Maghiarizare sau europenizare

Maghiarizare sau europenizare

In urma editorialului nostru din data de 20 februarie privind instruirea politistilor comunitari in secretele limbii maghiare, pe bani publici, am primit din partea cititorilor nostri o serie de pareri pro si contra. Un cititor afirma:" citind articolul din 20.02.2009, consider ca autoritatile romane ignora de prea multa vreme, din cauza intereselor politice, realitatea disputelor etnice din judetele binecunoscute. Din experientele proprii consider ca se incearca o maghiarizare pe fata a acestor zone, prin facilitati acordate celor de de etnie maghiara si ignorarea persecutarii psihice a romanilor. Am terminat facultatea la Brasov si cunosc multe cazuri in care elevi de etnie maghiara nu sunt in stare sa pronunte corect sau chiar deloc cuvinte din limba romana. Din ceea ce cunosc eu, la toate institutiile publice si private din zona au ajuns sa fie angajati preponderent cei de etnie maghiara si in momentul cand ajungi la acestea te izbeste o raceala si ignorare fata de persoane "romane" si ai senzatia ca deja esti in alta tara."

Un alt cititor ne transmite punctul sau de vedere impotriva deciziei administratiei locale: "Ne dorim si noi, unii dintre cetatenii Romaniei, sa putem face aici la noi ceea ce fac ei in zonele in care sunt majoritari: sa nu existe nici macar un sef de birou maghiar. Exista persoane care sustin minoritatea maghiara din Bihor care a prins radacini prea adanci in
administratia locala si isi permit sa ne maghiarizeze prin orice mijloace si pe banii nostri. Ar fi interesant de vazut cine a aprobat acest proiect ca sa stim si noi, chiar este nevoie sa invatam limba maghiara in tara noastra, sau sa-i invatam pe ei limba romana? Nu inteleg de ce romanul trebuie sa fie poliglot dar ungurul nu."

Pe langa aceste pareri contra am primit pe adresa de corespondenta a redactiei si pareri care exemplifica situatia altor state din Europa care abordeaza problema minoritatilor. Unul dintre cititori ne comunica: "Imi permit sa va scriu referitor la editorialul dvs de vineri, ca in multe tari civilizate ale Europei (Finlanda, Italia, Austria, Elvetia, Belgia, Spania, pana si Serbia in provincia Voivodina), angajarea unui functionar public este exclusa daca nu stapaneste cursiv citit, scris si vorbit, limba minoritatii locale care depaseste un anumit procent (de la caz la caz). Nu cred ca in Romania ar trebui sa fie altfel, din moment ce si acesti minoritari platesc aceleasi impozite si taxe catre statul roman, stat care teoretic cheltuie din acei bani inclusiv pentru educarea si pregatirea acelor functionari ori cadre. Va dau doar un exemplu banal, in Finlanda nu poti accede in nici un post de comanda al armatei daca nu stapanesti limba suedeza, limba unei minoritati care insumeaza 6% din populatia Finlandei. Aceleasi conditii pt. a fi politist. Un alt exemplu mai apropiat de noi este Voivodina, unde romana este limba oficiala la nivel de parlament local, guvern local, zone unde populatia de etnie romana este de minim 20%, cu obligatia autoritatilor locale de a cunoaste aceasta limba in respectivele zone si de a o folosi la cererea cetatenilor. Cam acestea sunt standardele europene si sincer nu prea am gasit in Constitutia Romaniei nici un articol care sa limiteze aceste cerinte. Eu consider din contra, ca legea fundamentala permite si chiar incurajeaza aceasta tendinta, care este oricum benefica pentru un climat asezat, civilizat in Romania".

Teste distractive pentru clasa pregatitoare

Vezi AICI detalii

Fise distractive pentru gradinita

Vezi AICI detalii

Consilier Ghid complet de Salarizare ReviSal si Contributii sociale

Vezi AICI detalii

Modele de texte pentru nota 10 la Evaluarea Nationala clasa a VIII-a

Vezi AICI detalii