Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

cuvinte cheie: contracte ğ contractul de imprumut ğ proba imprumutului

Decizia nr.1300/01.04.2003 :

Continut:

Dovada actelor juridice al caror obiect are o valoare ce depaseste suma de 250 lei se face cu inscris, conform art.1191 alin.1 C.civ.. Aceste dispozitii nu sunt imperative, partile putand sa se abata de la ele, cum rezulta din alin.3 al art.1191. De asemenea, conform art.1197, cand exista un inceput de dovada scrisa, se pot administra oricare alte probe, iar in art.1198 se enumera si alte cazuri in care nu opereaza obligativitatea probei cu inscrisuri.

(Sectia civila, decizia nr.1300 din 1 aprilie 2003)

Reclamanta M.N. a chemat in judecata pe parata V.R.M. solicitand obligarea acesteia sa-i restituie suma de 6.500 dolari SUA pe care i-a imprumutat in luna mai 1998 (162.500.000 lei) plus cheltuieli de judecata.

in motivarea actiunii, reclamanta arata ca la termenul la care trebuia ca parata sa-i restituie suma imprumutata 30 august 1998 aceasta a refuzat sa-i inapoieze banii.

Ghidul practic al contabilului din domeniul constructiilor

Vezi AICI detalii

Cartea Verde a Contabilitatii

Vezi AICI detalii

Portal Codul Muncii

Vezi AICI detalii

Tribunalul Dambovita, prin sentinta civila nr. 89 din 29 iunie 2001, a admis actiunea si a obligat pe parata sa restituie reclamantei suma de 6.500 dolari SUA sau contravaloarea lor, la data executarii sentintei (echivalentul in lei).

Instanta a retinut, avand in vedere probatoriile administrate in cauza, care se coroboreaza cu probele administrate in dosarul de urmarire penala impotriva paratei, ca aceasta avea obiceiul sa imprumute diverse sume de bani pe care nu le mai restituia, astfel cum a procedat si in prezenta cauza; ca, datorita relatiilor de prietenie, nu au fost incheiate inscrisuri cu privire la sumele imprumutate, insa faptul ca parata a imprumutat suma pretinsa rezulta din concluziile raportului de expertiza criminalistica coroborata cu declaratiile paratei date in fata organelor de urmarire penala.

impotriva acestei sentinte parata a declarat apel.

Curtea de Apel Ploiesti, prin decizia civila nr. 55 din 5 iunie 2002, a respins ca nefondat apelul.

Instanta de apel a retinut ca instanta de fond a apreciat in mod corect probele administrate, pronuntand o sentinta legala si temeinica.

impotriva acestei decizii a declarat recurs parata sustinand ca : instanta de apel a dat o apreciere si interpretare gresita a probelor administrate in cauza retinand in mod gresit ca reclamanta ar fi dovedit imprumutul pretins a fi acordat in anul a 1998; din probele administrate rezulta existenta unor imprumuturi cu sume de bani pe care le-ar fi primit in perioada 1996 1997, pe care insa le-a restituit; hotararea a fost data cu incalcarea si aplicarea gresita a legii, respectiv a prevederilor art. 1191, 1197 si art. 1169 C.civ..

Recursul este nefondat.

in conformitate cu dispozitiile art.1191 al. 1 C.civ., dovada actelor juridice al caror obiect are o valoare ce depaseste suma de 250 de lei nu se poate face decat prin inscris autentic sau prin inscris sub semnatura privata.

Instantele de fond si apel au retinut insa corect ca aceste dispozitii nu sunt imperative, partile de comun acord putand sa se abata de la ele astfel cum se arata in mod expres in al. 3 art. 1191 C.civ..

in acelasi sens sunt si prevederile art. 1197 C.civ. care arata ca, prin exceptie, sunt admisibile si alte probe cand exista un inceput de dovada scrisa.

Art. 1198 C.civ. enumera cateva cazuri in care se considera ca intocmirea unui inscris nu este posibila, enumerare care insa nu este limitativa, practica judiciara unanim recunoscuta aratand un alt caz respectiv imposibilitatea morala de a preconstitui un inscris in cazurile existentei unor raporturi de incredere intre parti cum a fost si cazul in speta.

Distinct de cele mai inainte mentionate urmeaza a mai retine ca parata nu s-a opus la admiterea probelor solicitate de catre reclamanta, ceea ce constituie o achiesare care face oricum proba admisibila.

De mentionat si faptul ca prin rezolutia din 4 septembrie 2000 a Parchetului de pe langa Tribunalul Dambovita in baza art. 228 al. 6 si art. 10 lit. d C.proc.pen. s-a confirmat propunerea de neincepere a urmaririi penale impotriva paratei din aceasta cauza pentru savarsirea infractiunilor de inselaciune si abuz de incredere.

S-a retinut ca neindeplinirea obligatiilor asumate printr-un contract de imprumut, nu realizeaza elementele constitutive ale infractiunii de inselaciune, deoarece aceasta fapta de a restitui la scadenta suma imprumutata atrage raspunderea civila.

Astfel fiind , urmeaza a constata ca si aceasta critica este nefondata si in consecinta recursul va fi respins ca nefondat.

Sfaturi de la Experti - Intrebari si Raspunsuri