Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
E-JURIDIC.RO cauta meniuMeniu
Consultanta in afaceri | Manager

Decizia CCR privind neconstitutionalitatea legii descentralizarii

Decizia Curtii Constitutionale a Romaniei, luata pe data de 10 ianuarie, a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 123.

Legea descentralizarii prevedea faptul ca mai multe directii judetene erau trecute din subordinea ministerelor in subordinea consiliilor judetene.

Potrivit argumentelor CCR, Guvernul impunea, prin intermediul acestei legi, mai multe prevederi neclare si insuficient reglementate. Rezultatul acestor prevederi era acordarea de atributii identice mai multor institutii.

Redam mai jos continutul Deciziei nr. 1 din 10 ianuarie 2014 asupra obiectiei de neconstitutionalitate a Legii privind stabilirea unor masuri de descentralizare a unor competente exercitate de unele ministere si organe de specialitate ale administratiei publice centrale, precum si a unor masuri de reforma privind administratia publica a fost publicata in  MONITORUL OFICIAL nr. 123 din 19 februarie 2014.

 1. Pe rol se afla solutionarea obiectiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii privind stabilirea unor masuri de descentralizare a unor competente exercitate de unele ministere si organe de specialitate ale administratiei publice centrale, precum si a unor masuri de reforma privind administratia publica, obiectie formulata de un numar de 70 de deputati apartinand grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat-Liberal si Partidului Poporului - Dan Diaconescu.

Exclusiv - beneficiati acum de Oferta Speciala de mai jos:
Consilier Taxe si Impozite pentru Contabili 12 actualizari


Rezolvati rapid si perfect legal orice problema generata de noile reglementari ce modifica in Codul fiscal 4 argumente solide pentru a va abona la Consilier – Taxe si Impozite pentru Contabili 1 Evitati garantat orice greseala fiscala din contabilitate 2 Va rezolvati rapid toate problemele de fiscalitate 3 Salvati sume importante din...

Oferta Speciala
valabila 48h

    2. Obiectia de neconstitutionalitate, inregistrata la Curtea Constitutionala cu nr. 4.469 din 25 noiembrie 2013, a fost semnata de catre urmatorii deputati: Mircea-Nicu Toader, Dragos-Ionel Gunia, Constantin Dascalu, Vasile Gudu, Tinel Gheorghe, Alexandru Nazare, Cristian-Constantin Roman, Daniel Florian Geanta, Alin Augustin Florin Popoviciu, Gheorghe Ialomitianu, Liviu Laza-Matiuta, Claudia Boghicevici, Andreea Maria Paul, Lucian Nicolae Bode, Iulian Vladu, Danut Culetu, Camelia Margareta Bogdanici, Florin Gheorghe, Mircea Lubanovici, Mircia Muntean, Florin Mihail Secara, Dan Cristian Popescu, Stefan Bucur Stoica, Romeo Radulescu, Cezar Florin Preda, Mircea Man, Cornel Mircea Samartinean, Elena Gabriela Udrea, Gheorghe Udriste, Ioan Balan, Vasile Iliuta, Eusebiu Manea Pistru Popa, Florin Popescu, Costica Canacheu, Lucian Militaru, George Ionescu, Valeria Diana Schelean, Adrian Gurzau, Roberta Alma Anastase, Theodor Paleologu, Raluca Turcan, Ioan Oltean, Ioan Mihaila, Sanda-Maria Ardeleanu, Florin Ionas Urcan, Catalin Florin Teodorescu, Petru Movila, Luminita-Pachel Adam, Adrian Nicolae Diaconu, Neagu Murgu, Constantin Moisii, Stefan Burlacu, Tudor Ciuhodaru, Nutu Fonta, Mihai Deaconu, Mario Ernest Caloianu, Stefan Petru Dalca, Ioana Jenica Dumitru, Marioara Nistor, Niculina Mocioi, Liliana Minca, Cristian George Sefer, Gabriela Lola Anghel, Liliana Ciobanu, Dumitru Niculescu, Maria Dragomir, Daniel-Catalin Fenechiu, Daniel Vasile Oajdea, Ioan Hulea, Monica Maria Iacob Ridzi.

 3. Obiectia de neconstitutionalitate a fost formulata in temeiul art. 146 lit. a) teza intai din Constitutie si al art. 10, 15, 16 si 18 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, si formeaza obiectul Dosarului nr. 785A/2013.
    4. In motivarea obiectiei au fost formulate atat critici de neconstitutionalitate extrinseca, cat si critici de neconstitutionalitate intrinseca, dupa cum urmeaza:

    I. Critici de neconstitutionalitate extrinseca

    5. Angajarea raspunderii Guvernului cu privire la aceasta lege nu respecta limitele si criteriile impuse de art. 114 din Constitutie, astfel cum au fost acestea circumstantiate in jurisprudenta Curtii Constitutionale.
    6. Se invoca jurisprudenta Curtii Constitutionale prin care sa statuat ca angajarea raspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege reprezinta o modalitate simplificata de legiferare, la care se recurge "in extremis", atunci cand adoptarea proiectului in procedura obisnuita sau de urgenta nu mai este posibila ori atunci cand structura politica a Parlamentului nu permite adoptarea proiectului de lege in procedura uzuala sau de urgenta (Decizia nr. 1.557 din 18 noiembrie 2009). Se mai invoca jurisprudenta in care s-a retinut ca rolul acestei proceduri este acela de a coagula o majoritate parlamentara, dar si de a surmonta actele obstructioniste ale opozitiei in cursul dezbaterilor legislative (Decizia nr. 34 din 17 februarie 1998).
    7. In opinia autorilor sesizarii, Guvernul nu a respectat aceste conditii si limite, cata vreme structura politica a Parlamentului ar fi permis adoptarea legii in procedura uzuala sau de urgenta. La acest moment Uniunea Social Democrata, care constituie majoritatea parlamentara ce sustine Guvernul, are o reprezentativitate de peste 75% din numarul mandatelor de senatori si deputati, asa incat nu se poate sustine ca s-a apelat la procedura angajarii raspunderii asupra proiectului de lege pentru "a coagula o majoritate parlamentara" sau "a surmonta actele obstructioniste ale opozitiei in cursul dezbaterilor legislative".
    8. Intrucat "acceptarea ideii potrivit careia Guvernul isi poate angaja raspunderea asupra unui proiect de lege in mod discretionar, oricand si in orice conditii, ar echivala cu transformarea acestei autoritati in autoritate publica legiuitoare, concurenta cu Parlamentul in ceea ce priveste atributia de legiferare" (Decizia nr. 1.431 din 3 noiembrie 2010), se apreciaza ca legea criticata incalca prevederile art. 1 alin. (4), art. 61 alin. (1) si art. 114 din Constitutie, referitoare la separatia puterilor in stat, rolul Parlamentului si, respectiv, angajarea raspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege. Se incalca totodata prevederile art. 147 alin. (4) din Constitutie, care consacra obligativitatea erga omnes a deciziilor Curtii Constitutionale.
    9. Se invoca, de asemenea, jurisprudenta Curtii Constitutionale prin care s-a statuat ca art. 114 din Constitutie, referitor la angajarea raspunderii asupra unui proiect de lege, presupune intrunirea urmatoarelor criterii: existenta unei urgente in adoptarea masurilor pe care legea le prevede; necesitatea ca reglementarea in cauza sa fie adoptata cu maxima celeritate; importanta domeniului reglementat; aplicarea imediata a legii in cauza (Decizia Curtii Constitutionale nr. 1.655 din 28 decembrie 2010).
  10. In opinia autorilor sesizarii, aceste criterii nu sunt intrunite, deoarece angajarea raspunderii Guvernului cu privire la legea ce face obiectul sesizarii nu are caracter vital pentru implementarea Programului de guvernare 2013-2016. Mai mult, legea intra in contradictie cu obiectivele si directiile de actiune asumate de Guvern la investitura, intrucat nu sunt respectate obiectivele propuse si detalierea acestora de la pct. 3 al capitolului 3 din Program - Regionalizare si descentralizare administrativa si financiara, respectiv: definitivarea unui calendar riguros privind descentralizarea administratiei publice, modificarea tuturor actelor normative cu privire la administratia publica in vederea cadrului institutional necesar descentralizarii.
    11. De asemenea "nici Programul de guvernare, nici realitatile social-politice ale tarii si nici Legea pentru care Guvernul si-a angajat raspunderea nu justifica vreo urgenta in adoptarea masurilor prevazute in respectiva lege si, implicit, nu releva ca reglementarea in cauza sa fie adoptata cu maxima celeritate".
    12. Dispozitiile cuprinse in titlul X - Dispozitii tranzitorii si finale demonstreaza ca "nu exista nicio iminenta necesitate de intrare in vigoare a acestei legi, dar si ca ea prevede faptul ca urmeaza sa se indeplineasca o serie de proceduri printre care cele mai importante privesc corelarea, prin modificare, a cadrului legislativ si normativ in vigoare".
    13. Pentru aceste considerente, se sustine incalcarea art. 1 alin. (4) si (5), precum si a art. 61 alin. (1) din Constitutie, privitoare la separatia puterilor in stat, suprematia Constitutiei si rolul Parlamentului.

    II. Critici de neconstitutionalitate intrinseca

    Incalcarea art. 120-122 din Constitutie, referitoare la Administratia publica locala (Principii de baza, Autoritati comunale si orasenesti, Consiliul judetean)
    14. Se arata ca, potrivit Legii fundamentale, purtatori ai autonomiei locale sunt consiliile locale alese si primarii alesi, in timp ce consiliul judetean este autoritate a administratiei publice locale pentru coordonarea activitatii consiliilor comunale si orasenesti, in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean.
    15. In opinia autorilor sesizarii, "o descentralizare reala, autentica, eficienta si eficace ar fi insemnat ca multe din serviciile prevazute a fi transferate la consiliile judetene sa fie in responsabilitatea consiliilor locale, odata cu transferul resurselor aferente, dar numai dupa elaborarea si aprobarea unor standarde de cost specifice, precum si dupa modificarea prevederilor legale in materie". Principiul subsidiaritatii, invocat ca temei al legii, presupune descentralizarea si deconcentrarea serviciilor publice astfel incat acestea sa fie cat mai aproape de cetatean, obiectiv care nu a fost realizat prin legea criticata.
 16. Se sustine, totodata, ca in cauza nu s-a procedat la fundamentarea standardelor de cost ale serviciilor publice, la reactualizarea resurselor financiare transferabile de la bugetul de stat catre bugetele locale si nu au fost respectate prevederile Legii-cadru a descentralizarii nr. 195/2006. Aceasta lege impune fundamentarea transferului de competente in cadrul procesului de descentralizare pe analize de impact si realizarea acestuia pe baza unei metodologii specifice, cuprinzand faze-pilot in vederea testarii si evaluarii impactului solutiilor propuse.

    Incalcarea art. 1 alin. (1) din Constitutie referitor la caracterul unitar al statului roman ... continuarea Deciziei aici>>>
Data aparitiei: 21 Februarie 2014
Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite prin WhatsApp si Email!
Votati articolul "Decizia CCR privind neconstitutionalitatea legii descentralizarii":
Rating:

Nota: 5 din 5 din 1 voturi


Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Poate sunteti interesat si de:

ClubJuridic.ro - intrebarea zilei

Actiune in constatare transmitere patrimoniu soc radiata

Intrebare: Am introdus o actiune in constatare intemeiata pe disp. art. 237 alin 10 din Lg 31/1990 si art. 11 cod proc civ, solicitand sa se constate transmiterea patrimoniului respectiv imobil situat in .... catre asociatul unic, iar ca urmare a faptului ca asociatul unic din firma dizolvata pe legea 359/2004 si radiata era cetatean arab si nu are dreptul sa detina terenul, sa se constate transm mai departe catre societatea la care a fost cooptat acesta. Mi s-a respins actiunea, astept motivarea. Spuneti-mi daca ati avut spete, ptr. ca sunt multe firme care s-au trezit in situatia asta.

Raspuns: In considerentele prezentate,cred ca in mod corect instanta v-a respins actiunea. Ar fi trebuit ca ... [citeste tot raspunsul aici...]

Atentie, Juristi!
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016