Confiscarea averii nejustificate este legala, decide CEDO. Cazul fostului sef IPJ Cluj, validat in forul european

Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) a decis ca Romania nu a incalcat legea prin confiscarea averii nejustificate apartinand unui fost functionar public, pentru ca aceasta a urmarit un scop legitim: combaterea coruptiei si asigurarea integritatii in functia publica.

Decizia a fost data in dosarul fostului sef IPJ Cluj, chestorul Ioan Pacurar, dupa ce Agentia Nationala de Integritate (ANI) a constatat existenta unor diferente semnificative intre veniturile declarate si averea dobandita de catre acesta, scrie Agerpres. 

Astfel, CEDO a decis, in unanimitate, ca nu a avut loc o incalcare a Articolul 6 A§ 1 (dreptul la un proces echitabil) din Conventia Europeana a Drepturilor Omului si nici a Articolul 1 din Protocolul Nr. 1 (protectia proprietatii), conform unui comunicat al Curtii.

Cauza priveste confiscarea bunurilor apartinand lui Ioan Pacurar - cetatean roman nascut in 1960 si avand resedinta in Cluj-Napoca (Romania), sef al unui inspectorat de politie la momentul faptelor - pe baza unor prevederi legale menite sa asigure integritatea in exercitarea functiei publice, intrucat provenienta bunurilor era 'nejustificata'. Ca urmare a verificarii de catre ANI, declansata de completarea incorecta a declaratiilor de avere de catre reclamant, aproximativ 57.000 de euro au fost confiscati prin hotararea Curtii de Apel Cluj din februarie 2016.

Curtea a considerat ca Articolul 6 este aplicabil sub latura sa civila, nu sub latura sa penala, intrucat procedura de confiscare nu a privit determinarea unei acuzatii penale impotriva reclamantului. 

In plus, Curtea a apreciat ca Pacurar a avut ample oportunitati de a participa la procedura de confiscare, atat in scris, cat si oral, a fost reprezentat de un avocat ales, iar procedura nu a fost arbitrara. De asemenea, rasturnarea sarcinii probei cu privire la dobandirea licita a bunurilor asa cum a fost aplicata de instantele romane a fost considerata legala. 

Curtea a mai apreciat ca masura confiscarii a fost proportionala avand in vedere ca prevederile legale in baza carora a fost efectuata confiscarea contineau suficiente garantii. 

Inca de la inceput Curtea a subliniat ca interpretarea legii nationale revine in principal autoritatilor nationale si, ca urmare, a considerat ca a existat o baza legala clara pentru confiscarea bunurilor lui Pacurar. 

Curtea a observat ca legislatia romana relevanta (Legile nr. 115/1996 si 176/2010) si activitatea ANI au fost apreciate de organismele Consiliului Europei si ale Uniunii Europene pentru contributia lor la combaterea coruptiei. 

Procedura care a urmat s-a desfasurat conform unor reguli clar stabilite, iar Pacurar a avut posibilitatea sa isi sustina cauza. Nu a existat nicio prezumtie legala ca bunurile a caror provenienta nu a putut fi explicata ar fi fost obtinute prin activitati infractionale. Situatia sa personala a fost luata in considerare in totalitate, iar cadrul juridic aplicabil acestor cazuri prevede o analiza individuala, de la caz la caz. 

In ansamblu, au existat suficiente garantii in cadrul legislativ in baza caruia s-a realizat confiscarea, iar Romania a actionat in limitele discretiei sale ('marja de apreciere') de care beneficiaza in lupta impotriva coruptiei in serviciul public intr-un context european si international in care i s-a cerut sa adopte masuri in acest domeniu. 

Prin urmare, Curtea a constatat ca masura confiscarii a fost proportionala cu scopul urmarit si nu a existat nicio incalcare a dreptului la protectia proprietatii. 

Pacurar nu a respectat prevederile legale privind completarea declaratiilor de avere, ceea ce a ridicat semne de intrebare cu privire la modul in care bunurile sale au fost dobandite.

In anul 2011, ANI a constatat ca Pacurar nu completase corect declaratia de avere, obligatorie pentru inaltii functionari publici, membrii sistemului judiciar, persoanele care ocupau functii de conducere si functionarii publici, conform Legii nr. 115/1996, categorii in care se incadra si reclamantul. Ca urmare, a fost demarata procedura de verificare a averii sale. 

In septembrie 2012, lui Pacurar i s-a comunicat ca au fost gasite diferente semnificative intre cheltuielile si veniturile sale. Mai tarziu in aceeasi luna, ANI a raportat ca pentru perioadele 2001, 2003, 2004 si 2008-2010, diferentele insumau 718.847,54 lei (circa 189.143 euro). Cazul a fost transmis Comisiei de cercetare a averilor de pe langa Curtea de Apel Cluj. O audiere a avut loc in noiembrie 2012, Pacurar fiind reprezentat de un avocat ales care a depus concluzii scrise. 

In concluziile sale formulate in martie 2013, Comisia de cercetare a retinut, printre altele, ca existau discrepante pentru perioada pana in 2004 si a stabilit ca sarcina probei era impartita intre ANI si persoana verificata, constatand ca a fost dovedita o diferenta in cuantum de 261.310 de lei (aproximativ 59.000 de euro). Cazul a fost inaintat Curtii de Apel Cluj pentru a decide asupra confiscarii. 

Dupa mai multe audieri si depuneri de documente, in februarie 2016 a fost pronuntata o hotarare impotriva lui Pacurar. Pe parcursul a 18 pagini, Curtea de Apel Cluj a reiterat ca, desi bunurile sunt prezumate in general ca fiind dobandite in mod licit, aceasta prezumtie inceteaza sa opereze in cazul functionarilor publici atunci cand exista dovezi certe ca unele bunuri nu au fost dobandite in mod licit si este strans legata de obligatia de declarare a averii. Instanta a dispus confiscarea sumei de 254.924 de lei (aproximativ 57.000 de euro) de la Pacurar, care a facut recurs, ce a fost insa respins in martie 2017, fiind mentinuta decizia instantei inferioare. 

Invocand dreptul la un proces echitabil si protectia proprietatii, Pacurar s-a plans la CEDO de confiscarea proprietatii sale in proceduri lipsite de echitate. Cererea a fost introdusa la Curtea Europeana a Drepturilor Omului pe data de 10 aprilie 2018.