
Orice evolutie profesionala a magistratului – promovare, ocuparea unei functii de conducere, trecerea intr-o transa superioara de vechime sau transferul – poate conduce la pierderea acestei componente salariale si la aplicarea integrala a noii grile de salarizare. In aceste conditii, masura are un caracter pur temporar si iluzoriu, fiind de natura sa afecteze previzibilitatea carierei si securitatea raporturilor juridice.
4. Incalcarea principiului legalitatii si a exigentelor privind calitatea legii (art. 1 alin. 5 din Constitutie)
Proiectul contine dispozitii insuficient de clare, previzibile si determinate, susceptibile sa genereze incertitudine juridica in aplicare.
In mod particular, reglementarea „diferentei salariale tranzitorii” nu precizeaza in mod suficient natura juridica a acestui drept, regimul sau juridic ulterior datei de 31 decembrie 2031 si nici efectele asupra altor drepturi derivate din salarizare, inclusiv asupra pensiei de serviciu, fiind neclara si lipsita de previzibilitate, contrar exigentelor privind calitatea legii, prevazute de art. 1 alin. (5) din Constitutia Romaniei.
Desi aceasta prevedere este destinata sa compenseze diminuarile salariale generate de noua reglementare, in realitate masura este golita de continut intrucat orice evolutie fireasca in cariera magistratului (numirea intr-o functie de conducere, revenirea pe o functie de executie dupa exercitarea unei functii de conducere, transferul, promovarea intr-o functie de executie sau chiar trecerea intr-o gradatie ori treapta superioara de vechime) determina incetarea platii acestei „diferente” si aplicarea integrala a noului regim de salarizare.
In aceste conditii, este evident ca destinatarii normei nu vor mai avea niciun stimulent pentru promovarea in functii de executie sau pentru ocuparea unor functii de conducere, ceea ce risca sa conduca la blocarea efectiva a activitatii instantelor si parchetelor.
Limitarea acordarii diferentei salariale tranzitorii pana la data de 31 decembrie 2031 ridica probleme din perspectiva previzibilitatii legii, intrucat prevede incetarea automata a acestui drept salarial fara a reglementa in mod clar efectele ulterioare asupra structurii salarizarii beneficiarilor. In lipsa unor dispozitii care sa clarifice daca aceasta componenta salariala este absorbita in salariul de baza, eliminata integral sau inlocuita printr-un alt mecanism compensatoriu, norma genereaza incertitudine juridica si afecteaza previzibilitatea raporturilor de serviciu.
Din aceasta perspectiva, mecanismul analizat poate fi calificat ca o reglementare incompleta si imprevizibila a unei componente esentiale a remuneratiei, susceptibila sa contravina exigentelor de claritate, coerenta si stabilitate a legii.
Totodata, proiectul nu stabileste in mod direct valoarea de referinta utilizata la determinarea salariilor, lasand stabilirea acesteia in competenta executivului, fara criterii obiective si verificabile.
Astfel, valoarea de referinta nu este determinata si nici determinabila pe baza unor criterii obiective prevazute de lege, nefiind raportata la indicatori economici verificabili si predictibili. In aceste conditii, destinatarii normei nu pot cunoaste in mod efectiv nivelul drepturilor salariale care urmeaza sa le fie recunoscute si nici evolutia acestora in timp.
Or, salarizarea reprezinta un element esential al statutului profesional al personalului din sistemul judiciar, iar cuantumul acesteia trebuie sa rezulte din lege, nu din optiuni ulterioare ale autoritatii executive. In lipsa stabilirii elementelor concrete de calcul, legea nu permite determinarea efectiva a salariilor si afecteaza posibilitatea realizarii unei evaluari reale a impactului normativ al reformei propuse.
Pe de alta parte, proiectul transfera catre Guvern competenta de a aproba metodologia de evaluare a functiilor si intervalele de punctaj aferente gradelor salariale, desi aceste elemente influenteaza in mod direct pozitionarea functiilor in ierarhia salariala si nivelul concret al remuneratiei.
Or, criteriile de evaluare a functiilor si mecanismele de ierarhizare salariala reprezinta elemente esentiale ale regimului juridic al salarizarii si trebuie stabilite prin lege, in mod clar si previzibil. Lasarea acestora la latitudinea executivului afecteaza accesibilitatea si previzibilitatea normei, intrucat destinatarii legii nu pot cunoaste in mod efectiv modalitatea in care vor fi evaluate functiile si impactul acestei evaluari asupra salarizarii.
In acelasi sens, dispozitiile art. 9 privind structura gradelor salariale si grila de salarizare nu stabilesc cu suficienta claritate relatia dintre criteriile de evaluare, gradele salariale si coeficientii aplicabili, trimitand la mecanisme si acte normative ulterioare aflate in competenta mai multor autoritati. In aceste conditii, legea nu ofera un cadru normativ complet si predictibil, fiind susceptibila sa contravina exigentelor care decurg din art. 1 alin. (5) din Constitutie.
5. Incalcarea principiului egalitatii si a criteriului diferentierii obiective a salarizarii (art. 16 alin. 1 din Constitutie)
Proiectul de lege instituie diferente de tratament juridic care nu sunt fundamentate pe criterii obiective si rezonabile si care nu reflecta complexitatea activitatii efectiv desfasurate.
In primul rand, mecanismul „diferentei salariale tranzitorii” este de natura sa creeze o diferentiere semnificativa intre magistratii aflati in prezent in functie si cei care vor accede ulterior in profesie. Astfel, judecatorii si procurorii aflati in activitate la data intrarii in vigoare a legii beneficiaza de o protectie salariala suplimentara, in timp ce magistratii numiti ulterior vor fi salarizati exclusiv potrivit noii grile, fara a beneficia de acest mecanism compensatoriu. In consecinta, pentru exercitarea aceleiasi functii, in aceleasi conditii de pregatire profesionala, incompatibilitati, interdictii si raspundere, se ajunge la existenta unor regimuri salariale diferite chiar in aceeasi perioada de timp, fara o justificare obiectiva si rezonabila.
Acest mecanism este susceptibil sa genereze si situatii discriminatorii intre persoane aflate in conditii identice de functie, grad profesional, vechime si atributii. In concret, magistrati care exercita aceeasi functie si au aceeasi vechime pot beneficia de venituri diferite exclusiv in functie de momentul promovarii, transferului, delegarii, detasarii sau al incadrarii intr-o anumita gradatie. De asemenea, evolutia fireasca in cariera poate conduce paradoxal la diminuarea veniturilor, inclusiv in cazul promovarii la instante superioare ori al ocuparii unor functii de conducere.
Totodata, relevanta sub acest aspect prezinta si situatia magistratilor-asistenti ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie care, prin solutia propusa, sunt plasati pe un nivel salarial inferior, desi exercita atributii specifice instantei supreme, participand la solutionarea cauzelor aflate in competenta acesteia si la redactarea hotararilor judecatoresti. Proiectul creeaza si un tratament juridic diferentiat in raport cu magistratii-asistenti din cadrul Curtii Constitutionale, care isi pastreaza actuala pozitionare salariala.
In acelasi timp, proiectul uniformizeaza componenta salariala aferenta functiilor de conducere exercitate la niveluri jurisdictionale diferite, reducand relevanta diferentelor obiective determinate de competenta, responsabilitatea si pozitia institutionala a functiilor respective. In acest mod sunt generate incoerente in raport cu functii similare sau asimilate existente in cadrul sistemului judiciar.
In plus, abrogarea indemnizatiilor acordate pentru delegare si detasare exclusiv in cazul magistratilor, in conditiile mentinerii unor reglementari similare pentru alte categorii profesionale, ridica probleme suplimentare din perspectiva principiului egalitatii in drepturi.
Functionarea unui numar semnificativ de instante si parchete depinde de posibilitatea delegarii sau detasarii temporare a magistratilor, in conditiile in care asemenea masuri pot fi dispuse numai cu acordul persoanelor vizate. In lipsa unor mecanisme remuneratorii adecvate, eficienta acestor instrumente administrative este serios afectata, cu consecinte directe asupra functionarii serviciului public al justitiei.
6. Incalcarea principiului proportionalitatii
Reducerile salariale rezultate din aplicarea proiectului au un caracter vadit disproportionat in raport cu scopul urmarit de legiuitor.
In cazul anumitor categorii profesionale, diminuarea veniturilor depaseste 40%, din nivelul indemnizatiilor aflate in plata.
Or, chiar daca legiuitorul dispune de o marja de apreciere in configurarea politicilor salariale, aceasta nu este nelimitata. Reducerea drastica a nivelului de salarizare, in lipsa unei justificari obiective si rezonabile, depaseste ceea ce este necesar pentru atingerea scopului declarat al reformei si afecteaza in mod excesiv statutul constitutional si profesional al personalului din sistemul judiciar.
7. Incalcarea principiului ierarhizarii functiilor judiciare si a criteriului nivelului instantei sau parchetului
Proiectul de lege afecteaza coerenta ierarhiei functiilor judiciare prin uniformizarea nejustificata a componentei salariale aferente functiilor de conducere si prin diminuarea relevantei criteriului nivelului instantei sau parchetului.
Astfel, desi solutia legislativa pastreaza formal structura actuala a reglementarii, in sensul stabilirii indemnizatiei de incadrare la nivelul indemnizatiei maxime corespunzatoare instantei sau parchetului unde este exercitata functia de conducere, mecanismul concret de salarizare difera substantial de cel aflat in vigoare. In prezent, majorarile aferente functiilor de conducere sunt exprimate procentual si diferentiate in functie de nivelul instantei sau parchetului, reflectand atat pozitia ierarhica a institutiei, cat si importanta functiei exercitate.
In schimb, proiectul inlocuieste acest sistem cu unul bazat pe coeficienti ficsi, identici pentru functii de conducere exercitate la niveluri jurisdictionale diferite. Ca efect, functiile de conducere exercitate la nivelul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, al curtilor de apel, tribunalelor sau judecatoriilor beneficiaza de aceeasi componenta salariala aferenta conducerii, independent de diferentele obiective existente sub aspectul competentei, complexitatii activitatii si pozitiei constitutionale a institutiei.
Or, o asemenea reglementare este de natura sa afecteze coerenta ierarhiei functiilor judiciare. In lipsa unei diferentieri corespunzatoare, functiile de conducere exercitate la niveluri distincte ale sistemului judiciar tind sa fie tratate similar din perspectiva componentei salariale aferente conducerii, desi acestea presupun atributii, responsabilitati si exigente institutionale fundamental diferite.
8. Incalcarea criteriilor legale de ierarhizare a functiilor prin necorelarea salarizarii cu complexitatea, responsabilitatea si experienta profesionala
Proiectul de lege nu asigura o corelare reala intre nivelul de salarizare si criteriile pe care chiar legiuitorul le consacra drept fundament al sistemului de remunerare, criterii care justifica diferentierea functiilor in cadrul sistemului judiciar, respectiv complexitatea atributiilor, nivelul de responsabilitate, experienta profesionala, stabilitatea in functie, riscurile profesionale si gradul de solicitare specific activitatii desfasurate.
Desi art. 3 din Capitolul VIII al Anexei nr. V consacra aceste elemente ca factori determinanti ai salarizarii, analiza coeficientilor propusi releva ca acestea nu sunt valorificate in mod corespunzator in constructia grilei salariale. Astfel, diferentele dintre functii, grade profesionale si niveluri de vechime nu reflecta complexitatea activitatii desfasurate, importanta atributiilor exercitate sau experienta profesionala acumulata.
Aceasta lipsa de corelare este evidenta atat in cazul magistratilor, cat si al celorlalte categorii profesionale care participa la infaptuirea actului de justitie. Cu titlu exemplificativ, proiectul nu valorifica in mod adecvat activitatea magistratilor-asistenti ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie, nu reflecta in mod corespunzator rolul si responsabilitatile personalului auxiliar de specialitate si ale personalului conex si conduce la diminuari semnificative ale salarizarii specialistilor IT, fara ca aceste solutii sa fie justificate prin modificarea atributiilor, a responsabilitatilor sau a conditiilor de exercitare a functiilor respective.
In aceste conditii, proiectul este de natura sa afecteze coerenta sistemului de salarizare si sa genereze dezechilibre intre functii si categorii profesionale care participa la realizarea actului de justitie. Totodata, lipsa unei valorizari adecvate a experientei profesionale, a stabilitatii in functie si a responsabilitatilor specifice risca sa afecteze atractivitatea profesiilor din sistemul judiciar si capacitatea acestuia de a asigura recrutarea si mentinerea personalului calificat.
Or, in masura in care chiar legiuitorul a consacrat complexitatea activitatii, raspunderea functiei, riscurile profesionale, solicitarea neuropsihica si importanta sociala a activitatii drept criterii fundamentale de salarizare, acestea trebuie sa se regaseasca in mod efectiv si proportional in structura coeficientilor de salarizare, pentru a asigura coerenta si rationalitatea reglementarii.
Observatiile pe articole pot fi consultate aici."
Sursa foto: ICCJ.ro
Copiaza Link-ul catre aceasta sectiune: ICCJ respinge oficial proiectul legii salarizarii bugetare
E-JURIDIC.RO
