Nicio condamnare cu executare in dosarul retetelor compensate false

Tribunalul Bucuresti a decis ca nu aplica nicio condamnare cu executare in dosarul retetelor compensate false in care erau implicati mai multi farmacisti si medici Dona. Judecarea a durat aproximativ 8 ani.

Dintre cei 34 de inculpati deferiti justitiei, sapte medici si farmacisti au fost condamnati la cate trei ani inchisoare cu suspendare si efectuarea a 120 de zile munca in folosul comunitatii, pentru savarsirea infractiunilor de inselaciune si uz de fals, insa au fost achitati pentru dare de mita si spalarea banilor.

Este vorba de Wychy-Nessy Prioteasa-Constantinescu (farmacist diriginte si coordonator a 10 farmacii din cadrul lantului farmaceutic Dona), Geta Vecserdi (farmacist diriginte), Gabriel Sescu (administrator la C.M.), Cristina Daniela Sescu (medic psihiatru), Maria Mirabela Sescu (director adjunct la C.M.), Sorin Gelu Patrascu (asociat si administrator la o firma), Marinela Filoti.

Restul inculpatilor au fost achitati sau a fost incetat procesul penal impotriva lor deoarece faptele s-au prescris, unii dintre ei primind mici amenzi administrative. Printre acestia se afla Anca Mihaela Solomon (farmacist diriginte), Claudia Elena Serban (farmacist coordonator zona pentru 10 farmacii Dona) si Adriana Liliana Craina (director de zona al lantului farmaceutic Dona).

De asemenea, judecatorii au respins actiunea civila formulata de Casa de Asigurari de Sanatate a Municipiului Bucuresti si Ministerul Sanatatii, deoarece prejudiciul a fost achitat de partea responsabila civilmente - SC Siepcofar SA.

Toate sechestrele puse pe bunurile inculpatilor au fost ridicate de instanta.

Decizia nu este definitiva si poate fi atacata cu apel.

Medicii si farmacistii din acest dosar sunt acuzati ca au falsificat 4.000 de retete medicale, prejudiciul produs Casei de Asigurari de Sanatate a Municipiului Bucuresti fiind de 1,6 milioane lei. Pe unele dintre retete figurau si numele unor persoane decedate.

Potrivit procurorilor, medicii acuzati in dosar prescriau tratamente pe numele unor pacienti care nu fusesera consultati, apoi le trimiteau unor farmacisti, care falsificau semnaturile beneficiarilor si le decontau la CASMB, banii fiind spalati prin introducerea intr-un circuit comercial licit.

Sumele decontate de la CASMB variau intre 30% si 100% din valoarea retetei, iar pentru activitatea lor farmacistii obtineau un bonus la salariu, intrucat cresteau vanzarile in mod artificial, iar medicii primeau sume cuprinse intre 3% si 5% din valoarea respectivei retete.

Una dintre modalitatile de operare era aceea ca farmacistul (de regula, diriginte de farmacie sau coordonator de zona) stabilea o legatura cu un medic (specialist sau de familie). In baza intelegerii cu farmacistul, medicul prescria in mod constant numeroase retete false cu valoarea compensata, fara a avea acoperire intr-o situatie reala.