Ce se intampla daca nu faci succesiunea: efecte juridice, fiscale si riscuri reale

Potrivit art. 954 din Codul civil, „Mostenirea unei persoane se deschide in momentul decesului acesteia. Mostenirea se deschide la ultimul domiciliu al persoanei decedate.”

Aceasta inseamna ca din clipa in care o persoana decedeaza, toate drepturile si obligatiile sale patrimoniale intra automat in starea de „succesiune”. Din acel moment, bunurile sale nu mai pot fi considerate ca apartinand unei persoane in viata, iar legea cere ca mostenitorii sa decida daca accepta sau renunta la mostenire.

Deschiderea mostenirii marcheaza punctul de plecare pentru toate termenele si procedurile ulterioare. Din acel moment, orice act juridic referitor la bunurile defunctului trebuie facut in numele succesiunii, iar notarii sau instantele vor solicita dovada calitatii de mostenitor pentru a permite continuarea actelor.

Conform art. 1103 din Codul civil, „Dreptul de optiune succesorala se exercita in termen de un an de la data deschiderii mostenirii.”

Acest termen de un an este perioada in care fiecare mostenitor trebuie sa decida daca accepta mostenirea (expres sau tacit) ori renunta la ea. Daca termenul expira si persoana nu si-a manifestat in niciun fel vointa, situatia devine incerta si poate necesita interventia instantei pentru clarificare.

Totusi, faptul ca termenul de un an a trecut nu inseamna ca succesiunea nu mai poate fi dezbatuta. In practica, succesiunea poate fi realizata si dupa ani de zile, insa drepturile si obligatiile mostenitorilor pot fi influentate de trecerea timpului. Cu cat se intarzie mai mult, cu atat creste riscul de conflicte intre succesibili, de pierdere a unor documente si de complicatii fiscale sau juridice.

Daca mostenitorii nu demareaza procedura succesorala, bunurile raman blocate juridic. De exemplu, o locuinta ramane pe numele defunctului in evidentele cadastrale si in cartea funciara, ceea ce inseamna ca nu poate fi vanduta sau ipotecata legal. De asemenea, impozitele pe proprietate continua sa curga, dar nu se pot face modificari in evidentele fiscale fara dovada succesiunii.

Conturile bancare ale defunctului sunt blocate imediat dupa deces, iar bancile solicita certificatul de mostenitor pentru a permite accesul la sume sau depuneri. In lipsa acestui document, banii raman inaccesibili, indiferent de necesitatea lor.

In cazul in care persoana decedata detinea actiuni, parti sociale, titluri de valoare sau alte drepturi economice, acestea nu pot fi administrate sau transferate pana la finalizarea succesiunii. Practic, intreg patrimoniul ramane in stare de “suspensie” juridica pana cand se clarifica cine sunt mostenitorii si care este partea fiecaruia.

Un alt aspect extrem de important priveste datoriile defunctului. Legea prevede ca mostenitorii raspund pentru datoriile lasate de defunct, dar numai in anumite conditii.

Daca accepta mostenirea „pur si simplu”, mostenitorii preiau atat bunurile, cat si toate obligatiile, raspunzand cu intreg patrimoniul lor personal. Daca insa accepta „cu beneficiul de inventar”, raspund numai in limita valorii bunurilor mostenite.

Fara succesiune, creditorii defunctului nu pot stabili cu exactitate cine este responsabil pentru datoriile lasate. Acest lucru poate genera executari silite impotriva succesiunii, procese lungi si situatii neclare privind cine trebuie sa plateasca efectiv.

Amanarea succesiunii poate parea inofensiva, mai ales in familiile unite, insa are efecte juridice grave in timp. Proprietatile nu pot fi inscrise pe numele mostenitorilor, nu pot fi modernizate sau vandute legal. Fara succesiune, nici macar un certificat energetic, o ipoteca sau un contract de inchiriere nu poate fi incheiat in mod valabil pe numele unei persoane decedate.

In plus, exista riscul ca anumite drepturi sa se prescrie sau sa fie pierdute. De exemplu, daca unul dintre mostenitori foloseste bunurile ani la rand fara acordul celorlalti, se pot naste litigii privind posesia si uzucapiunea.

Intarzierea succesiunii poate duce la cresterea costurilor, deoarece documentele se pierd, taxele se actualizeaza, iar procedura devine mai complicata in timp. Uneori este necesara chiar si o hotarare judecatoreasca pentru a restabili drepturile succesorale.

 

Sunt frecvente cazurile in care succesiunea nu se face imediat dupa deces, fie din lipsa fondurilor pentru onorariul notarial, fie din motive emotionale, fie din cauza neintelegerilor dintre mostenitori. Cu toate acestea, notarul public recomanda ca succesiunea sa fie initiata in maximum doi ani de la deces, pentru a evita blocaje juridice si fiscale.

In unele situatii, unul dintre mostenitori poate demara singur procedura la notar, iar ceilalti pot fi citati sau reprezentati prin procura. Daca nu exista acord intre succesibili, succesiunea poate fi solutionata in instanta, insa procedura este mai costisitoare si mai lunga.

Notarul public are competenta sa stabileasca mostenitorii legali sau testamentari si sa elibereze certificatul de mostenitor, documentul care atesta oficial transmiterea drepturilor. Daca nu toti mostenitorii se prezinta, notarul poate amana procedura sau poate recomanda adresarea catre instanta de judecata.

Instanta poate fi sesizata atunci cand exista neintelegeri privind masa succesorala, testamentul sau cota-parte a fiecarui mostenitor. Hotararea judecatoreasca are aceeasi valoare juridica precum certificatul notarial, insa implica timp si costuri mai mari.

Unul dintre aspectele esentiale ale procedurii succesorale il reprezinta obligatiile fiscale care insotesc transmiterea mostenirii. Desi succesiunea are in primul rand o componenta juridica, aceea de stabilire a calitatii de mostenitor si de impartire a bunurilor defunctului, aceasta nu poate fi finalizata fara achitarea taxelor si impozitelor aferente.

1. Taxele notariale si eliberarea certificatului de mostenitor
Procedura succesorala este, de regula, derulata la notarul public, care percepe un onorariu stabilit prin Ordinul Ministrului Justitiei nr. 46/C/2011 privind tarifele minimale si maximale ale serviciilor notariale. Acest onorariu variaza in functie de valoarea masei succesorale (adica valoarea totala a bunurilor mostenite) si de complexitatea dosarului. Pe langa onorariu, se achita si taxele aferente eliberarii Certificatului de mostenitor, documentul final care atesta dreptul de proprietate al succesorilor.

Este important de mentionat ca succesiunea realizata in termen de 2 ani de la deces beneficiaza de o scutire partiala sau totala de la plata impozitului pe transferul proprietatii, conform prevederilor art. 111 alin. (2) din Codul fiscal, care prevede, „Transmiterea dreptului de proprietate si a dezmembramintelor acestuia cu titlu de mostenire este scutita de la plata impozitului daca succesiunea este dezbatuta si finalizata in termen de 2 ani de la data decesului autorului succesiunii.”

Daca acest termen este depasit, notarul va calcula si impozitul datorat catre bugetul local, in functie de valoarea bunurilor transmise si de cotele stabilite de lege. Astfel, amanarea procedurii succesorale poate duce la cresterea semnificativa a costurilor.

2. Impozitele si taxele locale pentru bunurile mostenite
Pe durata in care succesiunea nu este finalizata, bunurile imobile ale defunctului, terenuri, apartamente, case, cladiri, continua sa genereze obligatii fiscale. Potrivit art. 459 alin. (1) din Codul fiscal, impozitul pe cladiri „se datoreaza de persoana care are in proprietate cladirea respectiva”. In lipsa unui certificat de mostenitor, autoritatile locale considera ca impozitul trebuie platit de mostenitorii legali, in calitatea lor de posesori de fapt.

Prin urmare, chiar daca mostenirea nu este inca incheiata, obligatia fiscala nu dispare. Primariile pot solicita dovada demararii procedurii succesorale (de exemplu, o copie a cererii depuse la notar), iar in unele cazuri pot impune plata retroactiva a impozitelor, cu penalitati, daca bunurile nu au fost declarate la timp.

In practica, multe administratii locale conditioneaza inregistrarea bunului pe numele mostenitorilor in registrul fiscal de prezentarea certificatului de mostenitor. Cu toate acestea, neplata impozitelor pe perioada in care succesiunea este blocata nu suspenda acumularea datoriilor fiscale.

Astfel, se poate ajunge la situatii in care, pe langa costurile notariale si taxele pentru eliberarea certificatului, mostenitorii sa fie nevoiti sa achite si impozite restante, majorari si penalitati.

Daca au trecut mai multi ani de la deces si succesiunea nu a fost facuta, nu este prea tarziu. Mostenitorii pot oricand solicita deschiderea succesiunii, cu conditia sa prezinte actele doveditoare: certificate de nastere si de casatorie, acte de proprietate, certificatul de deces, eventual testamentul, si sa demonstreze legatura de rudenie cu defunctul.

Daca exista datorii, se recomanda acceptarea mostenirii cu beneficiul de inventar, pentru a limita raspunderea personala a mostenitorilor. Daca exista neintelegeri, acestea pot fi rezolvate fie pe cale notariala, fie prin hotarare judecatoreasca.