Legea nr 217 din 22 mai 2003, republicata, pentru prevenirea si combaterea violentei in familie

 LEGE nr. 217 din 22 mai 2003 (*republicata*) pentru prevenirea si combaterea violentei in familie*)

EMITENT: PARLAMENTUL
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 205 din 24 martie 2014

---------
    *) Republicata in temeiul dispozitiilor art. 248 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012 si rectificata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 117 din 1 martie 2013, cu modificarile ulterioare, dandu-se textelor o noua numerotare.
    Legea nr. 217/2003 a fost republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012.


    CAP. I
    Dispozitii generale

    ART. 1
    (1) Ocrotirea si sprijinirea familiei, dezvoltarea si consolidarea solidaritatii familiale, bazata pe prietenie, afectiune si intrajutorare morala si materiala a membrilor familiei, constituie un obiectiv de interes national.
    (2) Prevenirea si combaterea violentei in familie fac parte din politica integrata de ocrotire si sprijinire a familiei si reprezinta o importanta problema de sanatate publica.
    (3) Statul roman, prin autoritatile competente, elaboreaza si implementeaza politici si programe destinate prevenirii si combaterii violentei in familie, precum si protectiei victimelor violentei in familie.

    ART. 2
    Protectia si promovarea drepturilor victimelor violentei in familie se realizeaza in conformitate cu urmatoarele principii:
    a) principiul legalitatii;
    b) principiul respectarii demnitatii umane;
    c) principiul prevenirii savarsirii actelor de violenta in familie;
    d) principiul celeritatii;
    e) principiul parteneriatului;
    f) principiul egalitatii de sanse si de tratament.

    ART. 3
    (1) In sensul prezentei legi, violenta in familie reprezinta orice actiune sau inactiune intentionata, cu exceptia actiunilor de autoaparare ori de aparare, manifestata fizic sau verbal, savarsita de catre un membru de familie impotriva altui membru al aceleiasi familii, care provoaca ori poate cauza un prejudiciu sau suferinte fizice, psihice, sexuale, emotionale ori psihologice, inclusiv amenintarea cu asemenea acte, constrangerea sau privarea arbitrara de libertate.
    (2) Constituie, de asemenea, violenta in familie impiedicarea femeii de a-si exercita drepturile si libertatile fundamentale.

    ART. 4
    Violenta in familie se manifesta sub urmatoarele forme:
    a) violenta verbala - adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de insulte, amenintari, cuvinte si expresii degradante sau umilitoare;
    b) violenta psihologica - impunerea vointei sau a controlului personal, provocarea de stari de tensiune si de suferinta psihica in orice mod si prin orice mijloace, violenta demonstrativa asupra obiectelor si animalelor, prin amenintari verbale, afisare ostentativa a armelor, neglijare, controlul vietii personale, acte de gelozie, constrangerile de orice fel, precum si alte actiuni cu efect similar;
    c) violenta fizica - vatamarea corporala ori a sanatatii prin lovire, imbrancire, trantire, tragere de par, intepare, taiere, ardere, strangulare, muscare, in orice forma si de orice intensitate, inclusiv mascate ca fiind rezultatul unor accidente, prin otravire, intoxicare, precum si alte actiuni cu efect similar;
    d) violenta sexuala - agresiune sexuala, impunere de acte degradante, hartuire, intimidare, manipulare, brutalitate in vederea intretinerii unor relatii sexuale fortate, viol conjugal;
    e) violenta economica - interzicerea activitatii profesionale, privare de mijloace economice, inclusiv lipsire de mijloace de existenta primara, cum ar fi hrana, medicamente, obiecte de prima necesitate, actiunea de sustragere intentionata a bunurilor persoanei, interzicerea dreptului de a poseda, folosi si dispune de bunurile comune, control inechitabil asupra bunurilor si resurselor comune, refuzul de a sustine familia, impunerea de munci grele si nocive in detrimentul sanatatii, inclusiv unui membru de familie minor, precum si alte actiuni cu efect similar;
    f) violenta sociala - impunerea izolarii persoanei de familie, de comunitate si de prieteni, interzicerea frecventarii institutiei de invatamant, impunerea izolarii prin detentie, inclusiv in locuinta familiala, privare intentionata de acces la informatie, precum si alte actiuni cu efect similar;
    g) violenta spirituala - subestimarea sau diminuarea importantei satisfacerii necesitatilor moral-spirituale prin interzicere, limitare, ridiculizare, penalizare a aspiratiilor membrilor de familie, a accesului la valorile culturale, etnice, lingvistice ori religioase, impunerea aderarii la credinte si practici spirituale si religioase inacceptabile, precum si alte actiuni cu efect similar sau cu repercusiuni similare.

    ART. 5
    In sensul prezentei legi, prin membru de familie se intelege:
    a) ascendentii si descendentii, fratii si surorile, copiii acestora, precum si persoanele devenite prin adoptie, potrivit legii, astfel de rude;
    b) sotul/sotia si/sau fostul sot/fosta sotie;
    c) persoanele care au stabilit relatii asemanatoare acelora dintre soti sau dintre parinti si copii, in cazul in care convietuiesc;
    d) tutorele sau alta persoana care exercita in fapt ori in drept drepturile fata de persoana copilului;
    e) reprezentantul legal sau alta persoana care ingrijeste persoana cu boala psihica, dizabilitate intelectuala ori handicap fizic, cu exceptia celor care indeplinesc aceste atributii in exercitarea sarcinilor profesionale.

    ART. 6
    Victima violentei in familie are dreptul:
    a) la respectarea personalitatii, demnitatii si a vietii sale private;
    b) la informarea cu privire la exercitarea drepturilor sale;
    c) la protectie speciala, adecvata situatiei si nevoilor sale;
    d) la servicii de consiliere, reabilitare, reintegrare sociala, precum si la asistenta medicala gratuita, in conditiile prezentei legi;
    e) la consiliere si asistenta juridica gratuita, in conditiile legii.

    ART. 7
    (1) Autoritatile administratiei publice centrale si locale au obligatia sa ia masurile necesare pentru prevenirea violentei in familie si pentru preintampinarea unor situatii de incalcare repetata a drepturilor fundamentale ale victimelor violentei in familie.
    (2) Autoritatile administratiei publice centrale si locale au obligatia sa asigure exercitarea dreptului la informare al victimelor violentei in familie, potrivit competentelor ce le revin, dupa caz, cu privire la:
    a) institutiile si organizatiile neguvernamentale care asigura consiliere psihologica sau orice alte forme de asistenta si protectie a victimei, in functie de necesitatile acesteia;
    b) organul de urmarire penala la care pot face plangere;
    c) dreptul la asistenta juridica si institutia unde se pot adresa pentru exercitarea acestui drept;
    d) conditiile si procedura pentru acordarea asistentei juridice gratuite;
    e) drepturile procesuale ale persoanei vatamate, ale partii vatamate si ale partii civile;
    f) conditiile si procedura pentru acordarea compensatiilor financiare de catre stat, potrivit legii.

    CAP. II
    Institutii cu atributii in prevenirea si combaterea violentei in familie

    ART. 8
    (1) Ministerele si celelalte organe centrale de specialitate ale administratiei publice, prin structurile lor teritoriale, desemneaza personalul cu atributii in domeniul prevenirii si combaterii violentei in familie.
    (2) Ministerele si celelalte organe centrale de specialitate ale administratiei publice, autoritatile administratiei publice locale, organizatiile neguvernamentale si alti reprezentanti ai societatii civile vor desfasura, separat sau, dupa caz, in cooperare, activitati de prevenire si combatere a violentei in familie.
    (3) Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice este autoritatea publica centrala care elaboreaza politica de asistenta sociala si promoveaza drepturile victimelor violentei in familie.
    (4) Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice, prin structurile sale specializate de la nivel central si teritorial, elaboreaza si aplica masuri speciale de integrare pe piata muncii a victimelor violentei in familie.
    (5) Ministerele si celelalte organe centrale de specialitate ale administratiei publice au responsabilitatea elaborarii unei strategii la nivel national pentru prevenirea si combaterea fenomenului violentei in familie, inclusiv a unui mecanism intern de coordonare si monitorizare a activitatilor intreprinse, care se aproba prin hotarare a Guvernului*), la propunerea Ministerului Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice, a Ministerului Afacerilor Interne si a Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice.
----------
    *) A se vedea Hotararea Guvernului nr. 1.156/2012 privind aprobarea Strategiei nationale pentru prevenirea si combaterea fenomenului violentei in familie pentru perioada 2013-2017 si a Planului operational pentru implementarea Strategiei nationale pentru prevenirea si combaterea fenomenului violentei in familie pentru perioada 2013-2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 819 din 6 decembrie 2012.

    ART. 9
    Ministerul Sanatatii, impreuna cu Ministerul Afacerilor Interne si cu Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, elaboreaza si difuzeaza materiale documentare privind cauzele si consecintele violentei in familie.

    ART. 10
    Ministerul Educatiei Nationale realizeaza, cu sprijinul celorlalte ministere implicate si in colaborare cu organizatiile neguvernamentale cu activitate in domeniu, programe educative pentru parinti si copii, in vederea prevenirii violentei in familie.

    ART. 11
    Serviciul de probatiune din cadrul tribunalului, in colaborare cu organizatiile neguvernamentale care desfasoara activitati specifice in domeniu sau cu specialistii, va desfasura activitati de reinsertie sociala a infractorilor condamnati pentru infractiuni de violenta in familie.

    ART. 12
    Autoritatile prevazute la art. 8 asigura pregatirea si perfectionarea continua a persoanelor desemnate cu atributii in domeniul prevenirii si combaterii violentei in familie.

    ART. 13
    (1) Autoritatile administratiei publice locale au obligatia sa ia urmatoarele masuri specifice:
    a) sa includa problematica prevenirii si combaterii violentei in familie in strategiile si programele de dezvoltare regionala, judeteana si locala;
    b) sa acorde sprijinul logistic, informational si material compartimentelor cu atributii in prevenirea si combaterea violentei in familie;
    c) sa infiinteze, direct sau in parteneriat, unitati de prevenire si combatere a violentei in familie si sa sustina functionarea acestora;
    d) sa dezvolte programe de prevenire si combatere a violentei in familie;
    e) sa sprijine accesul agresorilor familiali la consiliere psihologica, psihoterapie, tratamente psihiatrice, de dezintoxicare si dezalcoolizare;
    f) sa elaboreze si sa implementeze proiecte in domeniul prevenirii si combaterii violentei in familie;
    g) sa isi prevada in bugetul anual sume pentru sustinerea serviciilor sociale si a altor masuri de asistenta sociala pentru prevenirea si combaterea violentei in familie;
    h) sa suporte, din bugetul local, in cazurile sociale grave, cheltuielile cu intocmirea actelor juridice, precum si pentru obtinerea certificatelor medico-legale pentru victimele violentei in familie;
    i) sa colaboreze la implementarea unui sistem de inregistrare, raportare si management al cazurilor de violenta in familie.
    (2) Autoritatile administratiei publice locale desemneaza personalul specializat sa implementeze sistemul de inregistrare, raportare si management al cazurilor de violenta in familie.
    (3) Primarii si consiliile locale vor conlucra cu organizatiile de cult, organizatiile neguvernamentale, precum si cu oricare alte persoane juridice si fizice implicate in actiuni caritabile, acordandu-le sprijinul necesar in vederea indeplinirii obligatiilor prevazute la alin. (1) si (2).
    (4) La nivelul judetelor si sectoarelor municipiului Bucuresti se infiinteaza, pe langa directiile generale de asistenta sociala si protectia copilului judetene/ale sectoarelor municipiului Bucuresti, echipa intersectoriala in domeniul prevenirii si combaterii violentei in familie, cu rol consultativ.
    (5) Echipa intersectoriala are in componenta sa cate un reprezentant al politiei, jandarmeriei, directiei de sanatate publica, al compartimentului violentei in familie din cadrul directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului, al unitatilor pentru prevenirea si combaterea violentei in familie, precum si al organizatiilor neguvernamentale active in domeniu.
    (6) Din echipa intersectoriala pot face parte, dar fara a se limita, si reprezentantii serviciilor de probatiune, ai unitatilor de medicina legala, precum si ai altor institutii cu atributii in domeniu.
    (7) Echipa intersectoriala propune masuri de imbunatatire a activitatii in domeniu, asigura cooperarea dintre institutiile prevazute la alin. (5) si (6) si evalueaza anual activitatea in domeniu.
    (8) Infiintarea si modul de organizare si functionare a acestora se aproba prin hotarare a consiliului judetean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti.

    ART. 14
    Persoanele desemnate de autoritatile publice pentru instrumentarea cazurilor de violenta in familie vor avea urmatoarele atributii principale:
    a) monitorizarea cazurilor de violenta in familie din sectorul sau unitatea teritoriala deservita; culegerea informatiilor asupra acestora; intocmirea unei evidente separate; asigurarea accesului la informatii la cererea organelor judiciare si a partilor sau reprezentantilor acestora;
    b) informarea si sprijinirea lucratorilor politiei care in cadrul activitatii lor specifice intalnesc situatii de violenta in familie;
    c) identificarea situatiilor de risc pentru partile implicate in conflict si indrumarea acestora spre servicii de specialitate;
    d) colaborarea cu institutii locale de protectie a copilului si raportarea cazurilor, in conformitate cu legislatia in vigoare;
    e) indrumarea partilor aflate in conflict in vederea medierii;
    f) solicitarea de informatii cu privire la rezultatul medierii;
    g) instrumentarea cazului impreuna cu asistentul social.

    CAP. III
    Unitati pentru prevenirea si combaterea violentei in familie

    ART. 15
    (1) Unitatile pentru prevenirea si combaterea violentei in familie sunt:
    a) centre de primire in regim de urgenta;
    b) centre de recuperare pentru victimele violentei in familie;
    c) centre de asistenta destinate agresorilor;
    d) centre pentru prevenirea si combaterea violentei in familie;
    e) centre pentru servicii de informare si sensibilizare a populatiei.
    (2) Unitatile pentru prevenirea si combaterea violentei in familie ofera gratuit servicii sociale destinate victimelor violentei in familie.

    ART. 16
    (1) Unitatile pentru prevenirea si combaterea violentei in familie pot fi publice, private sau in parteneriat public-privat.
    (2) Unitatile pentru prevenirea si combaterea violentei in familie pot fi infiintate numai de catre furnizorii de servicii sociale, acreditati in conditiile legii.
    (3) Infiintarea, organizarea si functionarea unitatilor pentru prevenirea si combaterea violentei in familie se aproba prin hotarari ale consiliilor judetene sau, dupa caz, ale consiliilor locale, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucuresti si al Consiliului General al Municipiului Bucuresti.
    (4) Finantarea unitatilor publice pentru prevenirea si combaterea violentei in familie se asigura din bugetele locale.
    (5) In cazul unitatilor pentru prevenirea si combaterea violentei in familie, utilizarea sumelor alocate de la bugetul de stat sau, dupa caz, de la bugetele locale se supune controlului organelor abilitate de lege.
    (6) Institutia care a acordat finantarea sau subventia unitatilor pentru prevenirea si combaterea violentei in familie, publice, private si in parteneriat public-privat, monitorizeaza folosirea fondurilor alocate.
    (7) Asistarea sau, dupa caz, gazduirea victimelor, respectiv asistarea agresorilor in unitatile prevazute la art. 15 alin. (1) lit. a)-c) se face in baza incheierii unui contract de acordare a serviciilor sociale. Pentru minori contractul de acordare a serviciilor sociale este semnat de parintele insotitor sau, dupa caz, de reprezentantul legal.

    ART. 17
    (1) Centrele de primire in regim de urgenta, denumite in continuare adaposturi, sunt unitati de asistenta sociala, cu sau fara personalitate juridica, de tip rezidential, care asigura protectie, gazduire, ingrijire si consiliere victimelor violentei in familie.
    (2) Adaposturile asigura gratuit, pe o perioada determinata, asistenta familiala atat victimei, cat si minorilor aflati in ingrijirea acesteia, protectie impotriva agresorului, asistenta medicala si ingrijire, hrana, cazare, consiliere psihologica si consiliere juridica, potrivit instructiunilor de organizare si functionare elaborate de autoritate.
    (3) Primirea victimelor in adapost se face numai in caz de urgenta sau cu aprobarea scrisa a directorului directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului, atunci cand izolarea victimei de agresor se impune ca masura de protectie. Persoanelor care au comis actul de agresiune le este interzis accesul in incinta adapostului unde se gasesc victimele.
    (4) Locatia adaposturilor este secreta publicului larg.
    (5) Izolarea de agresori a victimelor se face cu consimtamantul acestora sau, dupa caz, al reprezentantului legal.
    (6) Toate adaposturile trebuie sa incheie o conventie de colaborare cu un spital sau cu alta unitate sanitara, care sa asigure ingrijirea medicala si psihiatrica. Conventia se incheie de catre consiliile locale, respectiv de catre consiliile sectoarelor municipiului Bucuresti sau, dupa caz, de catre consiliile judetene, precum si de organele de conducere ale furnizorilor de servicii sociale privati acreditati.

    ART. 18
    (1) Centrele de recuperare pentru victimele violentei in familie sunt unitati de asistenta sociala de tip rezidential, cu sau fara personalitate juridica, care asigura gazduirea, ingrijirea, consilierea juridica si psihologica, sprijin in vederea adaptarii la o viata activa, insertia profesionala a victimelor violentei in familie, precum si reabilitarea si reinsertia sociala a acestora.
    (2) Centrele de recuperare pentru victimele violentei in familie vor incheia conventii cu autoritatile pentru ocuparea fortei de munca judetene si ale sectoarelor municipiului Bucuresti in vederea acordarii suportului pentru integrarea in munca, readaptarea si recalificarea profesionala a persoanelor asistate.
    (3) Prevederile art. 17 alin. (5) si (6) se aplica in mod corespunzator.

    ART. 19
    (1) Centrele de asistenta destinate agresorilor sunt unitati de asistenta sociala care functioneaza ca centre de zi, cu sau fara personalitate juridica, care asigura reabilitarea si reinsertia sociala a acestora, masuri educative, precum si servicii de consiliere si mediere familiala.
    (2) Tratamentele psihiatrice, de dezalcoolizare si dezintoxicare acordate prin centrele de asistenta destinate agresorilor se asigura in spitalele sau unitatile sanitare cu care s-au incheiat conventii, in conditiile prevazute la art. 17 alin. (6).

    ART. 20
    Centrele pentru prevenirea si combaterea violentei in familie sunt unitati de asistenta sociala in regim de zi, cu sau fara personalitate juridica, care asigura asistenta sociala, consiliere psihologica, juridica, precum si informarea si orientarea victimelor violentei in familie.

    ART. 21
    Centrele pentru servicii de informare si sensibilizare a populatiei sunt unitati de asistenta sociala, cu sau fara personalitate juridica, care ofera servicii de informare si educare, asistenta sociala si un serviciu telefonic de urgenta pentru informare si consiliere.

    ART. 22
    (1) Persoanele condamnate pentru infractiuni de violenta in familie sunt obligate sa participe la programe speciale de consiliere si reinsertie sociala organizate de catre institutiile insarcinate cu executarea pedepsei in evidenta carora se afla.
    (2) Cazurile de violenta in familie pot fi supuse medierii la cererea partilor, conform legii.

    CAP. IV
    Ordinul de protectie

    ART. 23
    (1) Persoana a carei viata, integritate fizica sau psihica ori libertate este pusa in pericol printr-un act de violenta din partea unui membru al familiei poate solicita instantei ca, in scopul inlaturarii starii de pericol, sa emita un ordin de protectie, prin care sa se dispuna, cu caracter provizoriu, una ori mai multe dintre urmatoarele masuri - obligatii sau interdictii:
    a) evacuarea temporara a agresorului din locuinta familiei, indiferent daca acesta este titularul dreptului de proprietate;
    b) reintegrarea victimei si, dupa caz, a copiilor, in locuinta familiei;
    c) limitarea dreptului de folosinta al agresorului numai asupra unei parti a locuintei comune atunci cand aceasta poate fi astfel partajata incat agresorul sa nu vina in contact cu victima;
    d) obligarea agresorului la pastrarea unei distante minime determinate fata de victima, fata de copiii acesteia sau fata de alte rude ale acesteia ori fata de resedinta, locul de munca sau unitatea de invatamant a persoanei protejate;
    e) interdictia pentru agresor de a se deplasa in anumite localitati sau zone determinate pe care persoana protejata le frecventeaza ori le viziteaza periodic;
    f) interzicerea oricarui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenta sau in orice alt mod, cu victima;
    g) obligarea agresorului de a preda politiei armele detinute;
    h) incredintarea copiilor minori sau stabilirea resedintei acestora.
    (2) Prin aceeasi hotarare, instanta poate dispune si suportarea de catre agresor a chiriei si/sau a intretinerii pentru locuinta temporara unde victima, copiii minori sau alti membri de familie locuiesc ori urmeaza sa locuiasca din cauza imposibilitatii de a ramane in locuinta familiala.
    (3) Pe langa oricare dintre masurile dispuse potrivit alin. (1), instanta poate dispune si obligarea agresorului de a urma consiliere psihologica, psihoterapie sau poate recomanda luarea unor masuri de control, efectuarea unui tratament ori a unor forme de ingrijire, in special in scopul dezintoxicarii.

    ART. 24
    (1) Durata masurilor dispuse prin ordinul de protectie se stabileste de judecator, fara a putea depasi 6 luni de la data emiterii ordinului.
    (2) Daca hotararea nu cuprinde nicio mentiune privind durata masurilor dispuse, acestea vor produce efecte pentru o perioada de 6 luni de la data emiterii ordinului.

    ART. 25
    (1) Cererea pentru emiterea ordinului de protectie este de competenta judecatoriei de pe raza teritoriala in care isi are domiciliul sau resedinta victima.
    (2) Cererea pentru emiterea ordinului poate fi introdusa de victima personal sau prin reprezentant legal.
    (3) Cererea poate fi introdusa in numele victimei si de:
    a) procuror;
    b) reprezentantul autoritatii sau structurii competente, la nivelul unitatii administrativ-teritoriale, cu atributii in materia protectiei victimelor violentei in familie;
    c) reprezentantul oricaruia dintre furnizorii de servicii sociale in domeniul prevenirii si combaterii violentei in familie, acreditati conform legii, cu acordul victimei.

    ART. 26
    (1) Cererea privind emiterea ordinului de protectie se intocmeste potrivit formularului de cerere prevazut in anexa care face parte integranta din prezenta lege.
    (2) Cererea este scutita de taxa judiciara de timbru.

    ART. 27
    (1) Cererile se judeca de urgenta, in camera de consiliu, participarea procurorului fiind obligatorie.
    (2) Citarea partilor se face potrivit regulilor privind citarea in cauze urgente.
    (3) La cerere, persoanei care solicita ordinul de protectie i se poate acorda asistenta sau reprezentare prin avocat.
    (4) Asistenta juridica a persoanei impotriva careia se solicita ordinul de protectie este obligatorie.
    (5) In caz de urgenta deosebita, instanta poate emite ordinul de protectie chiar in aceeasi zi, pronuntandu-se pe baza cererii si a actelor depuse, fara concluziile partilor.
    (6) Procurorul are obligatia de a informa persoana care solicita ordinul de protectie asupra prevederilor legale privind protectia victimelor infractiunii.
    (7) Judecata se face de urgenta si cu precadere, nefiind admisibile probe a caror administrare necesita timp indelungat.
    (8) Pronuntarea se poate amana cu cel mult 24 de ore, iar motivarea ordinului se face in cel mult 48 de ore de la pronuntare.

    ART. 28
    In cazurile prevazute la art. 25 alin. (3), victima poate renunta, potrivit art. 406 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, la judecarea cererii privind ordinul de protectie.

    ART. 29
    (1) Ordinul de protectie este executoriu.
    (2) La cererea victimei sau din oficiu atunci cand imprejurarile cauzei impun astfel, instanta va putea hotari ca executarea sa se faca fara somatie sau fara trecerea vreunui termen.

    ART. 30
    (1) Hotararea prin care se dispune ordinul de protectie este supusa numai recursului, in termen de 3 zile de la pronuntare, daca s-a dat cu citarea partilor, si de la comunicare, daca s-a dat fara citarea lor.
    (2) Instanta de recurs poate suspenda executarea pana la judecarea recursului, dar numai cu plata unei cautiuni al carei cuantum se va stabili de catre aceasta.
    (3) Recursul se judeca cu citarea partilor.
    (4) Participarea procurorului este obligatorie.

    ART. 31
    (1) Ordinul de protectie se comunica de indata structurilor Politiei Romane in a caror raza teritoriala se afla locuinta victimei si a agresorului.
    (2) Ordinul de protectie prin care se dispune oricare dintre masurile prevazute la art. 23 alin. (1) se pune in executare de indata, de catre sau, dupa caz, sub supravegherea politiei.
    (3) Pentru punerea in executare a ordinului de protectie, politistul poate intra in locuinta familiei si in orice anexa a acesteia, cu consimtamantul persoanei protejate sau, in lipsa, al altui membru al familiei.
    (4) Organele de politie au indatorirea sa supravegheze modul in care se respecta hotararea si sa sesizeze organul de urmarire penala in caz de sustragere de la executare.

    ART. 32
    Incalcarea oricareia dintre masurile prevazute la art. 23 alin. (1) si dispuse prin ordinul de protectie constituie infractiunea de nerespectare a hotararii judecatoresti si se pedepseste cu inchisoare de la o luna la un an. Impacarea inlatura raspunderea penala.

    ART. 33
    La expirarea duratei masurilor de protectie, persoana protejata poate solicita un nou ordin de protectie, daca exista indicii ca, in lipsa masurilor de protectie, viata, integritatea fizica sau psihica ori libertatea i-ar fi puse in pericol.

    ART. 34
    (1) Persoana impotriva careia s-a dispus o masura prin ordinul de protectie pe durata maxima poate solicita revocarea ordinului sau inlocuirea masurii dispuse.
    (2) Revocarea se poate dispune daca sunt indeplinite, cumulativ, urmatoarele conditii:
    a) agresorul a respectat interdictiile sau obligatiile impuse;
    b) agresorul a urmat consiliere psihologica, psihoterapie, tratament de dezintoxicare ori orice alta forma de consiliere sau terapie care a fost stabilita in sarcina sa ori care i-a fost recomandata sau a respectat masurile de siguranta, daca asemenea masuri s-au luat, potrivit legii;
    c) daca exista indicii temeinice ca agresorul nu mai prezinta un real pericol pentru victima violentei sau pentru familia acesteia.
    (3) Cererea de revocare se solutioneaza cu citarea partilor si a unitatii de politie care a pus in executare ordinul de protectie a carui revocare se solicita. Participarea procurorului este obligatorie.

    ART. 35
    Daca, odata cu solutionarea cererii, instanta constata existenta uneia dintre situatiile care necesita instituirea unei masuri de protectie speciala a copilului, va sesiza de indata autoritatea publica locala cu atributii privind protectia copilului.

    CAP. V
    Finantarea in domeniul prevenirii si combaterii violentei in familie

    ART. 36
    Activitatile in domeniul prevenirii si combaterii violentei in familie se finanteaza din urmatoarele surse:
    a) bugetul de stat;
    b) bugetele fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat si ale caror rambursare, dobanzi si alte costuri se asigura din fonduri publice;
    c) bugetele fondurilor externe nerambursabile;
    d) bugetele locale ale judetelor, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucuresti, precum si ale municipiilor, oraselor si comunelor;
    e) donatii, sponsorizari si alte surse, in conditiile legii.

    ART. 37
    (1) Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice poate finanta sau, dupa caz, cofinanta programe de interes national care au ca scop prevenirea si combaterea violentei in familie, precum si ocrotirea si sprijinirea familiei in vederea cresterii calitatii vietii acesteia, din fonduri alocate de la bugetul de stat cu aceasta destinatie, din fonduri externe rambursabile si nerambursabile, precum si din alte resurse, in conditiile legii.
    (2) Serviciile sociale in domeniul prevenirii si combaterii violentei in familie pot fi dezvoltate si prin:
    a) finantarea in parteneriat a serviciilor sociale pentru asigurarea continuitatii serviciului, in conformitate cu nevoia sociala si cu principiul subsidiaritatii;
    b) finantarea proiectelor-pilot pentru implementarea programelor din domeniul asistentei sociale.

    ART. 38
    Programele de interes national prevazute la art. 37 alin. (1), complementare actiunilor finantate la nivel local, au urmatoarele obiective:
    a) realizarea investitiilor necesare pentru dezvoltarea, diversificarea, restructurarea si buna functionare a unitatilor de prevenire si combatere a violentei in familie;
    b) sustinerea functionarii unitatilor pentru prevenirea si combaterea violentei in familie;
    c) realizarea de studii, cercetari si publicatii in domeniu;
    d) instruirea personalului de specialitate din domeniul prevenirii si combaterii violentei in familie, in special instruirea personalului care isi desfasoara activitatea in cadrul serviciilor sociale si unitatilor pentru prevenirea si combaterea violentei in familie, precum si instruirea personalului din cadrul institutiilor cu competente in domeniu desemnat sa instrumenteze cazurile de violenta in familie;
    e) informarea, constientizarea si sensibilizarea opiniei publice privind drepturile victimelor violentei in familie, precum si fenomenul violentei in familie;
    f) mentinerea si dezvoltarea sistemului de inregistrare, raportare si management al cazurilor de violenta in familie;
    g) sprijinirea victimelor prin programe de recuperare a sanatatii si de reinsertie sociala;
    h) asistarea agresorilor prin tratamente de dezalcoolizare, dezintoxicare, psihologice si psihiatrice;
    i) initierea si coordonarea parteneriatelor sociale in scopul prevenirii si combaterii violentei in familie;
    j) orice alte obiective corespunzatoare domeniului de activitate al Ministerului Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice.

    ART. 39
    Finantarea unitatilor pentru prevenirea si combaterea violentei in familie se asigura din:
    a) bugetele locale ale autoritatilor administratiei publice locale care au aprobat infiintarea acestora, precum si din subventii acordate in conditiile legii;
    b) sume din donatii si sponsorizari;
    c) fonduri externe, rambursabile si nerambursabile;
    d) din alte surse, cu respectarea legislatiei in domeniu.

    CAP. VI
    Sanctiuni

    ART. 40
    (1) Constituie contraventii, daca potrivit legii penale nu constituie infractiuni, si se sanctioneaza cu amenda intre 1.000 lei si 5.000 lei urmatoarele fapte:
    a) refuzul primirii in adapost ori refuzul de a acorda, la solicitarea motivata a asistentului social, ingrijire medicala gratuita celui aflat in suferinta vizibila, pentru inlaturarea consecintelor violentelor;
    b) schimbarea destinatiei adapostului.
    (2) Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda intre 500 lei si 1.000 lei refuzul parasirii adapostului, indiferent de motiv, in momentul in care conditiile care au determinat internarea au disparut.
    (3) Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda intre 500 lei si 1.000 lei incercarea persoanei care a comis acte de agresiune de a patrunde in incinta adapostului in care se afla sau crede ca se afla victima.
    (4) Contraventiile se constata si sanctiunile se aplica, conform legii, de catre asistentii sociali, primar sau imputernicitii acestuia.
    (5) Contraventiilor le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.

    CAP. VII
    Dispozitii finale

    ART. 41
    Prezenta lege*) intra in vigoare la 90 de zile de la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
-----------
    *) Legea nr. 217/2003 a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 367 din 29 mai 2003.