Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
E-JURIDIC.RO cauta meniuMeniu
Consultanta in afaceri | Manager

Decizie Curtea Constitutionala, 42/2014 - exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 9 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 84/2012

DECIZIE nr. 42 din 22 ianuarie 2014 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 9 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar in anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum si unele masuri fiscal-bugetare si a ordonantei in ansamblul sau

EMITENT: CURTEA CONSTITUTIONALA
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 210 din 25 martie 2014

    Augustin Zegrean - presedinte
    Valer Dorneanu - judecator
    Toni Grebla - judecator
    Petre Lazaroiu - judecator
    Mircea Stefan Minea - judecator
    Puskas Valentin Zoltan - judecator
    Tudorel Toader - judecator
    Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

    Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 9 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar in anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum si unele masuri fiscal-bugetare si a ordonantei in ansamblul sau, exceptie ridicata de Constantin Negoita si de Mihai Ioan in dosarele nr. 32.238/3/2012 si nr. 32.222/3/2012 ale Tribunalului Bucuresti - Sectia a VIII-a conflicte de munca si asigurari sociale, de Silviu Florin Lazar in Dosarul nr. 4.581/2/2013 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal si de Vasile Vancea, prin Asociatia Uniunea Democratica a Revolutionarilor Adevarati, in Dosarul nr. 5.017/108/2013 al Tribunalului Arad - Sectia civila. Aceste exceptii constituie obiectul dosarelor Curtii Constitutionale nr. 478D/2013, nr. 488D/2013, nr. 649D/2013 si nr. 780D/2013.
    Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din 16 ianuarie 2014, cand s-a dispus conexarea dosarelor nr. 488D/2013, nr. 649D/2013 si nr. 780D/2013 la Dosarul nr. 478D/2013 si au fost consemnate in incheierea de la acea data, cand Curtea, avand nevoie de timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea la data de 22 ianuarie 2014.

                                    CURTEA,

avand in vedere actele si lucrarile dosarelor, constata urmatoarele:
    Prin Incheierea din 19 iunie 2013, pronuntata in Dosarul nr. 32.238/3/2012, si prin Incheierea din 28 octombrie 2013, pronuntata in Dosarul nr. 32.222/3/2012, Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a conflicte de munca si asigurari sociale a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar in anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum si unele masuri fiscal-bugetare.
    Exceptia a fost ridicata de Constantin Negoita si de Ioan Mihai cu prilejul solutionarii contestatiilor formulate impotriva deciziei de pensionare.
    Prin Sentinta civila nr. 2.199 din 1 iulie 2013, pronuntata in Dosarul nr. 4.581/2/2013, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 9 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 84/2012.
    Exceptia a fost ridicata de Silviu Florin Lazar cu prilejul solutionarii unei actiuni in contencios administrativ si fiscal in care a solicitat anularea actelor administrative de nereluare a platilor indemnizatiei reparatorii prevazute de art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004, acte emise in temeiul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 84/2012.
    Prin Incheierea din 30 septembrie 2013, pronuntata in Dosarul nr. 5.017/108/2013, Tribunalul Arad - Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 9 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 84/2012.
    Exceptia a fost ridicata de Vasile Vancea, prin Asociatia Uniunea Democratica a Revolutionarilor Adevarati, cu prilejul solutionarii unei actiuni civile prin care s-a solicitat obligarea Casei Judetene de Pensii Arad la calcularea si plata, incepand cu anul 2013, a indemnizatiei lunare reparatorii, conform dispozitiilor art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004, prin raportare la castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat pentru anul 2013, prevazut de art. 16 din Legea nr. 6/2013.
    In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia formuleaza, in esenta, urmatoarele critici:
    1. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 84/2012 a fost emisa cu incalcarea art. 15 si art. 115 din Constitutie, intrucat nu a existat o lege care sa abiliteze Guvernul sa emita aceasta ordonanta.
    2. Nu a existat o stare de urgenta, in sensul precizat de art. 1 si art. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul starii de asediu si regimul starii de urgenta, care sa justifice emiterea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 84/2012.
    Totodata, cele aratate de Guvern in Nota de fundamentare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 84/2012 nu sunt in masura sa justifice caracterul extraordinar si urgenta emiterii acestei ordonante. Din contra, argumentul referitor la riscul ca la data de 1 ianuarie 2013 sa nu existe politici fiscale si bugetare asumate prin Programul de guvernare a fost pur formal, de vreme ce, in realitate, Hotararea nr. 45/2012 a Parlamentului Romaniei pentru acordarea increderii Guvernului, incluzand si Programul de guvernare 2013-2016, a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 877, inca de la data de 21 decembrie 2012. De altfel, chiar prin acest document, la capitolul "Realizarile guvernarii: mai-noiembrie 2012", Guvernul contrazice argumentele prezentate in Nota de fundamentare, aratand ca "a reusit sa securizeze economia, respectand toate tintele convenite cu FMI si CE". De asemenea, se subliniaza faptul ca prin adoptarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 15/2012 au fost reparate nedreptati sociale, readucandu-se salariile la nivelul din iunie 2010, iar prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 19/2012 s-a urmarit restituirea sumelor retinute pensionarilor in mod necuvenit. Or, in aceste conditii, nu mai poate aparea ca fiind justificata motivarea potrivit careia plata indemnizatiei catre revolutionari in 2013 ar genera un impact suplimentar asupra cheltuielilor bugetare si, implicit, asupra deficitului bugetar.
    Mai mult, chiar masurile dispuse prin art. 10 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 84/2012 sunt de natura sa contrazica sustinerile Guvernului.
    Totodata, cele aratate de Guvern in Nota de fundamentare a ordonantei de urgenta criticate prezinta viziunea financiara a Guvernului, aceasta nereprezentand insa o situatie cu caracter exceptional si nicio masura obiectiva, de neevitat.
    3. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 84/2012 contravine art. 115 alin. (5) si (6) din Constitutie, deoarece, pana in prezent, ordonanta nu a fost aprobata prin lege. Or, astfel se incalca autoritatea legislativului, intrucat pe calea ordonantei de urgenta se aduce atingere unor drepturi consacrate prin lege. In sensul celor aratate invoca si cele retinute de Curtea Europeana a Drepturilor Omului in Hotararea din 8 noiembrie 2005, pronuntata in Cauza Kechko contra Ucrainei.
    Tot in contextul criticii de neconstitutionalitate raportate la prevederile art. 115 alin. (5) din Constitutie, arata ca, in demersul normativ de adoptare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 84/2012, Guvernul a incalcat obligatia de asigurare a transparentei procesului de legiferare, renuntand in mod nejustificat la a supune dezbaterii publice proiectul de ordonanta, asa cum prevede Legea nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica. Astfel, desi art. 6 alin. (4) din Legea nr. 52/2003 obliga autoritatea administratiei publice initiatoare sa stabileasca o perioada de cel putin 10 zile pentru a primi in scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice, proiectul actului normativ atacat a fost inclus pe ordinea de zi a sedintei de Guvern, fiind si aprobat, in mai putin de 10 ore de la afisarea sa pe site-ul Ministerului Finantelor Publice, pe data de 12 decembrie 2012. In acest mod a fost incalcat dreptul cetatenilor si al asociatiilor de revolutionari legal constituite de a participa, cel putin formal, la procesul de elaborare a actului normativ care ii afecteaza in mod direct.
    4. Art. 9 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 84/2012 aduce atingere dispozitiilor art. 44, art. 47, art. 53, art. 4 alin. (2), art. 16 alin. (1), art. 20 si art. 22 alin. (2) din Constitutie. Astfel, textul de lege criticat prevede suspendarea in anul 2013 a unor drepturi banesti care reprezinta un "bun" in sensul art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Or, in conditiile in care acordarea acestor drepturi a fost suspendata si in anul 2012, suspendarea lor pentru al doilea an consecutiv, in 2013, este de natura sa aduca atingere insesi substantei acestor drepturi fara respectarea insa a limitelor constitutionale si a celor stabilite de prevederile conventionale mai sus amintite referitoare la restrangerea exercitiului dreptului de proprietate. In acest sens, arata ca nu a existat o cauza de utilitate publica care sa justifice aceasta masura, premierul Romaniei sustinand public doar necesitatea combaterii falsilor revolutionari, cu incalcarea prezumtiei de nevinovatie a celor care in mod real au participat la Revolutia din 1989.
    De asemenea, cele retinute de Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 872/2010 referitor la neconstitutionalitatea afectarii substantei dreptului la pensie sunt aplicabile si in ceea ce priveste drepturile banesti revendicate in cauza, intrucat dispozitiile art. 4^3 alin. (2) din Legea nr. 341/2004 prevad ca "Reglementarile prevazute de legislatia privind pensiile, proprie fiecarui platitor, referitoare la stabilire, plata, modificare, suspendare, reluare, incetare, expertizare, revizuire, contestare si recuperare a sumelor incasate necuvenit, se aplica si indemnizatiilor prevazute de lege, daca aceasta nu dispune altfel."
    Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a conflicte de munca si asigurari sociale arata ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 84/2012 nu contravine art. 115 alin. (1)-(3) din Constitutie, intrucat cerinta existentei unei legi de abilitare nu se aplica si ordonantelor de urgenta. In schimb, actul normativ criticat incalca dispozitiile art. 115 alin. (4) din Constitutie, deoarece nu a existat o stare de urgenta care sa justifice emiterea acestuia. Astfel, motivele invocate de Guvern in preambulul ordonantei reprezinta doar justificari pentru adoptarea in sine a unui act normativ de prelungire a suspendarii acordarii indemnizatiei, dar nu argumenteaza in niciun fel urgenta si nici imposibilitatea reglementarii prin lege de catre Parlament.
    Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal considera ca exceptia de neconstitutionalitate nu este intemeiata. In acest sens, invoca cele retinute de Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 1.576/2011, Decizia nr. 922/2012, Decizia nr. 1.087/2008 si Decizia nr. 1.358/2010. De asemenea, aminteste cele retinute de Curtea Europeana a Drepturilor Omului in Hotararea din 12 mai 2009, pronuntata in Cauza Ernwein si altii impotriva Germaniei, sau prin Hotararea din 2 februarie 2010, pronuntata in Cauza Klaus si Iouri Kiladze contra Georgiei.
    Tribunalul Arad - Sectia civila apreciaza ca adoptarea actului normativ criticat este in concordanta cu prevederile art. 115 alin. (4) din Constitutie.
    In conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.
    Avocatul Poporului considera ca dispozitiile de lege criticate sunt constitutionale. In acest sens, arata ca Guvernul a indicat in Nota de fundamentare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 84/2012 existenta unei situatii extraordinare si necesitatea urgenta a emiterii acestui act normativ. De asemenea, precizeaza ca ordonanta criticata a fost inregistrata la Senat, pentru dezbatere, la data de 13 decembrie 2012, astfel ca nu se poate sustine incalcarea prevederilor art. 115 alin. (5) teza intai din Constitutie. Totodata, in sensul constitutionalitatii dispozitiilor de lege criticate invoca cele retinute de Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 1.576/2011 ori Decizia nr. 88/2013.
    Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

                                    CURTEA,

examinand actele de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele intocmite de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
    Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
    Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 9 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar in anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum si unele masuri fiscal-bugetare si a ordonantei in ansamblul sau, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 845 din 13 decembrie 2012.
    Dispozitiile art. 9 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 84/2012 au urmatorul continut: "Prevederile art. 15, 18, 19 si 20 ale art. II din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 80/2010, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 283/2011, se aplica in mod corespunzator si in anul 2013."
    Dispozitiile art. 15, 18, 19 si 20 ale art. II din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor masuri financiare in domeniul bugetar, precum si pentru instituirea altor masuri financiare in domeniul bugetar, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 636 din 10 septembrie 2010 si aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 283 din 14 decembrie 2011 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor masuri financiare in domeniul bugetar, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 887 din 14 decembrie 2011, au urmatorul continut:
    - Art. 15: "(1) In anul 2012, institutiile si autoritatile publice centrale si locale, astfel cum sunt definite prin Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificarile si completarile ulterioare, si prin Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale, cu modificarile si completarile ulterioare, indiferent de sistemul de finantare si de subordonare, inclusiv activitatile finantate integral din venituri proprii, infiintate pe langa institutiile publice, cu exceptia institutiilor finantate integral din venituri proprii, nu acorda tichete de masa personalului din cadrul acestora.
    (2) In bugetele pe anul 2012 ale institutiilor publice centrale si locale, astfel cum sunt definite prin Legea nr. 500/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, si prin Legea nr. 273/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, indiferent de sistemul de finantare si de subordonare, inclusiv activitatile finantate integral din venituri proprii, infiintate pe langa institutiile publice, nu se prevad sume pentru acordarea de tichete-cadou si tichete de vacanta personalului din cadrul acestora.";
    - Art. 18: "In anul 2012, indemnizatiile prevazute la art. 4 alin. (4) din Legea recunostintei fata de eroii-martiri si luptatorii care au contribuit la victoria Revolutiei romane din decembrie 1989, precum si fata de persoanele care si-au jertfit viata sau au avut de suferit in urma revoltei muncitoresti anticomuniste de la Brasov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, nu se acorda.";
    - Art. 19: "In anul 2012 se acorda reduceri de tarife sau, dupa caz, gratuitati, numai in limita a 3 calatorii dus-intors sau 6 calatorii simple, la facilitatile de transport prevazute de urmatoarele acte normative:
    a) art. 1, art. 2 alin. (1), (2) si (4), art. 3 alin. (1) si (2), art. 4 alin. (1), (2) si (3), art. 5, art. 8 alin. (1), (2) si (3), art. 9 alin. (1), art. 11 alin. (1) si art. 12 din Ordonanta Guvernului nr. 112/1999 privind calatoriile gratuite in interes de serviciu si in interes personal pe caile ferate romane, republicata, cu modificarile ulterioare;
    b) art. 5 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 341/2004, cu modificarile si completarile ulterioare;
    c) art. 80 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.";
    - Art. 20: "(1) Prevederile art. 21, 22 si 24 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetara pe anul 2009 si reglementarea unor masuri financiar-fiscale, aprobata prin Legea nr. 227/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, se aplica pana la data de 31 decembrie 2012.
    (2) In anul 2012, Guvernul poate aproba prin hotarare ocuparea posturilor vacante din anumite domenii de activitate sau pentru anumite categorii de personal, prin exceptie de la prevederile art. 22 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2009, aprobata prin Legea nr. 227/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, cu conditia incadrarii in cheltuielile de personal aprobate."
    Dintre dispozitiile de lege a caror aplicare este prelungita pentru anul 2013, autorii exceptiei de neconstitutionalitate se refera in mod special la dispozitiile art. 18 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 80/2010 referitoare la suspendarea acordarii indemnizatiilor prevazute la art. 4 alin. (4) din Legea recunostintei fata de eroii-martiri si luptatorii care au contribuit la victoria Revolutiei romane din decembrie 1989, precum si fata de persoanele care si-au jertfit viata sau au avut de suferit in urma revoltei muncitoresti anticomuniste de la Brasov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare.
    Art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 are urmatoarea redactare: "De o indemnizatie lunara reparatorie, calculata prin aplicarea coeficientului de 1,10 la salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat si aprobat prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata, beneficiaza si persoanele care au obtinut titlurile prevazute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3, numai daca au un venit mai mic decat salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat si aprobat prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat. De aceleasi drepturi si in aceleasi conditii beneficiaza copiii eroilor-martiri, indiferent de varsta, daca nu sunt incadrati in nicio forma de invatamant ori nu realizeaza venituri din motive neimputabile lor."
    Autorii exceptiei de neconstitutionalitate considera ca dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 84/2012 sunt contrare urmatoarelor texte din Constitutie: art. 4 alin. (2) privind egalitatea intre cetateni, art. 15 alin. (1) referitor la universalitate, art. 16 alin. (2) privind egalitatea in drepturi a cetatenilor, art. 20 alin. (1) referitor la tratatele internationale privind drepturile omului, art. 44 alin. (1) privind dreptul de proprietate privata, art. 47 privind nivelul de trai si dreptul la pensie, art. 115 referitor la delegarea legislativa, art. 136 alin. (1) si (5) privind proprietatea si art. 148 alin. (2) referitoare la integrarea in Uniunea Europeana.
    Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine urmatoarele:
    1. In ceea ce priveste critica pe care autorii exceptiei de neconstitutionalitate o aduc Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 84/2012, critica prin care se arata ca acest act normativ a fost emis fara a fi existat o lege de abilitare, Curtea retine ca prevederile art. 115 alin. (1)-(3) din Constitutie, referitoare la necesitatea adoptarii de catre Parlament a unei legi speciale de abilitare a Guvernului pentru emiterea ordonantelor, au in vedere emiterea ordonantelor simple, iar nu a celor de urgenta, ale caror conditii de emitere sunt reglementate de urmatoarele alineate ale art. 115 din Constitutie.
    2. Referitor la critica vizand lipsa caracterului urgent si a unei situatii extraordinare care sa fi impus emiterea de urgenta a actului normativ supus analizei de constitutionalitate, Curtea retine ca, prin Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 511 din 16 iunie 2005, a statuat ca Guvernul poate adopta o ordonanta de urgenta in urmatoarele conditii, intrunite in mod cumulativ:
    - existenta unei situatii extraordinare;
    - reglementarea acesteia sa nu poata fi amanata;
    - urgenta sa fie motivata in cuprinsul ordonantei.
    Totodata, Curtea, facand trimitere la jurisprudenta sa anterioara, respectiv Decizia nr. 65 din 20 iunie 1995, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 129 din 28 iunie 1995, a statuat ca situatia extraordinara trebuie evaluata in raport cu "necesitatea si urgenta reglementarii unei situatii care, datorita circumstantelor sale exceptionale, impune adoptarea de solutii imediate, in vederea evitarii unei grave atingeri aduse interesului public". Cu aceeasi finalitate, a definirii cat mai precise a situatiei exceptionale, Curtea, prin Decizia nr. 83 din 19 mai 1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 211 din 8 iunie 1998, a precizat ca de esenta acesteia este caracterul obiectiv, "in sensul ca existenta sa nu depinde de vointa Guvernului care, in asemenea imprejurari, este constrans sa reactioneze prompt pentru apararea unui interes public pe calea ordonantei de urgenta".
    Avand in vedere criticile invocate de autorii exceptiei in prezenta cauza, Curtea precizeaza ca existenta unor "situatii extraordinare a caror reglementare nu poate fi amanata" si care, potrivit art. 115 alin. (4) din Constitutie, justifica emiterea unei ordonante de urgenta, nu trebuie confundata cu existenta unei "stari de urgenta", care se instituie de Presedintele Romaniei si se incuviinteaza de Parlament, in temeiul art. 93 din Constitutie, impunand o serie de masuri reglementate de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul starii de asediu si regimul starii de urgenta, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 22 din 21 ianuarie 1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 453/2004.
    Analizand, in continuare, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 84/2012 prin prisma celor retinute de Curtea Constitutionala in deciziile mai sus amintite, Curtea constata ca Guvernul invoca urmatoarele aspecte pentru a justifica existenta unei situatii extraordinare si a urgentei reglementarii:
    - riscul ca la data de 1 ianuarie 2013 sa nu existe politici fiscale si bugetare asumate prin Programul de guvernare de catre noul Guvern;
    - faptul ca la data de 31 decembrie 2012 isi incetau aplicabilitatea masurile privind salarizarea in anul 2012 a personalului bugetar, masuri instituite prin Legea nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor masuri financiare in domeniul bugetar, iar neadoptarea acestor masuri si pentru anul 2013 ar fi generat un impact suplimentar asupra cheltuielilor bugetare si, respectiv, asupra deficitului bugetar de 6,8% din produsul intern brut, afectand in mod semnificativ sustenabilitatea finantelor publice;
    - prevederile Ordonantei Guvernului nr. 21/2012 pentru suspendarea aplicarii dispozitiilor Legii nr. 148/2012 privind inregistrarea operatiunilor comerciale prin mijloace electronice;
    - necesitatea compatibilizarii dispozitiilor Legii nr. 148/2012 cu prevederile Directivei 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adaugata, in ceea ce priveste facturarea si arhivarea electronica a facturilor.
    Curtea apreciaza ca cele invocate de Guvern in nota de fundamentare intrunesc conditiile existentei unei situatii extraordinare si urgente care, in mod obiectiv, impun emiterea unei ordonante de urgenta.
    Astfel, necesitatea stabilirii in timp util a unor directii clare in ceea ce priveste domenii extrem de importante, asa cum este salarizarea personalului bugetar, domenii cu implicatii financiare majore, si riscul ca aceste masuri, ca de altfel intregul program de guvernare, sa nu poata fi adoptate pana la inceputul anului 2013, din cauze obiective determinate de desfasurarea unor proceduri privind constituirea Parlamentului nou ales si a investirii noului Guvern, reprezinta motive ce justifica interventia legislativa a Guvernului pentru evitarea unei grave atingeri aduse interesului public.
    De asemenea, Curtea constata ca reglementarea pe calea ordonantei de urgenta a unor aspecte privind regimul juridic aplicabil activitatilor de emitere, transmitere si arhivare a facturilor electronice a fost justificata nu doar de oportunitatea ori necesitatea acesteia, ci de insusi faptul ca legislatia existenta, respectiv Legea nr. 148/2012 privind inregistrarea operatiunilor comerciale prin mijloace electronice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 509 din 24 iulie 2012, contravenea acquis-ului comunitar transpus in legislatia nationala prin Ordonanta Guvernului nr. 15/2012 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 621 din 29 august 2012, astfel incat, in lipsa unei astfel de interventii rapide, de la 1 ianuarie 2013 ar fi fost aplicabila aceasta lege, cu toate consecintele negative aferente.
    Imprejurarea ca, in mod contrar previziunilor Guvernului, constituirea noului Parlament si investirea noului Guvern s-au facut mai rapid decat s-a preconizat, nu reprezinta un fapt de natura sa inlature motivele extraordinare care au justificat emiterea ordonantei de urgenta, asa cum sustin autorii exceptiei de neconstitutionalitate, intrucat acestea trebuie apreciate in functie de momentul emiterii ordonantei, iar nu in functie de factorii interveniti ulterior.
    De asemenea, faptul ca Parlamentul se afla in cursul unei sesiuni parlamentare nu este de natura sa impiedice emiterea de catre Guvern a unei ordonante de urgenta, intrucat aceasta reprezinta o maniera rapida prin care autoritatile pot interveni pentru evitarea unor consecinte grave asupra interesului public si care ar fi mult intarziata daca ar fi supusa procedurii parlamentare de adoptare a unei legi. De altfel, prevederile art. 115 alin. (5) din Constitutie dispun ca "Ordonanta de urgenta intra in vigoare numai dupa depunerea sa spre dezbatere in procedura de urgenta la Camera competenta sa fie sesizata si dupa publicarea ei in Monitorul Oficial al Romaniei. Camerele, daca nu se afla in sesiune, se convoaca in mod obligatoriu in 5 zile de la depunere sau, dupa caz, de la trimitere.[...]"
    3. Referitor la critica de neconstitutionalitate care vizeaza faptul ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 84/2012 nu ar fi fost supusa spre dezbatere in procedura de urgenta in Camera competenta sa fie sesizata, asa cum prevede art. 115 alin. (5) din Constitutie, Curtea, prin Decizia nr. 42 din 22 ianuarie 2014, retine ca Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar in anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum si unele masuri fiscal-bugetare a fost inregistrat la Senat la data de 13 decembrie 2012 cu nr. b409 (Adresa nr. E169/13/12/2012). La data de 21 decembrie 2012 a fost prezentat in Biroul permanent cu nr. L436, iar la 11 martie 2013 a fost adoptat de catre Senat, fiind trimis ulterior Camerei Deputatilor.
    Asa fiind, apare ca lipsita de temei sustinerea autorului exceptiei potrivit careia actul normativ criticat ar fi fost emis cu incalcarea dispozitiilor art. 115 alin. (5) din Constitutie.
    Cat priveste sustinerea potrivit careia Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 84/2012 ar fi fost adoptata cu incalcarea dispozitiilor Legii nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 70 din 3 februarie 2003, Curtea retine ca, potrivit art. 6 alin. (9) din aceasta lege, "In cazul reglementarii unei situatii care, din cauza circumstantelor sale exceptionale, impune adoptarea de solutii imediate, in vederea evitarii unei grave atingeri aduse interesului public, proiectele de acte normative se supun adoptarii in procedura de urgenta prevazuta de reglementarile in vigoare." Astfel, legiuitorul, tinand cont de realitatea existentei unor situatii cand necesitatea protejarii interesului public general impune in mod obiectiv adoptarea unor masuri urgente, a permis adoptarea unor acte normative fara indeplinirea tuturor cerintelor privind asigurarea transparentei decizionale.
    Prin urmare, Curtea constata ca nici aceasta critica de neconstitutionalitate nu poate fi retinuta.
    4. In continuare, analizand critica de neconstitutionalitate raportata la prevederile art. 44, art. 47, art. 53, art. 4 alin. (2), art. 16 alin. (1), art. 20 si art. 22 alin. (2) din Constitutie, Curtea retine ca dispozitiile de lege criticate au ca efect prelungirea si pentru anul 2013 a unor dispozitii ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 80/2012 prin care s-au adoptat mai multe masuri vizand reducerea cheltuielilor bugetare, prin diminuarea ori suspendarea unor drepturi banesti ori prin restrictii vizand sumele de care dispun autoritatile si institutiile publice.
    In speta, autorii exceptiei de neconstitutionalitate vizeaza suspendarea pentru al doilea an consecutiv a drepturilor prevazute la art. 4 alin. (4) din Legea recunostintei fata de eroii-martiri si luptatorii care au contribuit la victoria Revolutiei romane din decembrie 1989, precum si fata de persoanele care si-au jertfit viata sau au avut de suferit in urma revoltei muncitoresti anticomuniste de la Brasov din noiembrie 1987 nr. 341/2004. Aceste drepturi vizau acordarea unei indemnizatii de recunostinta persoanelor care au dobandit titlul de "Luptator Remarcat prin Fapte Deosebite" in cadrul Revolutiei romane din 1989, numai daca acestea aveau un venit mai mic decat salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat si aprobat prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat. De asemenea, de aceasta indemnizatie beneficiau si copiii eroilor-martiri, indiferent de varsta, daca nu erau incadrati in nicio forma de invatamant ori nu realizau venituri din motive neimputabile lor.
    Cu prilejul analizarii constitutionalitatii Legii nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor masuri financiare in domeniul bugetar, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 887 din 14 decembrie 2011, prin Decizia nr. 1.576 din 7 decembrie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 32 din 16 ianuarie 2012, Curtea a retinut ca indemnizatia de recunostinta nu reprezinta un drept consacrat de Legea fundamentala, astfel ca restrangerile aduse exercitiului acestui drept nu se subsumeaza conditiilor art. 53 din Constitutie.
    Sustinerile autorilor prezentei exceptii de neconstitutionalitate potrivit carora dreptul la indemnizatia de recunostinta este asimilat dreptului la pensie, astfel ca trebuie sa se bucure de aceeasi protectie constitutionala, nu pot fi retinute, intrucat simpla trimitere pe care textul art. 43 din Legea nr. 341/2004 o face la legislatia privind pensiile in ceea ce priveste procedura de stabilire, plata, modificare, suspendare, reluare, incetare, expertizare, revizuire ori contestare a indemnizatiilor, respectiv la recuperarea sumelor incasate necuvenit cu acest titlul, nu semnifica faptul ca aceasta indemnizatie reprezinta un aspect al dreptului la pensie.
    Cat priveste critica potrivit careia masura de suspendare a indemnizatiei acordate revolutionarilor ar aduce atingere dreptului de proprietate al acestora, Curtea retine ca, desi indemnizatia solicitata reprezinta o valoare patrimoniala, susceptibila de protectia prevederilor art. 1 din Primul Protocol la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, ea reprezinta totusi, din aceasta perspectiva, un drept castigat numai cu privire la indemnizatiile obtinute pana la intrarea in vigoare a actelor normative care au prevazut suspendarea acestui drept.
    Trimiterea pe care autorii exceptiei de neconstitutionalitate o fac la cele retinute de Curtea Europeana a Drepturilor Omului in Hotararea din 8 noiembrie 2005, pronuntata in Cauza Kechko contra Ucrainei, nu este de natura sa schimbe cele retinute mai sus, intrucat instanta europeana nu a negat posibilitatea statului de a suspenda pe cale legala acordarea unor drepturi prevazute prin lege. Astfel, referindu-se la anumite drepturi de natura baneasca acordate angajatilor, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat ca "statul este cel care este in masura sa stabileasca ce beneficii trebuie platite angajatilor sai din bugetul de stat. Statul poate dispune introducerea, suspendarea sau incetarea platii unor astfel de beneficii prin modificari legislative corespunzatoare. Totusi, atunci cand o dispozitie legala este in vigoare si prevede plata anumitor beneficii, iar conditiile stipulate sunt respectate, autoritatile nu pot refuza in mod deliberat plata acestora atata timp cat dispozitiile legale raman in vigoare". (Kechko contra Ucrainei, paragraful 23). Prin aceeasi hotarare, Curtea de la Strasbourg a considerat ca refuzul autoritatilor de a acorda drepturile banesti pretinse ca urmare a intervenirii unei legi care suspenda aceste drepturi nu contravenea dispozitiilor art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
    Prin urmare, Curtea constata ca nu poate fi retinuta critica de neconstitutionalitate vizand incalcarea dreptului de proprietate.
    Cu toate acestea, Curtea tine sa sublinieze ca, desi autoritatile au dreptul de a dispune cu privire la acordarea drepturilor banesti pretinse de autorii exceptiei de neconstitutionalitate, restrangerea ori suspendarea acestor drepturi si in viitor, in conditiile in care textele de lege care le prevad nu au fost abrogate, ar putea justifica intrebarea daca aceste drepturi mai exista si daca nu cumva textele de lege care le prevad au fost in fapt lipsite de eficienta, asa incat speranta titularilor acestor drepturi, desi are un suport legal, este in realitate lipsita de continut. Astfel, desi formal limitata in timp, respectiv vizand durata unui an calendaristic, masura de suspendare repetata a acestor drepturi, pentru mai multi ani la rand, ar putea afecta caracterul previzibil al normelor de lege, creand incertitudine cu privire la existenta acestor drepturi.
    Analizand in continuare critica referitoare la existenta unei discriminari intre persoanele care au beneficiat de indemnizatia de recunostinta acordata potrivit dispozitiilor art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 in raport cu celelalte categorii de revolutionari care au beneficiat de indemnizatii potrivit aceleiasi legi si ale caror drepturi nu au fost suspendate, Curtea, prin Decizia nr. 1.576 din 7 decembrie 2011, a retinut ca "acordarea diferitelor beneficii prevazute de Legea nr. 341/2004 se face in functie de titlul detinut potrivit dispozitiilor art. 3 alin. (1) din lege, titlu care are in vedere sacrificiul ori contributia persoanelor implicate in acest eveniment, facandu-se urmatoarea clasificare: «a) Erou Martir al Revolutiei Romane din Decembrie 1989 - atribuit celor care s-au jertfit in lupta pentru victoria Revolutiei romane din decembrie 1989 sau au decedat in legatura cu aceasta;
    b) Luptator pentru Victoria Revolutiei din Decembrie 1989:
    1. Luptator Ranit - atribuit celor care au fost raniti in luptele pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989 sau in legatura cu aceasta;
    2. Luptator Retinut - atribuit celor care au fost retinuti de fortele de represiune ca urmare a participarii la actiunile pentru victoria Revolutiei;
    3. Luptator Remarcat prin Fapte Deosebite - atribuit celor care, in perioada 14-25 decembrie 1989, au mobilizat si au condus grupuri sau multimi de oameni, au construit si au mentinut baricade impotriva fortelor de represiune ale regimului totalitar comunist, au ocupat obiective de importanta vitala pentru rezistenta regimului totalitar si le-au aparat pana la data judecarii dictatorului, in localitatile unde au luptat pentru victoria Revolutiei Romane din decembrie 1989, precum si celor care au avut actiuni dovedite impotriva regimului si insemnelor comunismului intre 14-22 decembrie 1989;
    c) Participant la Victoria Revolutiei Romane din Decembrie 1989 - calitate onorifica.»
    In lumina acestor prevederi de lege, reiese ca fiecare titlu acordat are in vedere un nivel de implicare si contributie diferit, precum si consecinte diferite suportate de participantii la Revolutia Romana din 1989. Astfel, persoanele care se incadreaza in una dintre aceste categorii ale legii se afla intr-o situatie obiectiv diferita fata de persoanele avand un alt titlu potrivit art. 3 alin. (1) din Legea nr. 341/2004.
    Persoanele vizate de art. 18 din Legea privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor masuri financiare in domeniul bugetar vizeaza doar una dintre categoriile de persoane enumerate de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 341/2004, respectiv cele care au obtinut titlul de Luptator Remarcat prin Fapte Deosebite cu prilejul Revolutiei Romane din Decembrie 1989, precum si copiii eroilor-martiri, indiferent de varsta, daca nu erau incadrati in nicio forma de invatamant ori nu realizau venituri, din motive neimputabile lor.
    Or, asa cum deja s-a aratat, aceste categorii de persoane se afla intr-o situatie obiectiv diferita fata de cea a celorlalte categorii de persoane beneficiare ale Legii nr. 341/2004, astfel ca instituirea unui tratament juridic diferit nu poate primi semnificatia incalcarii principiului egalitatii in drepturi a cetatenilor.
    Cu atat mai mult nu se poate vorbi despre existenta unei discriminari intre destinatarii Legii nr. 341/2004 si beneficiarii unor indemnizatii in temeiul altor acte normative, criteriile de acordare a diferitor beneficii fiind evident diferite."
    In sfarsit, in ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate referitoare la prevederile art. 22 din Constitutie, Curtea apreciaza ca aceste din urma prevederi nu sunt incidente in cauza, drepturile banesti suspendate prin dispozitiile de lege criticate nefiind destinate asigurarii unui venit minim necesar pentru asigurarea subzistentei, ci, mai degraba, pentru acordarea unor sume cu titlu de facilitati, bonusuri sau in semn de recunostinta.

    Pentru considerentele expuse, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

                             CURTEA CONSTITUTIONALA
                                In numele legii
                                    DECIDE:

    Respinge, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Constantin Negoita si de Mihai Ioan in dosarele nr. 32.238/3/2012 si nr. 32.222/3/2012 ale Tribunalului Bucuresti - Sectia a VIII-a conflicte de munca si asigurari sociale, de Silviu Florin Lazar in Dosarul nr. 4.581/2/2013 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal si de Vasile Vancea, prin Asociatia Uniunea Democratica a Revolutionarilor Adevarati, in Dosarul nr. 5.017/108/2013 al Tribunalului Arad - Sectia civila si constata ca dispozitiile art. 9 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar in anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum si unele masuri fiscal-bugetare si a ordonantei in ansamblul sau sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.
    Definitiva si general obligatorie.
    Decizia se comunica Tribunalului Bucuresti - Sectia a VIII-a conflicte de munca si asigurari sociale, Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal si Tribunalului Arad - Sectia civila si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
    Pronuntata in sedinta din data de 22 ianuarie 2014.

                      PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE
                                AUGUSTIN ZEGREAN

                              Magistrat-asistent,
                            Patricia Marilena Ionea


                                      -------
Data aparitiei: 26 Martie 2014
Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite prin WhatsApp si Email!
Votati articolul "Decizie Curtea Constitutionala, 42/2014 - exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 9 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 84/2012":
Rating:

Nota: 5 din 5 din 1 voturi


Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
©2019 RENTROP & STRATON
Toate drepturile rezervate.
SATI
Atentie, Juristi!
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016