Aspecte teoretice-Articolul(2)-Materia Contencios Administrativ

(Vezi Articol (1) - Materia Contenciosului Administrativ)

Din punct de vedere constitutional, justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege (art. 126 alin. (1)).
In acceptiunea noastra, dreptul de a accede la instantele judecatoresti, ca mijloc de infaptuire a justitiei, este un drept absolut, care nu poate fi ingradit sau limitat in nici un fel. In acest sens, precizam ca, potrivit art. 126 alin. (6) din Constitutie,  controlul judecatoresc al actelor administrative ale autoritatilor publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat, cu exceptia celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum si a actelor de comandament cu caracter militar.

In concluzie:
-dreptul la justitie este un drept absolut care nu poate fi limitat sau ingradit prin lege (si nici pe cale conventionala);
-actele autoritatilor publice care privesc raporturile cu Parlamentul, precum si  actele de comandament cu caracter militar, sunt sustrase controlului exercitat pe calea contenciosului administrativ;
-actele administrative mai sus mentionate sunt suspuse controlului judecatoresc exercitat de catre orice alte instante judecatoresti decat instantele de contencios administrativ⁸;
-aceste precizari sunt valabile pentru toate cele trei categorii de acte administrative mentionate mai sus.

 Evolutia in timp a contenciosului administrativ roman

Illo tempore, contenciosul administrativ roman a parcurs mai multe etape, individualizate in timp, dupa cum urmeaza:

Culegere pentru invatarea limbii engleze - Fise de lucru practice Clasele 0-IV

Vezi AICI detalii

Ghidul practic al contabilului din domeniul constructiilor

Vezi AICI detalii

Pachet Teste REZOLVATE pentru reusita la examenul de titularizare in invatamantul prescolar - EDUCATORI 2 culegeri

Vezi AICI detalii

a) Perioada cuprinsa intre anii 1864 si 1866  (perioada franceza)
Aceasta este perioada de inceput a contenciosului administrativ roman, deoarece prin legea din 11 februarie 1864 intitulata  legea privind infiintarea Consiliului de Stat s-a adoptat sistemul francez⁹ de contencios administrativ, in detrimentul sistemului anglo-saxon¹⁰. Prin legea mai sus menţionata, a fost creat Consiliul de Stat, ca organ consultativ pe langa Guvern, prezidat de Domn, si care avea pe langa alte atributii si atributii de tribunal administrativ.

b) Perioada iulie 1866 -iulie 1905 (perioada anglo-saxona)
Aceasta perioada se caracterizeaza prin faptul ca dispozitiile constitutionale cuprinse in Constituţia din 1866 au desfiintat Consiliul de Stat, stabilind ca atributiile acestuia vor fi repartizate printr-o lege ordinara. 

Astfel, prin legea din data de 9 iulie 1866 intitulata Legea pentru repartizarea atributiunilor Consiliului de Stat, atributiile Consiliului de Stat au fost conferite tribunalelor ordinare, cu excepţia recursurilor exercitate in materia agrara, care au fost conferite Curţilor de Apel.

c) Perioada iulie 1905 -1948 (perioada mixta)
Aceasta perioada se caracterizeaza prin existenţa mai multor acte normative care reglementeaza competenţa instanţelor judecatoresti in materia contenciosului administrativ.

Astfel:
-prin Legea din 1905 de reorganizare  a Inaltei Curtii de Casaţiune si Justitie, se infiinteaza, la nivelul Inaltei Curţii de Casatiune si Justitie, ca instanţa obisnuita, Secţiunea a III a -Secţiunea de Contencios administrativ, care era competenta sa soluţioneze recursul principal si direct formulat de catre particularii interesati impotriva actelor administrative ilegale;
-prin Legea Curţii de Casatie si Justitie din 25 martie 1910, competentele Sectiunii de Contencios Administrativ, in materia contenciosului administrativ sunt eliminate iar cauzele de aceasta natura sunt atribuite instantelor de drept comun;
-legea din 17 februarie 1912 reintroduce contenciosul administrativ din 1905, dar cu unele modificari.
-in baza prevederilor constitutionale, cuprinse in art.107 din Constituţia din 1923, a fost adoptata, la 23 decembrie 1925 legea contenciosului administrativ, conform careia se puteau ataca numai actele administrative care aduceau atingere drepturilor subiective.
Constituţia din 1923, desi atribuie contenciosul administrativ in competenta instantelor de drept comun, pastreaza si jurisdictiile speciale administrative, infiintate inca din perioada Consiliului de Stat. Astfel, alaturi de Curtea de Conturi, Ministerul Lucrarilor Publice si Ministerul Apelor, prin legea administratiei locale din 1936 au fost infiintate curtile administrative, organizate pe doua grade de jurisdictie, respectiv curtile administrative teritoriale si Curtea superioara administrativa.

d) Perioada 9 iulie 1948 -1 septembrie 1967
Decretul nr. 128/1948 desfiinţeaza contenciosul administrativ si curtile administrative, stabilind ca instantele de drept comun aveau dreptul sa controleze legalitatea actelor administrative numai in mod exceptional, in cazul expres prevazut de lege.

e) Perioada 1 septembrie 1967 -8 decembrie 1990 (perioada mixta)
Contenciosul administrativ din aceasta perioada, reglementat de art. 35 si art. 103 din Constituţia Romaniei de la 1965 si dispoziţiile legale cuprinse in Legea nr. 1/1967, era un control de plina jurisdictie si subsidiar, in sensul ca putea fi exercitat doar dupa ce s-a incercat restabilirea legalitatii pe cale administrativa sub forma recursului gratios sau ierarhic.

f) Perioada 8 decembrie 1990 -7 ianuarie 2005 (perioada mixta)
Contenciosul administrativ din aceasta perioada a fost reglementat de legea nr. 29/1990 privind contenciosul administrativ, modificata si completata, precum si de dispozitiile Constitutiei din 1991.
Aceasta perioada poate fi impartita la randul ei in trei subdiviziuni:
-subdiviziunea 8 decembrie 1990 (data intrarii in vigoare a legii nr. 29/1990) -8 decembrie 1991 (data aprobarii Constitutiei prin referendum) -caracterizata prin faptul ca puteau fi atacate in fata instantelor judecatoresti doar actele administrative emanand de la autoritatile administrative;
-subdiviziunea 8 decembrie 1991 -19 octombrie 2003 (data aprobarii prin referendum a legii de revizuire a Constitutiei) -caracterizata prin faptul ca, in temeiul dispozitiilor constitutionale cuprinse in art. 48 din Constitutie, puteau fi atacate in contencios administrativ si actele emanand de la autoritati publice;
-subdiviziunea 19 octombrie 2003 -07 ianuarie 2005 -caracterizata prin faptul ca, potrivit art. 21 alin. (4) din Constitutie, jurisdictiile speciale administrative sunt facultative si gratuite.

g) Incepand cu data de 7 ianuarie 2005 incepe cea de-a saptea perioada a contenciosului administrativ, reglementata de legea nr. 554/2004, legea contenciosului administrativ.

Scurta prezentare istorica a contenciosului fiscal din Romania

In statul geto-dac, membrii societatii se diferentiaza tot mai accentuat in perioada lui Burebista, cand apar oameni bogati (adevaratii posesori de mijloace de productie) si la polul opus, paturile sarace si exploatate¹¹. In aceasta perioada, proprietatea privata se uneste intr-o unitate dialectica cu proprietatea obsteasca, lasand loc liber de dezvoltare celei dintai, prin limitarea treptata a celei din urma.

Dacia romana avea o organizare financiara asemanatoare cu aceea a celorlalte provincii romane, in sensul ca impozitele se imparteau in: impozite directe¹² si impozite indirecte.
In tara noastra, de o organizare fiscala propriu-zisa, cu un anumit sistem de drepturi si obligatii, nu se poate vorbi decat dupa intemeierea statelor feudale romanesti, in secolul al XIV-lea¹³.
Fiscalitatea medievala din Tara Romaneasca si Moldova se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi particulare:
-fiscalitatea excesiva dusa pana la limitele tolerantei;
-predominarea impozitelor directe, datorita dezvoltarii economiei agrare;
-taranimea este principala masa impozabila;
-cea mai mare parte a veniturilor sunt atrase de catre stat;
-existenta principiului solidaritatii fiscale;
-inechitatea absoluta in repartizarea darilor, in raport de clasa si categoria sociala a contribuabililor;
-dominatia otomana asupra Tarilor romane influenteaza in mod hotarator cuantumul darilor interne;
-abuzurile a  Paratului fiscal.

Regulamentele Organice au separat veniturile tarii de lista civila a domnitorului si acorda Obstestii adunari dreptul de a hotari asupra perceperii darilor si asupra cheltuielilor, stabilind chipul contabilitatii casei vistieriei, adica a tinerii si darii socotelilor cu buna oranduiala¹⁴.

  Citeste Articolul in continuare (...)