Decizia ICCJ nr. 51 din 2021 aduce o modificare mult asteptata, avand in vedere contextul tot mai concentrat pe activitatea din mediul online pe care adolescentii si unii adulti o practica. Mai exact, s-a clarificat incadrarea juridica pentru afisarea in orice spatiu public a unor imagini cu caracter privat, cu precadere cele intime.
Curtea de Apel Oradea - Sectia penala a adresat urmatoarea intrebare ICCJ: "Tipicitatea infractiunii de violare a vietii private in modalitatea incriminata de
art. 226 alin. (2) din Codul penal este conditionata de detinerea unor sunete, convorbiri ori imagini realizate fara drept, prin fotografierea, captarea sau inregistrarea de imagini, ascultarea cu mijloace tehnice sau inregistrarea audio a unei persoane aflate intr-o locuinta sau incapere ori dependinta tinand de acestea sau a unei convorbiri private?".
Art. 226 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal stabileste urmatoarele:
Violarea vietii private
(1) Atingerea adusa vietii private, fara drept, prin fotografierea, captarea sau inregistrarea de imagini, ascultarea cu mijloace tehnice sau inregistrarea audio a unei persoane aflate intr-o locuinta sau incapere ori dependinta tinand de aceasta sau a unei convorbiri private se pedepseste cu inchisoare de la o luna la 6 luni sau cu amenda.
(2) Divulgarea, difuzarea, prezentarea sau transmiterea, fara drept, a sunetelor, convorbirilor ori a imaginilor prevazute in alin. (1), catre o alta persoana sau catre public, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
(3) Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate.
(4) Nu constituie infractiune fapta savarsita:
a) de catre cel care a participat la intalnirea cu persoana vatamata in cadrul careia au fost surprinse sunetele, convorbirile sau imaginile, daca justifica un interes legitim;
b) daca persoana vatamata a actionat explicit cu intentia de a fi vazuta ori auzita de faptuitor;
c) daca faptuitorul surprinde savarsirea unei infractiuni sau contribuie la dovedirea savarsirii unei infractiuni;
d) daca surprinde fapte de interes public, care au semnificatie pentru viata comunitatii si a caror divulgare prezinta avantaje publice mai mari decat prejudiciul produs persoanei vatamate.
(5) Plasarea, fara drept, de mijloace tehnice de inregistrare audio sau video, in scopul savarsirii faptelor prevazute in alin. (1) si alin. (2), se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 5 ani.
ICCJ a stabilit ca pentru realizarea elementelor constitutive, sub aspectul laturii obiective, in privinta infractiunii prevazute la art. 226 alin. (2) din
Codul penal, trebuie sa existe elementul material in una din modalitatile alternative, respectiv "divulgarea, difuzarea, prezentarea sau transmiterea, fara drept, a sunetelor, convorbirilor ori a imaginilor (...)" obtinute prin "fotografierea, captarea sau inregistrarea de imagini, ascultarea cu mijloace tehnice sau inregistrarea audio a unei persoane aflate intr-o locuinta sau incapere ori dependinta tinand de aceasta sau a unei convorbiri private". Singura conditie prevazuta de art. 226 alin. (2) din Codul penal este aceea ca sunetele, convorbirile, imaginile sa fie obtinute prin "fotografierea, captarea sau inregistrarea de imagini, ascultarea cu mijloace tehnice sau inregistrarea audio a unei persoane aflate intr-o locuinta sau incapere ori dependinta tinand de aceasta sau a unei convorbiri private".
In concluzie, ICCJ a stabilit prin
Decizia nr. 51 din 2021 ca "tipicitatea infractiunii de violare a vietii private in modalitatea incriminata de art. 226 alin. (2) din Codul penal nu este conditionata de detinerea unor sunete, convorbiri ori imagini realizate fara drept, prin fotografierea, captarea sau inregistrarea de imagini, ascultarea cu mijloace tehnice sau inregistrarea audio a unei persoane aflate intr-o locuinta sau incapere ori dependinta tinand de acestea sau a unei convorbiri private".