Circumstante reale. Complicitate la infractiunea de talharie

Circumstante reale. Complicitate la infractiunea de talharie
(I.C.C.J., sectia penala, decizia nr. 2892 din 8 mai 2006)
 
Cuprins pe materii: Drept penal. Partea generala. Infractiunea. Participatia

Indice alfabetic:

- Drept penal
- circumstante reale
- complicitate la infractiunea de talharie

- C. pen., art. 28 alin. (2), art. 211
 
Potrivit art. 28 alin. (2) C. pen., circumstantele reale se rasfrang asupra participantilor, in masura in care acestia le-au cunoscut sau le-au prevazut. In raport cu aceste prevederi, in cazul complicitatii la infractiunea de talharie, exercitarea de violente de catre autor asupra persoanei vatamate, pentru ca atat autorul, cat si complicele sa-si asigure scaparea in urma savarsirii faptei de sustragere, constituie o circumstanta privitoare la fapta, care se rasfrange asupra complicelui, daca acesta a actionat in consens cu autorul in desfasurarea intregii activitati infractionale si a prevazut modalitatea de a-si asigura scaparea, intre care si aceea de a exercita violente asupra persoanei vatamate. 
 

Prin sentinta penala nr. 296 din 27 iunie 2005, Tribunalul Braila a condamnat pe inculpatul S.C. pentru savarsirea infractiunii de talharie prevazuta in art. 211 alin. (1) si alin. (21) lit. a) si c) C. pen., iar pe inculpatul A.F. pentru complicitate la savarsirea acestei infractiuni, prin schimbarea incadrarii juridice din infractiunea de furt calificat prevazuta in art. 208 alin. (1) - art. 209 alin. (1) lit. a) si i) C. pen.
           
Instanta a retinut ca, la 11 decembrie 2003, inculpatii S.C. si A.F., insotiti de S.A., sotia celui dintai, au luat hotararea de a sustrage bunuri din locuinta partii vatamate S.H. In realizarea acestei hotarari, inculpatii au actionat soneria de la poarta imobilului, pentru a verifica prezenta partii vatamate la domiciliu. Intrucat nu a raspuns nimeni, cei doi inculpati s-au hotarat sa patrunda in incinta imobilului, inculpatul S.C. fortand sistemul de inchidere al portii si, impreuna cu inculpatul A.F., intrand in curtea imobilului. S.A. a ramas in strada pentru a supraveghea zona si a anunta telefonic pe cei doi daca apar eventuale persoane care vor sa intre in imobil.

Cu ajutorul unei surubelnite si a unui levier, inculpatii au fortat sistemul de inchidere a usii de acces in imobil, patrunzand in interior si fiecare dintre inculpati a intrat in camere diferite, cautand bunuri de valoare. Inculpatul S.C. a sustras suma de 600 de USD, iar inculpatul S.A. nu a gasit bunuri de valoare, insa in timp ce cauta astfel de bunuri a fost sunat de S.A., fapt pentru care ambii inculpati au iesit din imobil.

In fata portii imobilului, cei doi inculpati s-au intalnit cu partea vatamata S.H. si, pentru a-si asigura scaparea, inculpatul S.C. a impins-o, iar aceasta s-a dezechilibrat si a cazut, dupa care cei doi inculpati au fugit. Din suma sustrasa, inculpatul S.C. i-a dat inculpatului A.F. 160 de USD.  

Prin decizia penala nr. 472 din 24 noiembrie 2005, Curtea de Apel Galati a respins apelul declarat de inculpatul A.F., intre altele, cu privire la gresita schimbare a incadrarii juridice.
           
Recursul declarat de inculpatul A.F., prin care a invocat, in principal, cazul de casare prevazut in art. 3859 alin. (1) pct. 17 C. proc. pen., este nefondat.
           
In mod corect, prima instanta si instanta de apel au retinut ca fapta inculpatului A.F. intruneste elementele constitutive ale complicitatii la infractiunea de talharie.
           
Pentru existenta complicitatii, in general, legea cere indeplinirea mai multor conditii cumulative, si anume prevederea de catre complice a actiunii sau inactiunii ce urmeaza sa fie executata de autor si a urmarilor ei, alaturarea actului complicelui la actiunea sau inactiunea realizata de autor, acceptarea sau urmarirea de catre complice a producerii urmarilor prevazute si contributia efectiva a complicelui la comiterea infractiunii.
           
Din modul in care au conceput savarsirea infractiunii - lasarea in exteriorul imobilului a sotiei inculpatului S.A. pentru a-i anunta telefonic despre eventuala aparitie a partii vatamate - rezulta ca cei doi inculpati au actionat in deplin consens, si nu independent unul de celalalt.
           
Atunci cand partea vatamata i-a surprins iesind din imobil, inculpatul S.C., aflat mai aproape de aceasta, a imbrancit-o, trantind-o la pamant, astfel ca amandoi inculpatii si-au asigurat scaparea.
           
Sustinerea inculpatului A.F., in sensul ca nu a prevazut exercitarea de violente de catre celalalt inculpat, nu poate fi acceptata, pentru ca, daca asa ar fi stat lucrurile, nu ar fi fugit, ci ar fi incercat sa ajute partea vatamata.
           
Potrivit art. 28 alin. (2) C. pen. si practicii judiciare in materie, circumstantele in care s-a petrecut savarsirea unei fapte penale, in speta exercitarea de violente in scopul asigurarii scaparii din campul infractional, se rasfrang asupra tuturor participantilor, cata vreme a existat consensul tacit sau explicit ca aceste circumstante sa produca efecte.
           
Din succesiunea desfasurarii activitatii infractionale, incepand cu momentul conceperii planului, rezulta ca cei doi inculpati au fost permanent in consens si au prevazut modalitati de a-si asigura scaparea, intre care si punerea partii vatamate in imposibilitatea de a riposta ori de a-i retine.
           
Desistarea inculpatului A.F. de fapta savarsita de inculpatul S.C. ar fi trebuit sa se produca intr-un timp util de la momentul comiterii talhariei, astfel incat instanta sa poata constata dezacordul intre cei doi cu privire la folosirea violentei, aspect caracteristic infractiunii de talharie.
           
Fata de considerentele ce preced, recursul inculpatului a fost respins.