Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
E-JURIDIC.RO cauta meniuMeniu
Consultanta in afaceri | Manager

Codul Administrativ al Romaniei [2019]

Codul Administrativ al Romaniei a fost publicat din nou in dezbatere publica de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice pentru a fi aprobat prin Ordonanta de Urgenta de catre Guvernul Romaniei in sedinta de joi, 6 iunie, asa cum PSD a stabilit prin vocea fostului conducator, Liviu Dragnea, in aprilie, iar insasi Viorica Dancila a promis in repetate randuri.
 
Va reamintim ca actul atat de asteptat de autoritatile locale a fost respins definitiv in 2018 de Camera Deputatilor, dupa ce USR si PMP au sesizat CCR si magistratii le-au dat dreptate.
 
Se intorc, asadar, pensiile speciale pentru alesii locali. Exista, insa, si o serie importanta de prevederi pentru autoritatile locale!
 
Codul Administrativ este un urias pas in fata pentru administrarea corecta a relatiei dintre cetatean si alesi locali sau institutii locale. Descarca-l in format .PDF!
 
CUPRINS CODUL ADMINISTRATIV 2019

PARTEA I - DISPOZITII GENERALE

 
DISPOZITII GENERALE
 
Titlul I
Dispozitii generale
 
Obiectul de reglementare
Art. 1
Prezentul Cod reglementeaza cadrul general pentru organizarea si functionarea autoritatilor si institutiilor administratiei publice, statutul personalului din administratia publica, proprietatea publica si privata a statului si a unitatilor administrativ-teritoriale si serviciile publice.
 
Autoritatile administratiei publice centrale
Art. 2
(1) Autoritatile administratiei publice centrale sunt: Presedintele Romaniei, Guvernul, ministerele, alte organe centrale de specialitate subordonate Guvernului sau ministerelor, autoritatile administrative autonome.
(2) Rolul, functiile, atributiile, raporturile cu alte autoritati publice, exercitarea mandatului, raspunderea juridica, precum si alte aspecte referitoare la Presedintele Romaniei sunt reglementate de Constitutie. Organizarea si functionarea institutiilor infiintate pentru exercitarea de catre Presedintele Romaniei a prerogativelor care ii sunt stabilite prin Constitutia Romaniei se reglementeaza prin lege speciala.
(3) Prefectii si serviciile publice deconcentate sunt autoritati ale administratiei publice subordonate autoritatilor administratiei publice centrale si care isi desfasoara activitatea la nivelul local.
 
Autoritatile administratiei publice locale
Art. 3
Autoritatile administratiei publice locale sunt: consiliile locale, primarii, consiliile judetene si presedintii consiliilor judetene.
 
Domeniul de aplicare
Art. 4
Prezentul Cod se aplica in activitatea autoritatilor si institutiilor administratiei publice, in raporturile dintre autoritatile si institutiile administratiei publice, precum si in raporturile acestora cu alte subiecte de drept public sau privat.
 
 
Titlul II
Definitii si principii generale aplicabile administratiei publice
 
Definitii generale
Art. 5
In intelesul prezentului Cod, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele acceptiuni:
a) actul administrativ - manifestarea unilaterala de vointa, cu caracter individual sau normativ, emisa sau adoptata de o autoritate sau institutie  a administratiei publice, in regim de putere publica,   in baza sau in vederea executarii legii, care da nastere, modifica sau stinge raporturi juridice;
b) actul administrativ normativ - actul administrativ, emis sau adoptat de o autoritate publica sau institutie publica, care cuprinde reguli generale de conduita, impersonale si de aplicabilitate repetata, pentru un numar nedeterminat de subiecti;
c) actul administrativ individual - actul administrativ, emis sau adoptat de o autoritate sau institutie a administratiei publice, care creeaza, modifica sau stinge drepturi si obligatii in beneficiul sau in sarcina unei/unor persoane determinate;
d) administratia publica - totalitatea activitatilor desfasurate de autoritatile administratiei publice si de institutiile publice, in regim de putere publica, de  organizare a executarii si executare in concret a legii si de prestare de servicii publice, in scopul satisfacerii interesului public; 
e) administratia publica centrala - totalitatea activitatilor desfasurate de autoritatile administratiei publice centrale si de institutiile publice centrale, in regim de putere publica, de organizare aexecutarii si de executare in concret a legii si de prestare de servicii publice, in scopul satisfacerii interesului public national/general;
f) administratia publica locala - totalitatea activitatilor desfasurate de autoritatile administratiei publice locale si institutiile publice locale, in regim de putere publica, de organizare a executarii si de executare in concret a legii si de prestare de servicii publice, in scopul satisfacerii interesului public local;
g) aparat de specialitate al primarului respectiv consiliului judetean - totalitatea compartimentelor functionale, fara personalitate juridica, de la nivelul unitatii /subdiviziunii administrativ-teritoriale cu exceptia urmatorilor: primarul, consilieri personali sau personalul din cadrul cabinetului acestuia, presedintele consiliului judetean, personalul din cadrul cabinetului acestuia, viceprimarul, vicepresedintele consiliului judetean, administratorul public, precum si secretarul unitatii administrativ-teritoriale;
h) asociatii de dezvoltare intercomunitara - structurile de cooperare cu personalitate juridica, de drept privat si de utilitate publica, infiintate, in conditiile legii, de unitatile administrativ-teritoriale pentru realizarea in comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori pentru furnizarea in comun a unor servicii publice;
i) autonomie locala - dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor administratiei publice locale de a solutiona si de a gestiona, in numele si in interesul colectivitatilor locale la nivelul carora sunt alese, treburile publice, in conditiile legii; 
j) autoritate publica - organ de stat sau al unitatii administrativ-teritoriale, cu personalitate juridica, care actioneaza in regim de putere publica pentru satisfacerea unui interes public; 
k) autoritate a administratiei publice - autoritate publica care actioneaza pentru  organizarea executarii sau executarea in concret a legii sau  pentru prestarea serviciilor publice;
l) activitati de administratie social-comunitara - actiunile prin care se concretizeaza relatia autoritatilor administratiei publice locale cu persoanele juridice de drept public sau de drept privat care au atributii in sfera activitatilor social-comunitare pe raza unitatii/subdiviziunii administrativ-teritoriale;
m) aglomerari urbane - asociatiile de dezvoltare intercomunitara constituite pe baza de parteneriat intre municipii, altele decat cele care sunt mentionate la lit. ggg), pe de o parte, si orase impreuna cu localitatile urbane si rurale aflate in zona de influenta, pe de alta parte;
n) aria geografica a beneficiarilor - aria geografica de domiciliu a majoritatii beneficiarilor unui serviciu public descentralizat intr-o perioada de timp data;
o) alesi locali - primarul, viceprimarul, consilierii locali, presedintele consiliului judetean, vicepresedintii consiliului judetean si consilierii judeteni; este asimiliat alesilor locali si delegatul satesc;
p) autoritati deliberative la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale - consiliile locale ale comunelor, ale oraselor si ale municipiilor, Consiliul General al Municipiului Bucuresti, consiliile locale ale subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor si consiliile judetene;
q) autoritati executive la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale - primarii comunelor, oraselor, municipiilor, ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, primarul general al municipiului Bucuresti si presedintele consiliului judetean;
r) capacitate administrativa - ansamblul resurselor materiale, financiare, institutionale si umane de care dispune o unitate administrativ-teritoriala, cadrul legal care reglementeaza domeniul de activitate, precum si modul in care acestea sunt valorificate in activitatea proprie potrivit competentei stabilite prin lege;
s) competenta – ansamblul atributiilor stabilite de lege, care confera autoritatilor administratiei publice drepturi si obligatii de a defasura, in regim de putere publica si sub propria responsabilitate, o activitate de natura administrativa;
t) competenta delegata - atributiile stabilite prin lege si transferate, impreuna cu resursele financiare corespunzatoare, autoritatilor administratiei publice locale de catre autoritatile administratiei publice centrale pentru a le exercita in numele si in limitele stabilite de catre acestea din urma; 
u) competenta exclusiva - atributiile stabilite prin lege in mod expres si limitativ in sarcina autoritatilor administratiei publice locale, pentru realizarea carora acestea au drept de decizie si dispun de resursele si mijloacele necesare;
v) competenta partajata - atributiile exercitate potrivit legii de autoritati ale administratiei publice locale, impreuna cu alte autoritati ale administratiei publice, cu stabilirea resurselor financiare si a limitelor dreptului de decizie pentru fiecare autoritate publica in parte;
x) contractul administrativ - acordul de vointa bi sau multilateral, in care cel putin o autoritate a administratiei publice sau alt subiect de drept autorizat sau delegat de o autoritate a administratiei publice si unul sau mai multi particulari, care contine si clauze derogatorii de la dreptul comun, stabilite prin lege sau in baza legii, in vederea satisfacerii unui interes public si caruia i se aplica un regim juridic special, de drept administrativ, avand ca obiect executarea unui serviciu public sau punerea in valoare a unui bun public, in schimbul unei remuneratii;  
y) cvorum - numarul minim de membri prevazut de lege pentru intrunirea valabila a unui organ colegial;
z) compartiment functional - structura organizatorica constituita in cadrul aparatului de specialitate al primarului, respectiv al consiliului judetean, sau al unei institutii publice de interes local sau judetean, fara personalitate juridica, formata din persoane cu atributii si sarcini relativ stabile, subordonate unei autoritati unice; compartimentul de resort reprezinta un compartiment functional;
aa) deconcentrare - distribuirea de atributii administrative si financiare de catre ministere si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale catre structuri proprii de specialitate din teritoriu; 
bb) demnitari - persoane care exercita functii de demnitate publica in temeiul unui mandat, potrivit Constitutiei, prezentului Cod si altor acte normative;
cc) descentralizare - transferul de atributii administrative si financiare de la nivelul administratiei publice centrale la nivelul administratiei publice din unitatile administrativ-teritoriale impreuna cu resursele financiare necesare;
dd) domeniul public este alcatuit exclusiv din bunuri care fac obiectul proprietatii publice;
ee) domeniul privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale este alcatuit exclusiv din bunuri care fac obiectul proprietatii private a statului, respectiv a unitatilor administrativ-teritoriale;
ff) dreptul de proprietate publica - dreptul statului sau al unei unitati administrativ-teritoriale de a intrebuinta, de a folosi si de a dispune in mod exclusiv si perpetuu de bunurile care, prin natura lor sau prin declaratia legii, sunt de uz ori de interes public, cu conditia sa fie dobandite prin unul dintre modurile prevazute de lege; 
gg) economie de scara - reducerea costului unitar al unui serviciu public pe masura cresterii volumului productiei acestuia si, implicit, al numarului de beneficiari;
hh) faptul administrativ - actiunea autoritatilor sau a institutiilor administratiei publice,  imprejurarea sau evenimentul care produc efecte juridice in temeiul legii sau al actului administrativ si care se constata prin operatiuni administrative;
ii) functia publica - ansamblul atributiilor si responsabilitatilor, stabilite in temeiul legii, in scopul realizarii prerogativelor de putere publica de catre autoritatile si institutiile publice;
jj) functia de demnitate publica - functie publica care se ocupa prin mandat obtinut direct sau indirect, in urma alegerilor, ori, prin numire, in conditiile legii;
kk) institutie publica - structura functionala aflata, de regula, in raporturi de subordonare sau coordonare cu o autoritate a administratiei publice, care functioneaza din venituri bugetare si/sau din surse extrabugetare, potrivit legii si care presteaza servicii publice;
ll) institutie de utilitate publica - persoana juridica de drept privat care, potrivit legii, a obtinut statut de utilitate publica;
mm) majoritatea - numarul de voturi necesar a fi exprimate de membrii unui organ colegial pentru adoptarea unui act administrativ, stabilit in conditiile legii;
nn) majoritatea absoluta - primul numar natural strict mai mare decat jumatate din totalul membrilor in functie ai organului colegial;
oo) majoritatea calificata - primul numar natural care este strict mai mare decat valoarea numerica rezultata in urma aplicarii fractiei/ procentului stabilit prin lege, la totalul membrilor in functie ai organului colegial sau la totalul membrilor organului colegial stabilit in conditiile legii, dupa caz;
pp) majoritatea simpla - primul numar natural strict mai mare decat jumatate din totalul membrilor prezenti la o sedinta a organului colegial, cu conditia indeplinirii cvorum-ului;
qq) organigrama - structura unitara, redata sub forma unei diagrame logice, prin care se sistematizeaza si se concentreaza modul de organizare a tuturor resurselor umane de la nivelul unei institutii publice, redand schematic detaliile cu privire la raporturile ierarhice de subordonare/supraordonare, precum si raporturile de colaborare;
rr) operatiunea administrativa - fapt material, de regula sub forma de inscris, realizat de o autoritate sau institutie a administratiei publice, care nu produce efecte juridice prin el insusi si intervine de regula in procesul de emitere si executare a actelor administrative; 
ss) patrimoniu - totalitatea drepturilor si obligatiilor, cu caracter economic, ale statului, unitatilor administrativ-teritoriale sau ale entitatilor publice ale acestora, dobandite sau asumate cu orice titlu;
tt) patrimoniul statului - totalitatea drepturilor si obligatiilor cu caracter economic, care apartin statului, dobandite sau asumate cu orice titlu;
uu) patrimoniul unitatilor administrativ-teritoriale - totalitatea drepturilor si obligatiilor cu caracter economic, care apartin unitatilor administrativ-teritoriale sau entitatilor publice ale acestora, dobandite sau asumate cu orice titlu; 
vv) personalul din administratia publica - demnitarii, functionarii publici si personalul contractual de la nivelul autoritatilor si institutiilor administratiei publice centrale si locale;
xx) primaria comunei, a orasului, a municipiului, a subdiviziunii administrativ-teritoriale - structura functionala fara personalitate juridica si fara capacitate procesuala, cu activitate permanenta, care duce la indeplinire hotararile autoritatii deliberative si dispozitiile autoritatii executive, solutionand problemele curente ale colectivitatii locale, constituita din: primar, viceprimar, secretarul unitatii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, administratorul public, consilierii primarului sau persoanele incadrate la cabinetul primarului si aparatul de specialitate al primarului;
yy) raspunderea administrativa - acea forma a raspunderii juridice ce consta in ansamblul de drepturi si obligatii conexe, de natura administrativa care, potrivit legii, se nasc ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite prin care se incalca norme ale dreptului administrativ;
zz) regim de putere publica - ansamblul prerogativelor si constrangerilor prevazute de lege in vederea realizarii atributiilor autoritatilor administratiei publice, si care le confera posibilitatea de a se impune cu forta juridica obligatorie in raporturile lor cu persoane fizice sau juridice, pentru apararea interesului public;
aaa) serviciu public - activitatea sau ansamblul de activitati organizate de o autoritate a administratiei publice ori de o institutie publica sau autorizata/autorizate ori delegata de aceasta, in scopul satisfacerii unei nevoi cu caracter general sau a unui interes public, in mod regulat si continuu;
bbb) servicii publice deconcentrate - structurile de specialitate in teritoriu ale ministerelor si ale altor organe de specialitate ale administratiei publice centrale care raspund de satisfacerea unor nevoi de interes public/general in concordanta cu obiectivele politicilor si strategiilor sectoriale ale Guvernului;
ccc) subdiviziuni administrativ-teritoriale ale municipiilor - sectoarele municipiului Bucuresti sau alte subdiviziuni ale municipiilor, ale caror delimitare si organizare se stabilesc prin lege;
ddd) standarde de calitate - ansamblul normativelor de calitate in furnizarea unui serviciu public si de utilitate publica, stabilite prin acte normative; 
eee) standarde de cost - costurile normative utilizate pentru determinarea cuantumului resurselor alocate bugetelor locale ale unitatilor administrativ-teritoriale in vederea furnizarii unui serviciu public si/sau de utilitate publica la standardul de calitate stabilit prin acte normative;
fff) unitati administrativ-teritoriale - comune, orase, municipii si judete.
ggg) zona metropolitana - asociatia de dezvoltare intercomunitara constituita pe baza de parteneriat intre capitala Romaniei sau municipiile de rangul I ori municipiile resedinta de judet si unitatile administrativ-teritoriale aflate in zona imediata.
 
 
Titlul III
Principiile generale aplicabile administratiei publice
 
 
Legalitatea
Art. 6
Principiul legalitatii consta in obligatia autoritatilor administratiei publice de a respecta legea.
 
Egalitatea
Art. 7
Principiul egalitatii consta in dreptul beneficiarilor activitatii autoritatilor administratiei publice de a fi tratati in mod egal, intr-o maniera nediscriminatorie, corelativ cu obligatia acelorasi autoritati de a trata in mod egal, pe toti beneficiarii, fara vreo deosebire, pe vreun criteriu, de orice natura.
 
Transparenta
Art. 8
Principiul transparentei consta in:
a) obligatia autoritatilor si institutiilor publice, in procesul de elaborare a actelor normative, de a informa si de a supune dezbaterii publice proiectele de acte normative, si de a permite accesul cetatenilor la procesul de luare a deciziilor administrative, precum si la datele si informatiile de interes public, in limitele legii;
b) dreptul beneficiarilor de a obtine informatii de la autoritatile si institutiile publice si obligatia corelativa a acestora de a pune la dispozitia beneficiarilor informatii din oficiu sau la cerere, in limitele legii. 
 
Proportionalitatea
Art. 9
Principiul proportionalitatii consta in obligatia ca formele de activitate ale autoritatilor administratiei publice sa fie necesare si corespunzatoare pentru satisfacerea unui interes public, precum si echilibrate din punctul de vedere al efectelor asupra persoanelor. Reglementarile/masurile autoritatilor administratiei publice sunt initiate, adoptate, emise, dupa caz, numai in urma evaluarii nevoilor de interes public sau a problemelor, dupa caz, a riscurilor si a impactului solutiilor propuse.
 
Prioritatea interesului public
Art. 10
Principiul prioritatii interesului public consta in obligatia autoritatilor administratiei publice, a institutiilor publice, precum si a personalului din cadrul acestora, de a urmari prioritar satisfacerea interesului public, inaintea celui individual sau de grup; interesul public national este prioritar fata de interesul public local.
 
Impartialitatea
Art. 11
Principiul impartialitatii consta in obligatia personalului din administratia publica de a-si exercita atributiile legale, fara subiectivism, indiferent de propriile convingeri sau interese.
 
Continuitatea
Art. 12 (a13)
Principiul continuitatii presupune obligatia prestarii activitatii administratiei publice in scopul pentru care a fost infiintat, fara intreruperi, cu respectarea prevederilor legale.
 
Adaptabilitatea
Art. 13 (a14)
Principiul adaptabilitatii consta in obligatia institutiilor si autoritatilor administratiei publice de a se adapta in mod continuu nevoilor societatii.
 
 
ADMINISTRATIA PUBLICA CENTRALA
 
Titlul I
Guvernul
 
Capitolul I
Rolul si functiile Guvernului
 
 
Rolul Guvernului
Art. 14
(1) Guvernul este autoritatea publica a puterii executive, care functioneaza in temeiul votului de incredere acordat de Parlament in baza Programului de Guvernare. Guvernul asigura realizarea politicii interne si externe a tarii si exercita conducerea generalã a administratiei publice.
(2) In vederea indeplinirii rolului sau, Guvernul asigura functionarea echilibrata si dezvoltarea sistemului national economic si social.
 
Functiile Guvernului
Art. 15
Pentru realizarea Programului de guvernare, Guvernul exercita urmatoarele functii: 
a) functia de strategie, prin care se asigura elaborarea strategiei de punere in aplicare a Programului de guvernare; 
b) functia de reglementare, prin care se asigura elaborarea cadrului normativ si institutional necesar in vederea realizarii obiectivelor strategice; 
c) functia de administrare a proprietatii statului, prin care se asigura administrarea proprietatii publice si private a statului, precum si gestionarea serviciilor pentru care statul este responsabil; 
d) functia de reprezentare, prin care se asigura, in numele statului roman, reprezentarea pe plan intern si extern, in domeniul sau de activitate;
e) functia de autoritate de stat, prin care se asigura urmarirea si controlul aplicarii si respectarii reglementarilor in domeniul apararii, ordinii publice si securitatii nationale, precum si in domeniile economic si social si al functionarii institutiilor si organismelor care isi desfasoara activitatea in subordinea sau sub autoritatea Guvernului.
 
 
Capitolul II
Organizarea Guvernului
 
Sectiunea 1
Dispozitii generale
 
Investirea Guvernului 
Art. 16
(1) Guvernul se organizeaza si functioneaza in conformitate cu prevederile constitutionale, avand la baza Programul de guvernare acceptat de Parlament. 
(2) Guvernul este investit de Parlament si isi incepe mandatul la data depunerii juramantului in fata Presedintelui.
 
Conditii generale pentru ocuparea functiei de membru al Guvernului
Art. 17
Pot fi membri ai Guvernului persoanele care indeplinesc, cumulativ, urmatoarele conditii: 
a) au cetatenia romana si domiciliul in tara; 
b) se bucura de exercitiul drepturilor electorale; 
c) nu au suferit condamnari penale, cu exceptia situatiei in care a intervenit reabilitarea.
 
Componenta Guvernului
Art. 18
Guvernul este alcatuit din prim-ministru si ministri. Din Guvern pot face parte: viceprim-ministri, ministri de stat, ministri delegati, ministri cu insarcinari speciale pe langa prim-ministru, numiti de Presedintele Romaniei pe baza votului de incredere acordat de Parlament. 
 
 
Sectiunea a 2-a
Aparatul de lucru al Guvernului
 
 
Structura aparatului de lucru al Guvernului 
Art. 19 
Aparatul de lucru al Guvernului este alcatuit din aparatul propriu de lucru al Prim-ministrului, Secretariatul General al Guvernului, departamente si alte structuri organizatorice cu atributii specifice stabilite prin hotarare a Guvernului.
 
Aparatul propriu de lucru al Prim-ministrului
Art. 20
(1) Aparatul propriu de lucru al prim-ministrului este structura fara personalitate juridica, in subordinea directa a Prim-ministrului, finantata prin bugetul Secretariatului General al Guvernului.
(2) Aparatul propriu de lucru al Prim-ministrului este alcatuit din:
a) cabinetul Prim-ministrului;
b) corpul secretarilor de stat si al consilierilor de stat al Prim-ministrului.
(3) Normele privind functionarea aparatului propriu de lucru al Prim-ministrului, inclusiv atributiile acestuia, se stabilesc prin decizie a Prim-ministrului.
(4) Personalului prevazut la alin. (2) lit. b) nu i se aplica prevederile Partii a VI-a, Titlul III, Capitolul II Personalul contractual incadrat la cabinetul demnitarilor si alesilor locali si la cancelaria prefectului.
 
Aparatul de lucru al viceprim-ministrului
Art. 21
Viceprim-ministrul este ajutat in activitatea sa de unul sau mai multi consilieri de stat, numiti, respectiv eliberati din functie prin decizie a Prim-ministrului, la propunerea viceprim-ministrului. 
 
Secretariatul General al Guvernului
Art. 22
(1) Guvernul are un Secretariat General condus de secretarul general al Guvernului.
(2) Secretarul General al Guvernului poate avea rang de ministru.
(3) Secretarul General al Guvernului este ajutat de unul sau mai multi secretari generali adjuncti, care pot avea rang de secretar de stat.
(4) Secretariatul General face parte din aparatul de lucru al Guvernului si asigura derularea si continuitatea operatiunilor tehnice aferente actelor de guvernare, rezolvarea problemelor organizatorice, juridice, economice si tehnice ale activitatii Guvernului, precum si reprezentarea Guvernului in fata instantelor judecatoresti, constituind elementul de legatura si stabilitate al guvernarii. 
(5) Organizarea si atributiile Secretariatului General al Guvernului se stabilesc prin hotarare a Guvernului. 
(6) Bugetul pentru functionarea Guvernului se aproba prin legea bugetului de stat. Secretarul general al Guvernului este ordonatorul principal de credite pentru aparatul de lucru al Guvernului.
(7) Secretariatul General al Guvernului are dreptul de a initia proiecte de acte normative pe domeniile aflate sub incidenta atributiilor sale si ale autoritatilor si institutiilor publice aflate in subordinea sa ori a Guvernului. 
(8) Guvernul organizeaza, prin Regia Autonoma "Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat", administrarea bunurilor proprietate publica si privata a statului, destinate unor actiuni de reprezentare si protocol ale Camerei Deputatilor, Senatului, Presedintelui Romaniei si Guvernului. 
(9) Secretariatul General al Guvernului indeplineste atributiile de minister de resort fata de Regia Autonoma "Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat" si fata de Regia Autonoma ”Monitorul Oficial”.
(10) Secretariatului General al Guvernului ii pot fi date in coordonare sau trecute in subordine organe de specialitate ale administratiei publice centrale, cu exceptia ministerelor. 
(11) Normativele de cheltuieli pentru actiunile de protocol ale Guvernului se aproba prin hotarare a acestuia.
 
Departamentul
Art. 23
Departamentul este o structura organizatorica in cadrul aparatului de lucru al Guvernului, cu sau fara personalitate juridica, subordonata prim-ministrului, avand rolul de coordonare si sinteza in domenii de interes general, in conformitate cu atributiile Guvernului.
 
Structuri cu caracter consultativ infiintate de Guvern
Art. 24
(1) Pentru rezolvarea unor probleme din competenta sa, Guvernul poate infiinta organisme cu caracter consultativ.
(2) In scopul elaborarii, integrarii, corelarii si monitorizarii de politici publice Guvernul poate constitui consilii, comisii si comitete interministeriale.
(3) Modul de organizare si functionare a structurilor prevazute la alin. (1) si (2) si a serviciilor acestora, posibilitatea acordarii unei indemnizatii pentru membrii acestor structuri, precum si cuantumul acesteia, se stabilesc prin actele de infiintare ale structurilor prevazute la alin. (1) si (2), in limita bugetului aprobat.
 
 
Capitolul III
Functionarea Guvernului
 
Sectiunea 1
Principalele atributii ale Guvernului
 
 
Principalele atributii ale Guvernului
Art. 25
In realizarea functiilor sale Guvernul indeplineste urmatoarele atributii principale: 
a) initiaza proiecte de lege si le transmite catre Camera competenta, ca prima Camera sesizata, si spre informare catre Camera decizionala;
b) emite puncte de vedere asupra propunerilor legislative, initiate cu respectarea Constitutiei, si le transmite Camerei competente, ca prima Camera sesizata, in termen de 60 de zile de la data solicitarii;
c) asigura executarea de catre autoritatile administratiei publice a legilor si a celorlalte acte normative date in aplicarea acestora; 
d) elaboreaza proiectele de lege a bugetului de stat si a bugetului asigurarilor sociale de stat pe care le supune, separat, spre adoptare Parlamentului; 
e) aproba, prin hotarare, strategiile si programele, pe domenii de activitate;
f) asigura realizarea politicii in domeniul social; 
g) asigura apararea ordinii de drept, a linistii publice si sigurantei cetateanului, precum si a drepturilor si libertatilor cetatenilor, in conditiile prevazute de lege; 
h) aduce la indeplinire masurile adoptate, potrivit legii, pentru apararea tarii, scop in care organizeaza si inzestreaza fortele armate; 
i) asigura integrarea Romaniei in structurile europene si internationale; 
j) negociaza tratatele, acordurile si conventiile internationale care angajeaza statul roman; 
k) negociaza si incheie, in conditiile legii, conventii si alte intelegeri internationale la nivel guvernamental; 
l) controleaza activitatea ministerelor si a celorlalte organe centrale de specialitate din subordinea sa; 
m) asigura administrarea proprietatii publice si private a statului; 
n) infiinteaza, cu avizul Curtii de Conturi, organe de specialitate in subordinea sa; 
o) coopereaza cu organismele sociale interesate in indeplinirea atributiilor sale;
p) asigura standarde obligatorii la nivelul administratiei publice centrale si locale pentru garantarea bunei administrari;
q) indeplineste orice alte atributii prevazute de lege sau care decurg din rolul si functiile Guvernului.
 
Controlul ierarhic
Art. 26
(1) In realizarea rolului sau de conducere generala a administratiei publice, Guvernul exercita controlul ierarhic asupra ministerelor, asupra organelor de specialitate din subordinea sa, precum si asupra prefectilor.
(2) In exercitarea controlului ierarhic Guvernul are dreptul sa anuleze actele administrative nelegale, netemeinice sau inoportune emise de autoritatile prevazute la alin. (1).
 
Raporturile Guvernului cu autoritatile administrative autonome
Art. 27
Guvernul se afla in raporturi de colaborare cu autoritatile administrative autonome.
 
 
Sectiunea a 2-a
Rolul si atributiile Prim-ministrului
 
 
Rolul Prim-ministrului
Art. 28 
(1) Prim-ministrul conduce Guvernul si coordoneaza activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atributiilor pe care acestia le exercita.
(2) Prim-ministrul reprezinta Guvernul in relatiile acestuia cu Parlamentul, Presedintele Romaniei, Inalta Curte de Casatie si Justitie, Curtea Constitutionala, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Ministerul Public, celelalte autoritati si institutii publice, partidele si aliantele politice, sindicatele, cu alte organizatii neguvernamentale, precum si in relatiile internationale ce intra in aria de responsabilitate a Guvernului.
 
Actele Prim-ministrului
Art. 29
(1) In indeplinirea atributiilor ce ii revin, Prim-ministrul emite decizii, care sunt acte administrative.
(2) Deciziile Prim-ministrului se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, cu exceptiile prevazute de lege. Nepublicarea atrage inexistenta deciziei.
(3) Deciziile Prim-ministrului se contrasemneaza de Secretarul General al Guvernului.
 
Atributia de vicepresedinte al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii
Art. 30 
Prim-ministrul este vicepresedintele Consiliului Suprem de Aparare a Tarii si exercita toate atributiile care deriva din aceasta calitate.
 
Atributia de numire si eliberare din functii publice
Art. 31
Prim-ministrul numeste si elibereaza din functie: 
a) conducatorii organelor de specialitate din subordinea Guvernului, cu exceptia situatiei in care acestia au calitatea de membru al Guvernului;
b) secretarul general al Guvernului;
c) secretarii generali adjuncti ai Guvernului;
d) secretarii de stat si consilierii de stat din cadrul aparatului de lucru al Guvernului; 
e) secretarii de stat si subsecretarii de stat;
f) alte persoane care indeplinesc functii publice, in cazurile prevazute de lege.
 
Prezentarea de rapoarte si declaratii Parlamentului 
Art. 32
(1) Prim-ministrul prezinta Camerei Deputatilor sau Senatului rapoarte si declaratii cu privire la politica Guvernului, care se dezbat cu prioritate si raspunde la intrebarile ori interpelarile care ii sunt adresate de catre deputati sau senatori. 
(2) Prim-ministrul poate desemna un membru al Guvernului sa raspunda la intrebarile si interpelarile adresate Guvernului de catre deputati sau senatori, in functie de domeniul de activitate ce formeaza obiectul acestora.
 
Contrasemnarea decretelor emise de Presedinte
Art. 33(b26)
Prim-ministrul contrasemneaza decretele emise de Presedintele Romaniei, in cazul in care Constitutia prevede obligativitatea contrasemnarii acestora.
 
Constituirea de consilii, comisii si comitete interministeriale 
Art. 34(b27)
(1) In scopul rezolvarii unor probleme operative, Prim-ministrul poate constitui, prin decizie, consilii, comisii si comitete consultative.
(2) Prim-ministrul indeplineste orice alte atributii prevazute in Constitutie si lege sau care decurg din rolul si functiile Guvernului.
 
 
Sectiunea a 3-a
Sedintele Guvernului
 
Convocarea si conducerea sedintelor Guvernului
Art. 35
(1) Sedintele Guvernului se convoaca si sunt conduse de Prim-ministru. 
(2) Presedintele Romaniei poate lua parte la sedintele Guvernului in care se dezbat probleme de interes national privind politica externa, apararea tarii, asigurarea ordinii publice si, la cererea Prim-ministrului, in alte situatii. 
(3) Presedintele Romaniei prezideaza sedintele Guvernului la care participa.
 
Desfasurarea sedintelor Guvernului
Art. 36
(1) Guvernul se intruneste saptamanal sau ori de cate ori este nevoie. 
(2) In cadrul sedintelor Guvernului se dezbat probleme ale politicii interne si externe a tarii, precum si aspecte privind conducerea generala a administratiei publice, adoptandu-se masurile corespunzatoare. 
(3) La sedintele Guvernului pot participa, in calitate de invitati, conducatori ai unor organe de specialitate din subordinea Guvernului ori a ministerelor sau ai unor autoritati administrative autonome, reprezentantii structurilor asociative ale unitatilor administrativ-teritoriale, precum si orice alte persoane a caror prezenta se apreciaza a fi utila, la solicitarea Prim-ministrului. 
(4) Dezbaterile din sedintele Guvernului si modul de adoptare a actelor acestuia, precum si a oricaror alte masuri stabilite se inregistreaza si se consemneaza in scris in stenograma sedintei, certificata de Secretarul General al Guvernului si pastrata, conform legii, la Secretariatul General al Guvernului.
 
 
Sectiunea a 4-a
Actele Guvernului
 
Tipurile de acte adoptate de Guvern
Art. 37
(1) In exercitarea atributiilor sale, Guvernul adopta hotarari si ordonante. Hotararile se emit pentru organizarea executarii legilor. Ordonantele se emit in temeiul unei legi speciale de abilitare, in conditiile art. 115 alin. (1) - (3) din Constitutie. In situatii extraordinare se emit ordonante de urgenta, in conditiile art. 115 alin. (4) - (6) din Constitutie.
(2) Membrii Guvernului pot propune proiecte de hotarari si de ordonante; de asemenea, pot propune Guvernului proiecte de lege, in vederea exercitarii dreptului de initiativa legislativa al acestuia. Metodologia de elaborare si inaintare la Guvern a acestor proiecte de acte normative se aproba prin hotarare a Guvernului, in temeiul legii.
(3) In cazul incetarii mandatului sau, in conditiile prevazute de Constitutie, pana la depunerea juramantului de catre membrii noului Guvern, Guvernul continua sa emita numai actele cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice, fara a promova politici noi. In aceasta perioada Guvernul nu poate sa emita ordonante si nu poate initia proiecte de lege.
(4) Prin exceptie de la prevederile alin. (3), in situatii extraordinare a caror reglementare nu poate fi amanata, Guvernul poate initia proiecte de lege pentru ratificarea unor tratate internationale, proiectele de lege privind bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale de stat, precum si proiectul de lege privind responsabilitatea fiscala.
 
Regimul juridic al actelor Guvernului
Art. 38
(1) Guvernul adopta hotarari si ordonante in prezenta majoritatii membrilor sai. 
(2) Prevederile alin. (1) se aplica si in cazul documentelor si al altor masuri dezbatute in Guvern. 
(3) Hotararile si ordonantele Guvernului se semneaza de Prim-ministru, se contrasemneaza de ministrii care au obligatia punerii lor in executare si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. Nepublicarea atrage inexistenta hotararii sau a ordonantei. Hotararile care au caracter militar se comunica numai institutiilor abilitate.
 
 
Capitolul IV 
Exercitarea mandatului de membru al Guvernului
 
Conflictul de interese
Art. 39
(1) Persoana care exercita functia de membru al Guvernului este in conflict de interese in situatia in care, in exercitarea functiei publice de autoritate, este chemata sa ia o decizie sau sa participe la luarea unei decizii, sa emita un act administrativ sau sa incheie un act juridic cu privire la care are un interes personal prin care se urmareste obtinerea unui folos de natura patrimoniala pentru sine sau pentru sot, sotie ori rude pana la gradul I.
(2) Membrul Guvernului care se afla in conflict de interese in conditiile alin. (1) este obligat sa se abtina de la luarea deciziei sau de la participarea la luarea deciziei, de la emiterea actului administrativ sau incheierea actului juridic respectiv.
(3) Obligatia prevazuta la alin. (2) nu priveste emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative.
(4) Actele administrative emise sau actele juridice incheiate cu incalcarea obligatiei prevazute la alin. (2) sunt lovite de nulitate absoluta. 
(5) Persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim ca urmare a existentei unui conflict de interese se poate adresa instantei de judecata competente, potrivit legii, in functie de natura actului emis, adoptat sau incheiat, dupa caz.
(6) Incalcarea prevederilor alin. (2) constatata in conditiile legii determina incetarea functiei de membru al Guvernului.
 
Incompatibilitati ale functiei de membru al Guvernului
Art. 40
(1) Functia de membru al Guvernului este incompatibila cu exercitarea urmatoarelor functii sau calitati:     
a) orice alta functie publica de autoritate, cu exceptia celei de deputat sau de senator;
b) o functie de reprezentare profesionala salarizata in cadrul persoanelor juridice care au obligatia sa se inmatriculeze in registrul comertului;
c) functia de presedinte, vicepresedinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administratie sau cenzor la societati, inclusiv bancile sau alte institutii de credit, societatile de asigurare si cele financiare, precum si la institutiile publice;
d) functia de presedinte sau de secretar al adunarilor generale ale actionarilor sau asociatilor la societatile prevazute la lit. c);
e) functia de reprezentant al statului in adunarile generale ale societatilor prevazute la lit. c);
f) functia de manager sau membru al consiliilor de administratie ale regiilor autonome, companiilor si societatilor nationale;
g) calitatea de persoana fizica autorizata sau de persoana care exploateaza o intreprindere individuala sau o intreprindere familiala;
h) calitatea de membru al unui grup de interes economic;
i) o functie publica incredintata de un stat sau de un organism strain, cu exceptia acelor functii prevazute in acordurile si conventiile la care Romania este parte.
(2) In mod exceptional, Guvernul poate aproba participarea membrilor Guvernului, in calitate de reprezentanti ai statului in adunarea generala a actionarilor ori ca membri in consiliul de administratie al regiilor autonome, companiilor sau societatilor nationale, institutiilor publice ori al societatilor, inclusiv bancile sau alte institutii de credit, societatile de asigurare si cele financiare, de interes strategic sau in cazul in care un interes public impune aceasta.
(3) Membrii Guvernului pot exercita functii sau activitati in domeniul didactic si formarii profesionale, al cercetarii stiintifice si al creatiei literar-artistice. Prin activitati in domeniul didactic si al formarii profesionale se inteleg activitati de natura celor prevazute la art. 511 alin. (2).
(4) Constatarea starii de incompatibilitate pentru membrii Guvernului se face in conditiile legii privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice.
 
Obligatia renuntarii la situatia de incompatibilitate
Art. 41
In termen de 15 zile de la data depunerii juramantului, membrul Guvernului este obligat sa renunte la calitatea sau functia cu care este incompatibila functia de membru al Guvernului, sub sanctiunea incetarii mandatului.
 
Cazuri de incetare a functiei de membru al Guvernului
Art. 42 
Functia de membru al Guvernului inceteaza in urmatoarele cazuri:
a) revocare;  
b) demisie;
c) pierderea drepturilor electorale ca urmare unei hotarari judecatoresti definitive;
d) constatarea starii de incompatibilitate ca urmare a unui raport de evaluare definitiv sau unei hotarari judecatoresti definitive, in conditiile legii privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice;
e) deces;
f) condamnare penala printr-o hotarare judecatoreasca definitiva;
g) imposibilitate de a-si exercita atributiile pentru o perioada de mai mult de 45 de zile.
 
 Vacanta functiei de membru al Guvernului
Art. 43
In situatiile prevazute la art. 42 Presedintele Romaniei, prin decret, la propunerea Prim-ministrului, ia act de incetarea functiei si declara functia vacanta.
 
Revocarea din functia de membru al Guvernului
Art. 44
Revocarea din functia de membru al Guvernului are loc in caz de remaniere guvernamentala.
 
Demisia din functia de membru al Guvernului
Art. 45
Demisia din functia de membru al Guvernului se anunta public, se prezinta in scris primului-ministru si devine irevocabila din momentul in care s-a lua act de depunerea ei, dar nu mai tarziu de 15 zile de la data depunerii.
 
Interimatul functiei de membru al Guvernului
Art. 46
(1) Daca Prim-ministrul se afla in una dintre situatiile de incetare a functiei de membru al Guvernului, cu exceptia revocarii, sau este in imposibilitate de a-si exercita atributiile, Presedintele Romaniei desemneaza un alt membru al Guvernului ca Prim-ministru interimar, pentru a indeplini atributiile Prim-ministrului, pana la formarea noului Guvern. Interimatul pe perioada imposibilitatii exercitarii atributiilor, inceteaza daca prim-ministrul isi reia activitatea in Guvern in cel mult 45 de zile.
 (2) Prevederile alin. (1) se aplica in mod corespunzator si celorlalti membri ai Guvernului, la propunerea Prim-ministrului, pentru o perioada de cel mult 45 de zile.
(3) In situatiile prevazute la alin. (2), inauntrul termenului de 45 de zile, Prim-ministrul  initiaza procedurile prevazute de lege pentru numirea unui alt membru al Guvernului in calitate de ministru interimar.
 
Numirea in functie in caz de remaniere guvernamentala sau de vacanta a postului
Art. 47
(1) Numirea in functia de membru al Guvernului, in caz de remaniere guvernamentala sau de vacanta a postului, se face de Presedintele Romaniei, la propunerea Prim-ministrului.
(2) In situatia in care refuza, motivat, prima propunere a Prim-ministrului, Presedintele Romaniei numeste in functia de membru al Guvernului a doua persoana propusa de Prim-ministru cu indeplinirea conditiilor legale pentru numirea in functie.
 
 
Capitolul V 
Raspunderea Guvernului
 
Sectiunea 1
Dispozitii generale
 
Respectarea principiului legalitatii
Art. 48
Guvernul, in intregul sau, si fiecare dintre membrii acestuia sunt obligati sa isi indeplineasca mandatul cu respectarea Constitutiei si a legilor tarii, precum si a programului de guvernare acceptat de Parlament.
 
Raspunderea politica
Art. 49
(1) Guvernul raspunde politic numai in fata Parlamentului, pentru intreaga sa activitate, ca urmare a votului de incredere acordat de catre acesta cu prilejul investiturii.
(2) Fiecare membru al Guvernului raspunde politic in mod solidar cu ceilalti membri pentru activitatea Guvernului si pentru actele acestuia.
(3) Raspunderea politica a Guvernului consta in demiterea sa, ca urmare a retragerii increderii acordate de catre Parlament, prin adoptarea unei motiuni de cenzura, in conditiile prevederilor art. 113 si 114 din Constitutia Romaniei, republicata.
(4) Guvernul si celelalte organe ale administratiei publice sunt obligate sa prezinte Camerei Deputatilor si Senatului, precum si comisiilor parlamentare informatiile si documentele cerute in temeiul art. 111 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata, in termen de maximum 30 de zile de la primirea solicitarii.
 (5) Guvernul si fiecare dintre membrii sai au obligatia sa raspunda la intrebarile sau la interpelarile formulate de deputati ori de senatori, in temeiul art. 112, alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata, in conditiile prevazute de regulamentele celor doua Camere ale Parlamentului.
 
Alte tipuri de raspundere a Guvernului
Art. 50
(1) Membrii Guvernului raspund civil, contraventional, administrativ sau penal, dupa caz, pentru faptele savarsite in exercitarea atributiilor ce le revin, in conditiile legii si ale prezentului Cod.
(2) Membrii Guvernului, prin semnare, investesc cu formula de autoritate executarea actelor administrative emise in exercitarea atributiilor prevazute de lege.
(3) Aprecierea necesitatii si oportunitatea emiterii actelor administrative prevazute la alin. (2) apartine exclusiv membrilor Guvernului si nu pot face obiectul controlului altor autoritati. Intocmirea rapoartelor prevazute de lege, contrasemnarea sau avizarea pentru legalitate si semnarea documentelor de fundamentare angajeaza raspunderea administrativa, civila sau penala, dupa caz, a semnatarilor, in cazul incalcarii legii, in raport cu atributiile specifice.
 (4) Actele administrative prevazute la alin. (2) angajeaza in conditiile legii, raspunderea administrativa, civila sau penala, dupa caz, a personalului care, cu incalcarea prevederilor legale, fundamenteaza din punct de vedere tehnic si al legalitatii emiterea sau adoptarea lor sau contrasemneaza ori avizeaza, dupa caz, pentru legalitate aceste acte.
(5) Toate actele administrative prevazute la alin. (2) emise fara a fi fundamentate, semnate, contrasemnate ori avizate din punct de vedere tehnic sau al legalitatii produc efecte juridice depline; in cazul producerii unor consecinte vatamatoare este angajata exclusiv raspunderea juridica a semnatarilor.
(6) Refuzul functionarilor publici si al personalului contractual de a semna, respectiv de a contrasemna ori aviza actul administrativ, precum si eventualele obiectii cu privire la legalitate, se fac in scris in termen de 5 zile lucratoare de la data primirii actului, cu exceptia situatiilor in care prin acte normative cu caracter special sunt prevazute alte termene si se inregistreaza intr-un registru special destinat acestui scop.
(7) Persoanele care refuza sa semneze, respectiv sa contrasemneze ori sa avizeze sau care prezinta obiectii cu privire la legalitate, fara indicarea temeiului legal, raspund administrativ, civil sau penal, dupa caz, in conditiile legii.
 
Formalitati la incetarea mandatului
Art. 51
(1) In termen de 15 zile de la data incetarii mandatului Guvernului sau al unuia dintre membri, potrivit art. 106 si 110 din Constitutia Romaniei, republicata, fiecare membru al Guvernului prezinta succesorului in functie situatia privind gestionarea activitatii ministeriale de care au raspuns, pe baza unui protocol de predare-primire.
(2) Structura si continutul protocolului de predare-primire sunt stabilite prin hotararea Guvernului.
(3) Prevederile alin. (1) si (2) se aplica, in mod corespunzator, si conducatorilor celorlalte autoritati ale administratiei publice.
 
 
Sectiunea a 2-a
Raspunderea penala a membrilor Guvernului
 
 
Obiectul raspunderii penale
Art. 52
(1) Intra sub incidenta prezentului Cod faptele savarsite de membrii Guvernului in exercitiul functiei lor si care, potrivit Codului penal, a prezentei legi sau a unor legi speciale, constituie infractiuni.
(2) Membrii Guvernului raspund penal pentru faptele savarsite in exercitiul functiei lor, de la data depunerii juramantului si pana la incetarea functiei, in conditiile prevazute de Constitutie.
(3) Pentru savarsirea altor infractiuni, in afara exercitiului functiei lor, membrii Guvernului raspund potrivit dreptului comun.
 
Infractiunile si pedepsele corelative
Art. 53
(1) Constituie infractiuni si se pedepsesc cu inchisoare de la un an la 5 ani urmatoarele fapte savarsite de membrii Guvernului in exercitiul functiei lor:
a) impiedicarea, prin amenintare, violenta ori prin folosirea de mijloace frauduloase, a exercitarii cu buna-credinta a drepturilor si libertatilor vreunui cetatean;
b) prezentarea de date inexacte, cu rea-credinta, Parlamentului sau Presedintelui Romaniei cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde savarsirea unor fapte de natura sa aduca atingere intereselor statului.
(2) Constituie, de asemenea, infractiuni si se pedepsesc cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda urmatoarele fapte savarsite de catre un membru al Guvernului:
a) refuzul nejustificat de a prezenta Camerei Deputatilor, Senatului sau comisiilor permanente ale acestora, in termenul prevazut la art. 60 alin. (4), informatiile si documentele cerute de acestea in cadrul activitatii de informare a Parlamentului de catre membrii Guvernului, potrivit art. 111 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata;
b) emiterea de ordine normative sau instructiuni cu caracter discriminatoriu pe temei de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, gen, orientare sexuala, opinie ori apartenta politica, avere, origine  sociala, varsta, dizabilitate, boala crionica necontagioasa sau infectie HIV/SIDA ori pentru alte imprejurari de acelasi fel, considerate de faptuitor drept cauze ale inferioritatii unei persoane in raport cu celelalte.
(3) Tentativa faptelor prevazute la alin. (1) se pedepseste.
(4) In cazul savarsirii de catre membrii Guvernului a unor infractiuni in exercitiul functiei lor, altele decat cele prevazute la alin. (1) si (2), se aplica pedeapsa prevazuta de legea penala pentru acele infractiuni
(5) In cazurile prevazute la alin. (1)-(3) si la art. 59 alin. (1), pe langa pedeapsa principala se vor aplica si pedeapsele complementare prevazute la art. 66 alin. (1) lit. a) si b) din Codul penal.
 
Cererea de incepere a urmaririi penale
Art. 54
Numai Camera Deputatilor, Senatul si Presedintele Romaniei au dreptul sa ceara urmarirea penala a membrilor Guvernului pentru faptele savarsite in exercitiul functiei lor.
 
Dezbaterea propunerii de incepere a urmaririi penale in Parlament
Art. 55
(1) Propunerea de incepere a urmaririi penale a membrului Guvernului este dezbatuta in Camera Deputatilor sau in Senat in conditiile prevazute de Regulamentele celor doua Camere.
(2) La dezbaterile din cele doua Camere ale Parlamentului prezenta celui in cauza este obligatorie. Lipsa nejustificata a membrului Guvernului nu impiedica desfasurarea lucrarilor.
(3) In situatia in care cel in cauza se afla in imposibilitate obiectiva de a se prezenta, Camera Deputatilor sau Senatul, cu prilejul dezbaterilor, va fixa un nou termen.
(4) Cel in cauza are dreptul sa consulte propunerea si probele atasate acesteia si sa isi expuna punctul de vedere cu privire la fapta ce constituie obiectul cererii de a fi urmarit penal. 
 
Raspunderea penala a membrului Guvernului care este si deputat sau senator
Art. 56
Propunerea de incepere a urmaririi penale a membrului Guvernului care este si deputat sau senator si, dupa caz, cererea de ridicare a imunitatii parlamentare, sunt dezbatute in Camera Deputatilor sau in Senat, in conditiile prevazute de Regulamentele celor doua Camere.
 
Instiintarea Presedintelui Romaniei 
Art. 57
Hotararea Camerei Deputatilor, respectiv a Senatului, privind cererea de urmarire penala a membrului Guvernului care este si deputat sau senator se transmite si Presedintelui Romaniei, in conditiile prevazute de Regulamentele cele doua Camere.
 
Procedura in cazul urmaririi penale cerute de Parlament sau de Presedintele Romaniei
Art. 58
Daca una dintre cele doua Camere ale Parlamentului sau Presedintele Romaniei a cerut urmarirea penala, dosarul cauzei se trimite, de indata, ministrului justitiei sau, dupa caz, Prim-ministrului pentru a proceda potrivit legii.
 
Institutii competente pentru efectuarea urmaririi penale
Art. 59
Urmarirea penala a membrilor Guvernului pentru faptele savarsite in exercitiul functiei lor se efectueaza, dupa caz, de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, de catre Directia Nationala Anticoruptie sau de catre Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, iar judecarea acestora, de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, potrivit legii.
 
Suspendarea din functie a unui membru al Guvernului pentru fapte savarsite in exercitarea functiei
Art. 60
(1) In cazul in care s-a cerut urmarirea penala impotriva unui membru al Guvernului, Presedintele Romaniei poate dispune suspendarea acestuia din functie.
(2) In cazul in care s-a dispus trimiterea in judecata a unui membru al Guvernului, ministrul justitiei sau, dupa caz, Prim-ministrul comunica Presedintelui Romaniei data la care a fost sesizata Inalta Curte de Casatie si Justitie, in vederea suspendarii din functie a acestuia.
 
 
Retinerea si perchezitia in cazul infractiunilor flagrante
Art. 61
(1) In caz de infractiuni flagrante, membrii Guvernului pot fi retinuti si perchezitionati. Ministrul justitiei il va informa neintarziat pe presedintele Camerei din care face parte membrul Guvernului sau, dupa caz, pe Presedintele Romaniei.
(2) In situatia in care cel in cauza este ministrul justitiei, sesizarea prevazuta la alin. (1) se face de catre Prim-ministru.
 
Legislatia aplicabila in cazul raspunderii penale a unui membru al Guvernului
Art. 62
Regulile de procedura prevazute in prezentul Cod se completeaza cu cele cuprinse in Codul de procedura penala si in regulamentele celor doua Camere ale Parlamentului, in masura in care prezentul Cod nu dispune altfel.
 
Hotararea de condamnare
Art. 63
(1) Pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti de condamnare, membrii Guvernului sunt considerati nevinovati.
(2) Hotararea definitiva de condamnare a unui membru al Guvernului se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, in conditiile legii. 
(3) Membrul Guvernului, condamnat printr-o hotarare judecatoreasca definitiva, este demis din functie de Presedintele Romaniei, la propunerea Prim-ministrului.
 
 
Titlul II
Administratia publica centrala de specialitate
 
Capitolul I 
Dispozitii generale
 
 
Structura administratiei publice centrale de specialitate
Art. 64
(1) Administratia publica centrala de specialitate este formata din ministere, alte structuri aflate in subordonarea sau in coordonarea Guvernului sau a ministerelor si autoritati administrative autonome.
(2) Fiecare dintre autoritatile mentionate la alin. (1) are un secretar general si poate avea unul sau mai multi secretari generali adjuncti, care sunt inalti functionari publici si al caror numar se stabileste prin actul de infiintare.
 
Rolul si atributiile ministerelor
Art. 65
(1) Ministerele sunt organe de specialitate ale administratiei publice centrale care realizeaza politica guvernamentala in domeniile de interes stabilite de Guvern.
(2) Toate ministerele au atributii comune si atributii proprii potrivit competentei, in conformitate cu domeniul lor de activitate.
 
Functiile ministerelor
Art. 66
(1) Ministerele indeplinesc urmatoarele functii principale:
a) functia de strategie, prin care se asigura aplicarea politicilor si strategiilor Guvernului in domeniul de competenta, precum si a propriilor strategii si politici, coordonate cu politica Guvernului;
b) functia de reglementare a domeniului de competenta, cu respectarea ierarhiei actelor normative;
c) functia de control si monitorizare a domeniului de competenta, exercitata asupra persoanelor fizice sau juridice sau autoritatilor publice care intra in sfera de reglementare a domeniului de specializare, in limitele competentei legale.
(2) Ministerele pot exercita si functii specifice domeniului lor de activitate stabilite prin actele normative de organizare si functionare ale acestora.
 
Personalitatea juridica a ministerelor
Art. 67
Ministerele sunt persoane juridice de drept public, au sediul in municipiul Bucuresti si sunt conduse de ministri.
 
 
Capitolul II 
Conducerea ministerelor
 
Rolul ministrilor
Art. 68
(1) Ministrul exercita conducerea ministerului si reprezinta ministerul in raporturile cu celelalte autoritati publice, cu persoanele juridice si fizice din tara si din strainatate, precum si in justitie.
(2) Ministrul raspunde de intreaga activitate a ministerului in fata Prim-ministrului, precum si, in calitate de membru al Guvernului, in fata Parlamentului.
 
Atributiile generale ale ministrilor
Art. 69
(1) Ministrul indeplineste urmatoarele atributii principale:
a) organizeaza, coordoneaza si controleaza aplicarea legilor, ordonantelor si hotararilor Guvernului, a ordinelor si instructiunilor emise potrivit legii, cu respectarea limitelor de autoritate si a principiului autonomiei locale;
b) elaboreaza si avizeaza proiecte de lege, ordonante, hotarari ale Guvernului, in conditiile stabilite prin metodologia aprobata prin hotarare a Guvernului;
c) elaboreaza si aplica strategia proprie a ministerului, integrata strategiei de dezvoltare economico-sociala a Guvernului, precum si politicile si strategiile in domeniile de activitate ale ministerului;
d) indeplineste calitatea de ordonator principal de credite;
e) fundamenteaza si elaboreaza propuneri pentru bugetul anual, pe care le inainteaza Guvernului; 
f) executa bugetul ministerului;
g) urmareste proiectarea si realizarea investitiilor din sistemul ministerului, in baza bugetului aprobat;
h) reprezinta interesele statului in diferite organe si organisme internationale, in conformitate cu acordurile si conventiile la care Romania este parte si cu alte intelegeri stabilite in acest scop, si dezvolta relatii de colaborare cu organe si organizatii similare din alte state si cu organizatii internationale ce intereseaza domeniul lor de activitate;
i) initiaza si negociaza, din imputernicirea Presedintelui Romaniei sau a Guvernului, in conditiile legii, incheierea de conventii, acorduri si alte intelegeri internationale sau propune intocmirea formelor de aderare la cele existente, in domeniul sau de activitate.
j) urmareste si controleaza aplicarea conventiilor si acordurilor internationale la care Romania este parte si ia masuri pentru realizarea conditiilor in vederea integrarii in structurile europene sau in alte organisme internationale;
k) indeplineste atributii ce rezulta din conventiile si acordurile internationale la care Romania este parte; 
l) avizeaza, in conditiile legii, infiintarea organismelor neguvernamentale in domeniul de competenta si coopereaza cu acestea in realizarea scopului pentru care au fost create;
m) colaboreaza cu institutiile de specialitate pentru formarea si perfectionarea pregatirii profesionale a personalului din sistemul sau;
n) aproba, dupa caz, editarea publicatiilor de specialitate si informare;
o) indeplineste alte atributii specifice stabilite prin acte normative.
(2) Ministrul conduce aparatul propriu al ministerului, stabilit prin hotarare a Guvernului, numeste si elibereaza din functie personalul acestuia. Statele de functii ale ministerelor se aproba de ministri doar in limita numarului de posturi aprobate prin hotarare a Guvernului. 
(3) Guvernul poate dispune, in conditiile legii, modificari in organizarea si functionarea ministerelor, precum si transferul unor activitati de la un minister la altul ori la organe de specialitate din subordinea Guvernului sau ale ministerelor.
(4) Ministrii isi indeplinesc atributiile ce le revin folosind aparatul propriu al ministerelor, precum si prin organe de specialitate, institutii, operatori economici si alte structuri aflate in  subordonarea, coordonarea sau autoritatea ministerelor.
(5) Ministrii de stat coordoneaza, sub conducerea nemijlocita a Prim-ministrului, realizarea programului de guvernare acceptat de Parlament intr-un domeniu de activitate, scop in care conlucreaza cu ministrii care raspund de indeplinirea acestui program in cadrul ministerelor pe care le conduc.
 
Actele ministrilor
Art. 70
(1) In exercitarea atributiilor ce ii revin ministrul emite ordine si instructiuni cu caracter normativ sau individual.
(2) Prin ordine se pot aproba norme metodologice, regulamente sau alte categorii de acte juridice care sunt parte componenta a ordinului prin care se aproba.
(3) Prin instructiuni se reglementeaza modul de aplicare a prevederilor din ordinele emise in domeniul de competenta a ministerului.
(4) Actele administrative cu caracter normativ emise de ministru se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
 
Cabinetul ministrului
Art. 71
In fiecare minister se organizeaza cabinetul ministrului, in conditiile art. 596 lit. d) din prezentul Cod.
 
Secretarii de stat si subsecretarii de stat
Art. 72
(1) In activitatea de conducere a ministerului, ministrul este ajutat de unul sau mai multi secretari de stat, potrivit actului normativ de infiintare, respectiv de organizare si functionare a ministerului, dupa caz. 
(2) In cadrul ministerelor, institutiilor publice si altor organe de specialitate ale administratiei publice centrale poate fi utilizata si functia de subsecretar de stat, potrivit actului normativ prevazut la alin. (1).
(3) Secretarii de stat si subsecretarii de stat exercita atributiile stabilite prin actul normativ prevazut la alin. (1), precum si alte atributii delegate prin ordin al ministrului.
(4) Secretarilor de stat si subsecretarilor de stat li se aplica in mod corespunzator prevederile art. 50.
 
Incompatibilitati si conflictul de interese pentru secretarii de stat si subsecretarii de stat
Art. 73
(1) Functia de secretar de stat, functia de subsecretar de stat si functiile asimilate acestora sunt incompatibile cu exercitarea altei functii publice de autoritate, precum si cu exercitarea functiilor prevazute la art. 40 alin. (1).
(2) Secretarii de stat, subsecretarii de stat si persoanele care indeplinesc functii asimilate acestora pot exercita functii sau activitati in domeniul didactic si formarii profesionale, al cercetarii stiintifice si al creatiei literar-artistice. Prevederile art. 40 alin. (3) se aplica in mod corespunzator.
(3) Prevederile art. 39 si prevederile art. 41 se aplica in mod corespunzator; data avuta in vedere pentru stabilirea obligatiilor prevazute la art. 41 fiind data numirii in functie prin decizie a Prim-ministrului.
(4) Constatarea starii de incompatibilitate si conflict de interese se face in conditiile legii privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice.
(5) In cazul in care se constata, in conditiile legii privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice, starea de incompatibilitate sau conflict de interese pentru secretarii de stat, subsecretarii de stat sau pentru persoanele care indeplinesc functii asimilate acestora, Prim-ministrul dispune eliberarea din functie.
 
Secretarul general al ministerului si secretarii generali adjuncti
Art. 74
(1) Secretarul general al ministerului si secretarii generali adjuncti sunt inalti functionari publici, numiti prin concurs sau examen, pe criterii de profesionalism. Acestia asigura stabilitatea functionarii ministerului, continuitatea conducerii si realizarea legaturilor functionale intre structurile ministerului, precum si cu celelalte autoritati si organe ale administratiei publice.
(2) Principalele atributii si responsabilitati ale secretarului general sunt urmatoarele:
a) coordoneaza buna functionare a compartimentelor si activitatilor cu caracter functional din cadrul ministerului si asigura legatura operativa dintre ministru si conducatorii tuturor compartimentelor din minister si unitatile subordonate, precum si legatura cu celelalte autoritati si organe ale administratiei publice;
b) primeste si transmite spre avizare ministerelor proiectele de acte normative initiate de minister si asigura avizarea actelor normative primite de la alti initiatori;
c) urmareste si gestioneaza procedurile de avizare, aprobare si publicare, dupa caz, ale actelor normative aprobate de Guvern, care au fost initiate de minister;
d) monitorizeaza elaborarea raportarilor periodice prevazute de reglementarile in vigoare in sarcina ministerului si dispune masuri pentru realizarea lor conform normelor specifice;
e) coordoneaza activitatea de elaborare a politicilor de personal si principiile directoare pentru managementul de personal din cadrul compartimentelor;
f) indeplineste alte atributii prevazute de regulamentul de organizare si functionare a ministerului ori incredintate de ministru.
(3) Secretarii generali adjuncti indeplinesc atributiile delegate de secretarul general.
 
 
Capitolul III
Organizarea si functionarea ministerelor
 
 
Infiintarea si desfiintarea ministerelor
Art. 75
(1) Ministerele si ministrii se aproba de catre Parlament, prin acordarea votului de incredere asupra Programului de guvernare si intregii liste a Guvernului, in procedura de investitura.
(2) Ministerele se organizeaza si functioneaza numai in subordinea Guvernului, potrivit prevederilor Constitutiei si prezentului Cod.
(3) Aspectele specifice organizarii si functionarii ministerului cu atributii in domeniul apararii nationale si ministerului cu atributii in domeniul ordinii publice sunt reglementate prin legi speciale, iar in privinta celorlalte ministere, prin hotarare a Guvernului.
(4) Prin actul de infiintare, respectiv de organizare si functionare al ministerului se stabilesc functiile si atributiile specifice, organigrama si numarul de posturi ale ministerelor in raport cu importanta, complexitatea si specificul competentei atribuite.
(5) Prim-ministrul poate cere Parlamentului modificarea structurii Guvernului prin infiintarea, desfiintarea sau, dupa caz, divizarea ori comasarea unor ministere. Parlamentul accepta modificarea structurii Guvernului in conditiile art. 103 alin. (3) din Constitutie.
(6) Prim-ministrul poate solicita Parlamentului ca unii dintre ministri sa aiba si calitatea de ministru de stat pentru coordonarea activitatii unor ministere. Ministerele care se afla in coordonarea fiecarui ministru de stat se stabilesc de prim-ministru.
 
Organizarea ministerelor
Art. 76
(1) Ministerele au in organigrama directii generale, directii, servicii si birouri, denumite generic compartimente, cu respectarea prevederilor corespunzatoare incadrarii cu personal a respectivelor structuri.
(2) Atributiile compartimentelor ministerelor se stabilesc prin regulamentul de organizare si functionare a ministerului, aprobat prin ordin al ministrului.
 
Organizarea activitatii ministerelor in strainatate
Art. 77
(1) In functie de natura atributiilor unele ministere pot avea in domeniul lor de activitate compartimente in strainatate, stabilite prin hotarare a Guvernului.
(2) Infiintarea, desfiintarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice si oficiilor consulare se aproba de Presedintele Romaniei, la propunerea Guvernului.
 
Colegiul ministerului
Art. 78
(1) Pe langa ministru functioneaza, ca organ consultativ, colegiul ministerului.
(2) Componenta si regulamentul de functionare ale colegiului ministerului se aproba prin ordin al ministrului.
(3) Colegiul ministerului se intruneste, la cererea si sub conducerea ministrului, pentru dezbaterea unor probleme privind activitatea ministerului.
 
Personalul ministerului
Art. 79
(1) Personalul din aparatul propriu al ministerului poate avea calitatea de functionar public sau poate fi personal contractual, dupa caz, in conditiile legii.
(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), prin lege sau in actul normativ de organizare si functionare al ministerului, pot fi prevazute si alte categorii de personal. 
 
 
Capitolul IV 
Alte organe centrale de specialitate
 
 
Organe centrale de specialitate in subordinea Guvernului
Art. 80
(1) Guvernul poate infiinta in subordinea sa, cu avizul conform al Curtii de Conturi, organe de specialitate, altele decat ministerele.
(2) Competenta organelor prevazute la alin. (1) este distincta de cea a Guvernului si de cea a ministerelor.
(3) Dispozitiile prezentului Cod, prin care se reglementeaza organizarea si functionarea Guvernului si a ministerelor, se aplica in mod corespunzator si celorlalte organe centrale de specialitate din subordinea Guvernului, cu exceptia unor institutii de interes public a caror organizare si functionare sunt reglementate prin legi speciale.
(4) Conditiile de numire si eliberare din functie a conducatorilor organelor prevazute la alin. (1) se stabilesc prin actul de infiintare al acestora.
 
 
Organe centrale de specialitate in subordinea ministerelor
Art. 81
(1) Ministerele pot infiinta in subordinea lor organe de specialitate, cu avizul conform al Curtii de Conturi.
(2) Conducerea organelor de specialitate se stabileste prin actul de infiintare.
(3) Conducatorii organelor de specialitate din subordinea ministerului sunt numiti si eliberati din functie de ministru. 
 
 
Titlul IV
Autoritatile administrative autonome
 
 
Definitia autoritatilor administrative autonome
Art. 82
(1) Autoritatile administrative autonome prevazute la art. 64 alin. (1) sunt autoritati ale administratiei publice centrale care isi desfasoara activitatea in mod autonom, cu excluderea subordonarii fata de alte autoritati publice.
(2) Autoritatile administrative autonome se supun controlului Parlamentului si raspund in fata acestuia pentru activitatea desfasurata.
 
Infiintarea si desfiintarea autoritatilor administrative autonome
Art. 83
Infiintarea si desfiintarea autoritatilor administrative autonome se face prin lege organica.
 
Conducerea autoritatilor administrative autonome
Art. 84
Numirea si eliberarea din functie a conducerii autoritatilor administrative autonome se face de catre Parlament, in conditiile prevazute de legea de infiintare a acestora.
 
Statutul personalului autoritatilor administrative autonome
Art. 85
Statutul personalului autoritatilor administrative autonome se stabileste, in mod distinct, prin legea de infiintare a acestora.
 
Conflictul de interese si incompatibilitatile 
Art. 86
(1) Dispozitiile art. 39, art. 40 alin. (1)-(3), precum si incompatibilitatile prevazute in legi speciale se aplica in mod corespunzator persoanelor care asigura conducerea autoritatilor administrative autonome si care au rang de ministru sau secretar de stat.
(2) Daca se afla intr-un caz de incompatibilitate, persoanele prevazute la alin. (1), au obligatia sa informeze, in termen de 15 zile, Biroul permanent al Camerei Deputatilor si, respectiv, al Senatului.
(3) In termen de 30 de zile de la expirarea termenului prevazut la alin. (2), persoanele aflate in aceasta situatie opteaza intre aceste functii si cele care sunt incompatibile cu acestea, demisionand din functia care a generat cazul de incompatibilitate.
(4) Dupa expirarea termenului prevazut la alin. (3), daca starea de incompatibilitate continua sa existe, persoana prevazuta la alin. (1) este considerata demisionata din aceasta functie. Demisia se aduce la cunostinta Camerei Deputatilor si respectiv, Senatului.
(5) Hotararea Camerei prin care se constata demisia se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
 
 
Actele autoritatilor administrative autonome
Art. 87
(1) In exercitarea atributiilor proprii prevazute de lege, autoritatile administrative autonome emit sau, dupa caz, adopta acte juridice a caror denumire este stabilita in legea de organizare si functionare.
(2) Actele pot avea caracter normativ sau individual.
(3) Actele cu caracter normativ prevazute la alin. (1) se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, cu exceptiile prevazute de lege.
 
 
 
PREFECTUL, INSTITUTIA PREFECTULUI 
SI SERVICIILE PUBLICE DECONCENTRATE
 
Titlul I
Prefectul si subprefectul
 
Capitolul I 
Dispozitii generale
 
 
Rolul prefectului si al subprefectului
Art. 88
(1) Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local si garantul respectarii legii si a ordinii publice la nivel local.
(2) Prefectul conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din unitatile administrativ-teritoriale.
(3) Prefectul asigura conducerea comitetelor judetene pentru situatii de urgenta.
(4) Prefectul asigura verificarea legalitatii actelor autoritatilor administratiei publice locale si poate ataca in fata instantei de contencios administrativ actele acestora pe care le considera ilegale.
(5) Pentru indeplinirea atributiilor si prerogativelor care ii revin potrivit legii, prefectul este ajutat de unul sau doi subprefecti. Prefectul municipiului Bucuresti este ajutat de doi subprefecti.
 
Statutul prefectului si al subprefectului
Art. 89
Functiile de prefect si de subprefect sunt functii de demnitate publica, asimilate din punct de vedere al drepturilor si obligatiilor cu functiile de secretar de stat, respectiv de subsecretar de stat.
 
Numirea si eliberarea din functie a prefectului si a subprefectului
Art. 90
(1) Guvernul numeste cate un prefect, ca reprezentant al sau, in fiecare judet si in municipiul Bucuresti. 
(2) Numirea si eliberarea din functie a prefectilor si a subprefectilor se fac prin hotarare a Guvernului, la propunerea ministrului afacerilor interne.
(3) Poate fi numita in functia de prefect, respectiv de subprefect, persoana care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:
a) este cetatean roman si are domiciliul in tara;
b) se bucura de exercitiul drepturilor electorale;
c) are capacitate deplina de exercitiu;
d) nu au suferit condamnari penale, cu exceptia situatiei in care a intervenit reabilitarea;
e) nu se regaseste in cazurile de incompatibilitate prevazute de prezentul Cod pentru secretarii si subsecretarii de stat;
f) are studii superioare de lunga durata;
g) a absolvit programe de formare specializata in vederea numirii intr-o functie de prefect sau subprefect, organizate de institutiile abilitate, in conditiile legii.
(4) Conditia prevazuta la alin. (3) lit. g) se considera indeplinita in situatia in care persoana care poate fi numita in functia de prefect sau subprefect a absolvit, anterior intrarii in vigoare a prezentului Cod, programe de formare specializata pentru ocuparea unei functii publice corespunzatoare categoriei inaltilor functionari publici.
(5) Prin exceptie de la prevederile alin. (3) lit. g), poate fi numita in functia de prefect, respectiv de subprefect, o persoana care nu a absolvit programele de formare specializata, cu conditia ca in termen de maxim 2 ani de la data emiterii actului de numire in functie sa absolve un astfel de program. 
(6) La data numirii in functia de prefect, respectiv de subprefect, raportul de serviciu ori contractul de munca al acestora se suspenda.
(7) La numirea in functie prefectul depune in fata Guvernului, respectiv a prim-ministrului, urmatorul juramant in limba romana: "Jur sa respect Constitutia si legile tarii si sa fac cu bunacredinta tot ceea ce sta in puterile si priceperea mea pentru binele locuitorilor judetului...Asa sa-mi ajute Dumnezeu!".
(8) Formula religioasa de incheiere a juramantului va respecta libertatea convingerilor religioase, juramantul putand fi depus si fara formula religioasa.
(9) Refuzul depunerii juramantului atrage revocarea actului administrativ de numire in functie.
 
 
Capitolul II
Atributiile prefectului si subprefectului
 
Categorii de atributii ale prefectului.
Art. 91
(1) Prefectul indeplineste urmatoarele categorii de atributii:
a) atributii privind asigurarea implementarii la nivel local a politicilor guvernamentale si respectarii ordinii publice;
b) atributii in exercitarea rolului constitutional de conducere a serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din unitatile administrativ-teritoriale;
c) atributii privind verificarea legalitatii actelor autoritatilor administratiei publice locale si atacarea actelor pe care le considera ilegale;
d) atributii de indrumare, la cererea autoritatilor administratiei publice locale, privind aplicarea normelor legale din sfera de competenta;
e) atributii privind coordonarea interventiei in caz de forta majora sau in caz de maxima urgenta;
(2) Prefectul indeplineste si alte atributii prevazute de art. 97 din prezentul Cod, de lege si de celalalte acte normative, precum si insarcinarile stabilite de Guvern.
 
Atributii privind asigurarea implementarii la nivel local a politicilor guvernamentale si respectarii ordinii publice 
Art. 92
In exercitarea atributiilor prevazute la art. 91 alin. (1) lit. a), prefectul:
a) asigura monitorizarea aplicarii unitare si respectarii Constitutiei, a legilor, a ordonantelor si a hotararilor Guvernului, precum si a celorlalte acte normative de catre autoritatile administratiei publice locale si serviciile publice deconcentrate, la nivelul judetului, respectiv al municipiului Bucuresti;
b) analizeaza modul de indeplinire in judet, respectiv in municipiul Bucuresti a obiectivelor cuprinse in Programul de guvernare si informeaza Guvernul, prin intermediul ministerului cu atributii in domeniul afacerilor interne, cu privire la stadiul realizarii acestora, in conformitate cu atributiile ce ii revin potrivit legii;
c) monitorizeaza activitatea de implementare in mod coerent si integrat in judet, respectiv in municipiul Bucuresti a politicilor publice promovate de catre ministere si celelalte autoritati ale administratiei publice centrale din subordinea Guvernului si informeaza Guvernul, prin intermediul ministerului cu atributii in domeniul afacerilor interne, asupra stadiului de realizare a acestora;
d) actioneaza pentru mentinerea climatului de pace sociala si a unei comunicari permanente cu toate nivelurile institutionale si sociale, acordand o atentie constanta prevenirii tensiunilor sociale;
e) monitorizeaza actiunile de prevenire a infractiunilor si de aparare a drepturilor si a sigurantei cetatenilor, desfasurate de catre organele legal abilitate;
f) verifica modul de aplicare a normelor legale care reglementeaza folosirea limbii minoritatii nationale in raporturile dintre autoritatile administratiei publice locale si serviciile publice deconcentrate, pe deoparte, si cetatenii apartinand minoritatilor nationale, pe de alta parte, in unitatile administrativ teritoriale in care acestia au o pondere de peste 20%.
 
 
Atributii in exercitarea rolului constitutional de conducere a serviciilor publice deconcentrate 
Art. 93
In exercitarea atributiilor prevazute la art. 91 alin. (1) lit. b), prefectul:
a) asigura legatura operativa dintre fiecare ministru, respectiv conducator al organului administratiei publice centrale din subordinea Guvernului si conducatorul serviciului public deconcentrat din subordinea acestuia;
b) verifica modul in care serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale isi indeplinesc atributiile de monitorizare si de control in domeniului in care activeaza;
c) avizeaza proiectele bugetelor si situatiile financiare privind executia bugetara ale serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din subordinea Guvernului si le transmite conducatorului institutiei ierarhic superioare serviciului public deconcentrat. Avizele au caracter consultativ;
d) poate propune sanctionarea conducatorilor serviciilor publice deconcentrate, ministrului, respectiv conducatorului organului administratiei publice in subordinea caruia aceste servicii publice isi desfasoara activitatea;
e) desemneaza prin ordin un reprezentant al institutiei prefectului in comisia de concurs pentru ocuparea postului de conducator al unui serviciu public deconcentrat din judet.
 
Atributii privind verificarea legalitatii 
Art. 94
(1) Prefectul verifica legalitatea actelor administrative ale consiliului judetean, presedintelui consiliului judetean, ale consiliului local si ale primarului, inclusiv la sediul autoritatilor administratiilor publice locale.
(2) Prefectul poate ataca actele autoritatilor prevazute la alin. (1) pe care le considera ilegale, in fata instantei competente, in conditiile legii contenciosului administrativ.
 
Atributii de indrumare
Art. 95 
In indeplinirea atributiilor prevazute la art. 91 alin. (1) lit. d), prefectul:
a) primeste solicitarile de indrumare transmise de autoritatile publice locale si, dupa caz, consulta celelalte autoritati ale administratiei publice centrale in vederea emiterii unui punct de vedere;
 b) emite puncte de vedere ca urmare a solicitarilor de indrumare primite de la autoritatile administratiei publice locale;
c) comunica solicitantului punctele de vedere emise conform lit. b);
d) publica pe pagina de internet a institutiei prefectului punctele de vedere emise potrivit lit. b), pentru asigurarea implementarii unitare la nivel local a legislatiei.
 
Atributiile privind coordonarea interventiei in caz de forta majora sau in caz de maxima urgenta 
Art. 96
(1) In indeplinirea atributiilor prevazute la art. 91 alin. (1) lit. e), prefectul:
a) dispune, in calitate de presedinte al Comitetului judetean pentru situatii de urgenta, masurile care se impun pentru prevenirea si gestionarea acestora;
b) utilizeaza, in calitate de sef al protectiei civile, fondurile special alocate de la bugetul de stat si baza logistica de interventie in situatii de criza, in scopul desfasurarii in bune conditii a acestei activitati;
c) vegheaza la desfasurarea in bune conditii a interventiilor si a altor activitati necesare restabilirii situatiei normale in plan local.
(2) In cazuri care necesita adoptarea de masuri imediate pentru gestionarea situatiilor de criza sau de urgenta, prefectul poate solicita primarului sau presedintelui consiliului judetean, respectiv Primarului General al municipiului Bucuresti convocarea, dupa caz, a unei sedinte extraordinare a consiliului judetean, a Consiliului General al Municipiului Bucuresti ori a consiliului local.
(3) In situatia declararii starii de alerta, in conditiile legii, pentru rezolvarea intereselor locuitorilor unitatilor administrativ-teritoriale, prefectul poate solicita convocarea de indata a consiliului judetean, a Consiliului General al Municipiului Bucuresti ori a consiliului local, dupa caz.
(4) In situatii de urgenta sau de criza, autoritatile militare si organele locale ale ministerului cu atributii in domeniul afacerilor interne au obligatia sa informeze si sa sprijine prefectul pentru rezolvarea oricarei probleme care pune in pericol ori afecteaza siguranta populatiei, a bunurilor, a valorilor si a mediului inconjurator.
 
Alte atributii 
Art. 97
Prefectul indeplineste si urmatoarele atributii:
a) sprijina, in limita competentei, autoritatile administratiei publice locale pentru evidentierea prioritatilor de dezvoltare economica teritoriala;
b) sustine actiunile desfasurate de catre serviciile publice deconcentrate, respectiv autoritatile administratiei publice locale in domeniul afacerilor europene;
c) hotaraste, in conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu institutii similare din tara si din strainatate, in vederea cresterii gradului de profesionalizare a institutiei prefectului;
d) indeplineste atributiile stabilite prin legi speciale in domeniul organizarii si desfasurarii alegerilor locale, parlamentare si prezidentiale, precum si a referendumurilor nationale ori locale;
e) asigura desfasurarea in bune conditii a activitatii serviciilor publice comunitare pentru eliberarea si evidenta pasapoartelor simple, respectiv regim permise de conducere si inmatriculare a vehiculelor, precum si a activitatii de eliberare a apostilei pentru actele oficiale administrative;
f) alte atributii prevazute de lege, precum si insarcinarile stabilite de Guvern.
 
Atributii care pot fi delegate prefectului
Art. 98
Ministrii si conducatorii celorlalte organe ale administratiei publice centrale din subordinea Guvernului pot delega prefectului unele atributii de conducere si control, precum:
a) verificarea modului de utilizare a fondurilor publice alocate serviciilor publice deconcentrate;
b) verificarea modului de realizare a obiectivelor cuprinse in strategiile sectoriale;
c) analizarea modului de realizare a actiunilor cu caracter interministerial care au ca scop cresterea calitatii serviciilor publice;
d) organizarea unor achizitii publice prin programe comune mai multor servicii publice deconcentrate din judet, respectiv din municipiul Bucuresti;
e) reprezentarea in fata instantelor judecatoresti, in cazul in care serviciile publice deconcentrate din subordine nu pot fi mandatate;
f) alte atributii stabilite prin ordin al conducatorului institutiei ierarhic superioare serviciului public deconcentrat.
 
Atributiile subprefectului
Art. 99
(1) Subprefectul este subordonat prefectului si este inlocuitorul de drept al acestuia.
(2) Atributiile subprefectilor sunt stabilite prin hotarare a Guvernului.
(3) Prefectul poate sa delege subprefectului, prin ordin, o parte din atributiile sale.
(4) In situatia in care sunt in functie doi subprefecti prefectul emite ordin prin care desemneaza unul dintre cei doi subprefecti ca inlocuitor de drept. 
(5) In cazul in care nu s-a emis ordinul prevazut la alin. (4), inlocuitorul de drept al prefectului este desemnat prin ordin al ministrului afacerilor interne.
 
 
Capitolul III
Raporturile cu alte autoritati si institutii publice
 
 
Raporturile cu autoritatile administratiei publice locale
Art. 100
Intre prefecti si subprefecti, pe de o parte, consiliile locale si primari, precum si consiliile judetene si presedintii consiliilor judetene, pe de alta parte, nu exista raporturi de subordonare; in relatiile dintre acestea exista raporturi de colaborare.
 
Raporturile cu alte autoritati publice si institutii publice
Art. 101
(1) Pentru indeplinirea atributiilor ce ii revin, prefectul poate solicita institutiilor publice, serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale si autoritatilor administratiei publice locale din judetul respectiv sau din municipiul Bucuresti, dupa caz, documentatii, date si informatii, iar acestea sunt obligate sa i le furnizeze cu celeritate si in mod gratuit.
(2) Daca prefectul apreciaza ca secretarul unei unitati administrativ-teritoriale a savarsit, in legatura cu realizarea atributiilor, o fapta ce constituie abatere disciplinara, el poate sesiza comisia de disciplina competenta.
 
Verificarea masurilor intreprinse de primar si de presedintele consiliului judetean 
Art. 102
Prefectul poate verifica masurile intreprinse de primar sau de presedintele consiliului judetean in calitatea lor de reprezentanti ai statului in unitatea administrativ-teritoriala si poate sesiza organele competente in vederea stabilirii masurilor necesare, in conditiile legii.
 
Intocmirea si actualizarea listei cuprinzand alesii locali
Art. 103
(1) Prefectii au obligatia intocmirii si actualizarii listei cuprinzand alesii locali de la nivelul fiecarei unitati/subdiviziuni administrativ-teritoriala, lista care se comunica ministerului cu atributii in domeniul administratiei publice si ministerului cu atributii in domeniul afacerilor interne.
(2) Procedura de intocmire, actualizare si transmitere a listei prevazute la alin. (1) se stabileste prin ordin comun al ministrului afacerilor interne si al ministrului administratiei publice, in termen de maximum 30 de zile de la intrarea in vigoare a prezentului Cod.
 
Implicarea prefectului in activitatile de control desfasurate la nivelul judetului
Art. 104
Prefectul este informat despre orice activitate de control care urmeaza sa se desfasoare in judet, respectiv in municipiul Bucuresti de catre oricare dintre ministere sau alte organe ale administratiei publice centrale din subordinea Guvernului, cu exceptia ministerelor cu atributii in domeniul apararii nationale si justitiei.
 
Capitolul IV
Structuri functionale
 
Institutia prefectului
Art. 105
(1) Pentru exercitarea de catre prefect a prerogativelor care ii revin potrivit Constitutiei si altor legi se organizeaza si functioneaza institutia prefectului, sub conducerea prefectului.
(2) Institutia prefectului este o institutie publica cu personalitate juridica, cu patrimoniu si buget propriu.
(3) Prefectul este ordonator tertiar de credite.
(4) Organigrama si modul de functionare ale institutiei prefectului se stabilesc prin hotarare a Guvernului.
(5) Sediul institutiei prefectului, denumit prefectura, este in municipiul resedinta de judet, intr-un imobil proprietate publica a statului, a judetului sau a municipiului, dupa caz.
(6) Pentru municipiul Bucuresti, respectiv judetul Ilfov, sediul institutiei prefectului este in municipiul Bucuresti.
(7) Capacitatea juridica de drept public a institutiei prefectului se exercita de catre prefect sau inlocuitorul de drept al acestuia.
(8) Exercitarea drepturilor si asumarea obligatiilor civile ale institutiei prefectului se realizeaza de catre prefect, de inlocuitorul de drept al acestuia sau de catre o persoana anume desemnata prin ordin al acestuia.
(9) Activitatea institutiei prefectului este finantata de la bugetul de stat, prin bugetul ministerului cu atributii in domeniul afacerilor interne, precum si din alte surse prevazute de lege. 
(10) Institutia prefectului poate beneficia de proiecte si programe cu finantare externa rambursabila si/sau nerambursabila de implementarea carora raspunde in vederea realizarii indicatorilor asumati in cadrul fiecarui proiect si/sau program.
 
Indrumarea si controlul ierarhic de specialitate asupra activitatii prefectilor
Art. 106
Indrumarea si controlul ierarhic de specialitate asupra activitatii prefectilor, a subprefectilor si a institutiilor prefectului se asigura de ministerul cu atributii in domeniul afacerilor interne
 
Colegiul prefectural
Art. 107
(1) In fiecare judet, respectiv in municipiul Bucuresti functioneaza un colegiu prefectural compus din prefect, subprefect si conducatorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale, care sunt organizate sau au sediul in judetul respectiv sau in municipiul Bucuresti, dupa caz.
(2) Din colegiul prefectural al municipiului Bucuresti si al judetelor in care sunt in functie doi subprefecti face parte subprefectul desemnat prin ordin al prefectului.
(3) Criteriile necesare pentru stabilirea prin ordin al prefectului a componentei colegiului prefectural se aproba prin hotarare a Guvernului. 
(4) La lucrarile colegiului prefectural pot fi invitate si alte persoane a caror prezenta este considerata necesara.
(5) Colegiul prefectural se convoaca de catre prefect cel putin o data pe luna si oricand se considera ca este necesar si este condus de prefect.
(6) Serviciile publice deconcentrate au obligatia de a prezenta anual sau la solicitarea prefectului, informari privind modul de realizare a atributiilor care le revin.
(7) Atributiile colegiului prefectural privesc armonizarea activitatii serviciilor publice deconcentrate care au sediul in judetul respectiv, precum si implementarea programelor, politicilor, strategiilor si planurilor de actiune ale Guvernului la nivelul judetului sau al localitatilor acestuia, respectiv la nivelul municipiului Bucuresti, dupa caz, si sunt reglementate prin hotarare a Guvernului.
 
Cancelaria prefectului
Art. 108
(1) In cadrul institutiei prefectului se organizeaza si functioneaza cancelaria prefectului.
(2) Cancelaria prefectului este un compartiment organizatoric distinct, care cuprinde urmatoarele functii de executie de specialitate specifice: directorul cancelariei, consilier, consultant si secretarul cancelariei.
(3) Numarul de posturi, numirea, modificarea si incetarea raporturilor de munca,  precum si drepturile si obligatiile personalului care fac parte din cancelaria prefectului sunt reglementate in Partea a VI-a, Titlul II.
 
 
Oficiile prefecturale
Art. 109
(1) Prefectul poate organiza, prin ordin, in cadrul numarului de posturi si al fondurilor aprobate anual, oficii prefecturale. In municipiul Bucuresti se poate organiza cate un oficiu prefectural in fiecare sector.
(2) Ordinul prefectului privind infiintare si organizarea, respectiv desfiintarea oficiilor prefecturale se emite numai cu avizul conform al ministerului cu atributii in domeniul afacerilor interne.
(3) Oficiile prefecturale fac parte integranta din institutia prefectului.
(4) Oficiile prefecturale sunt conduse de catre un sef al oficiului prefectural, care detine o functie publica de conducere specifica.
(5) Numirea, modificarea, suspendarea si incetarea raportului de serviciu al sefului oficiului prefectural se dispun de catre prefect, in conditiile legii.
(6) Atributiile cancelariei prefectului si ale oficiilor prefecturale sunt stabilite prin hotarare a Guvernului.
 
Capitolul V
Drepturi si indatoriri ale prefectilor
 
Sectiunea 1
Drepturile prefectilor
 
Dreptul la locuinta de serviciu
Art. 110
(1) La numirea in functie, prefectul si subprefectul care nu detin o locuinta proprietate personala in localitatea in care isi are sediul institutia prefectului au dreptul la o  locuinta de serviciu corespunzatoare sau la decontarea cheltuielilor de cazare, in conditiile legii 
(2) Cheltuielile privind locuinta de serviciu, cheltuielile de cazare, precum si cele privind deplasarea dus-intors intre municipiul in care are sediul institutia prefectului si localitatea in care isi au domiciliul prefectul si subprefectul sunt suportate din bugetul institutiei prefectului si se deconteaza in limita unui plafon maxim, stabilit anual, prin hotarare a Guvernului, in conditiile legii. 
(3) Contractul de inchiriere a locuintei de serviciu inceteaza in termen de 30 de zile de la data incetarii exercitarii functiei de prefect, respectiv de subprefect, dupa caz.
 
Dreptul la onoruri militare
Art. 111
Ca reprezentant al Guvernului, prefectului i se acorda onoruri militare, in conditiile stabilite prin regulamentele specifice, cu ocazia ceremoniilor militare organizate la nivelul judetului.
 
 
Sectiunea a 2-a
Indatoriri si interdictii ale prefectilor
 
 
Obligatia de informare in situatia calatoriilor in afara judetului
Art. 112
Prefectii si subprefectii au obligatia sa informeze in prealabil conducerea ministerului cu atributii in domeniul afacerilor interne ori de cate ori calatoresc in afara judetului.
 
Conflictul de interese
Art. 113
Dispozitiile art. 39 privind conflictul de interese se aplica in mod corespunzator prefectului si subprefectului.
 
Incompatibilitati ale prefectilor si subprefectilor
Art. 114(
Dispozitiile art. 39, art. 41 si art. 73 alin. (1)-(2) si (4)-(5) se aplica in mod corespunzator prefectului si subprefectului.
 
 
Capitolul VI 
Actele si raspunderea prefectului
 
 
Regimul juridic aplicabil actelor prefectului
Art. 115 
(1) Pentru indeplinirea atributiilor ce ii revin, prefectul emite acte administrative cu caracter individual sau normativ, numite ordine.
(2) Ordinele prin care se stabilesc masuri cu caracter tehnic sau de specialitate sunt emise dupa consultarea conducatorilor serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din subordinea Guvernului, organizate la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale.
(3) Ordinele cu caracter normativ emise de prefect se publica prin modalitatile prevazute de lege, si pe pagina de internet a institutiei.
(4) Ordinul cu caracter normativ emis de catre prefect devine executoriu numai dupa ce a fost adus la cunostinta publica.
(5) Ordinul cu caracter individual emis de catre prefect devine executoriu de la data comunicarii catre persoanele interesate.
(6) Ordinele emise de prefect in calitate de presedinte al Comitetului judetean pentru situatii de urgenta produc efecte juridice de la data aducerii lor la cunostinta publica si sunt executorii.
(7) Ordinele cu caracter normativ se comunica de indata ministerului cu atributii in domeniul afacerilor interne
(8) Ministrul cu atributii in domeniul afacerilor interne poate propune Guvernului anularea ordinelor emise de prefect care au caracter normativ sau a celor prevazute la alin. (2) si (6), daca le considera nelegale sau netemeinice.
(9) Prefectii sunt obligati sa comunice ordinele emise potrivit alin. (2) conducatorului institutiei ierarhic superioare serviciului public deconcentrat.
(10) Prefectul poate propune ministerelor si celorlalte organe ale administratiei publice centrale masuri pentru imbunatatirea activitatii serviciilor publice deconcentrate, organizate la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale.
 
Raspunderea prefectului si a subprefectului
Art. 116 
(1) In exercitiul functiilor lor prefectul si subprefectul raspund administrativ, civil sau penal, dupa caz, in conditiile legii si ale prezentului Cod.
(2) Dispozitiile art. 50 se aplica in mod corespunzator.
 
 
Titlul II
Serviciile publice deconcentrate
 
Capitolul I
Dispozitii generale
 
 
Infiintarea, organizarea si desfiintarea serviciilor publice deconcentrate
Art. 117 
 
(1) Ministerele si alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale pot avea in subordinea lor servicii publice deconcentrate, ca structuri de specialitate in teritoriu.
(2) Infiintarea sau desfiintarea serviciilor publice deconcentrate, obiectul de activitate si competentele acestora sunt stabilite prin actul de infiintare a ministerului, respectiv a organului de specialitate al administratiei publice centrale competent in subordinea carora aceste servicii isi desfasoara activitatea.
(3) Organigrama, numarul si incadrarea personalului, functiile de conducere ale serviciilor publice deconcentrate se stabilesc prin acte ale autoritatilor centrale in subordinea carora aceste servicii isi desfasoara activitatea.
 
Competentele serviciilor publice deconcentrate 
Art. 118 
Serviciile publice deconcentrate pot avea, de regula, competente de control, inspectie si monitorizare in domeniul de specializare al ministerului de resort, respectiv al organului de specialitate al administratiei publice centrale competent.
 
 
Capitolul II
Conducerea serviciilor publice deconcentrate
 
 
Atributiile ministerelor si ale prefectului in relatia cu serviciile publice deconcentrate
Art. 119 
(1) Ministerele de resort, respectiv organele de specialitate ale administratiei publice centrale competente stabilesc organigrama, numarul de posturi si functiile de conducere ale serviciilor publice deconcentrate aflate in subordinea lor.
(2) Autoritatile prevazute la alin. (1) pot emite acte care sa contina norme sau regulamente, precum si instructiuni, obligatorii pentru serviciile publice deconcentrate aflate in subordinea lor.
(3) Prefectul coordoneaza activitatea serviciilor publice deconcentrate de la nivelul judetului pentru asigurarea implementarii masurilor din programul de guvernare si in situatii care implica interventia urgenta a organelor statale in teritoriu. In indeplinirea acestui rol, prefectul exercita atributiile prevazute la art. 93 din prezentul Cod, precum si alte atributii prevazute de lege. 
(4) Ministerul de resort, respectiv organul de specialitate al administratiei publice centrale competent si prefectul au obligatia de a colabora in vederea exercitarii competentelor legale privind conducerea serviciilor publice deconcentrate din unitatile administrativ-teritoriale. 
(5) Ministerele si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale sunt obligate sa comunice prefectilor actele cu caracter normativ emise in domeniul de activitate al serviciilor publice deconcentrate, pentru care legea nu prevede publicarea in Monitorul Oficial.
 
Numirea si eliberarea din functie a conducatorilor serviciilor publice deconcentrate
Art. 120 
(1) Conducatorii serviciilor publice deconcentrate sunt numiti si eliberati din functie prin ordin al conducerii ministerului de resort, respectiv al organului de specialitate al administratiei publice centrale competente.
(2) Numirea, modificarea, suspendarea sau incetarea raporturilor de serviciu sau de munca, dupa caz, ale conducatorilor serviciilor publice deconcentrate se comunica prefectului judetului in care serviciul public deconcentrat este organizat sau are sediul ori prefectului municipiului Bucuresti, dupa caz, in termen de 15 de zile de la intervenirea acestora.
(3) Celelalte functii de conducere si functiile de executie din cadrul serviciilor publice deconcentrate sunt supuse prevederilor Partii a VI-a din prezentul Cod.
 
Atributiile conducatorilor serviciilor publice deconcentrate
Art. 121 
(1) Conducatorii serviciilor publice deconcentrate asigura conducerea executiva a acestora in vederea exercitarii de catre acestea a atributiilor stabilite prin lege si prin actele prevazute la art. 119 alin. (1) si (2).
(2) Conducatorii serviciilor publice deconcentrate au urmatoarele atributii principale:
a) emit actele privind numirea si eliberarea din functie, modificarea raporturilor de serviciu sau de munca, precum si sanctionarea disciplinara a personalului din cadrul serviciului public deconcentrat;
b) comunica prefectului si ministerului de resort sau organului de specialitate al administratiei publice centrale competent actele cu caracter normativ emise;
c) informeaza prefectul si ministerul de resort sau organul de specialitate al administratiei publice centrale competent cu privire la activitatea serviciului public deconcentrat;
d) participa la convocarile realizate de prefect si de ministerul de resort sau de organul de specialitate al administratiei publice centrale competent;
(3) Conducatorii serviciilor publice deconcentrate au si alte atributii stabilite prin legile speciale, prin actele ministerului de resort sau organului de specialitate al administratiei publice centrale competent si de catre prefect.
 
Actele conducatorilor serviciilor publice deconcentrate
Art. 122 
(1) Conducatorii serviciilor publice deconcentrate emit decizii.
(2) Deciziile au caracter individual si se refera la situatii si persoane determinate.
 
Raspunderea conducatorilor serviciilor publice deconcentrate 
Art. 123 
(1) Conducatorii serviciilor publice deconcentrate raspund in fata ministerului respectiv in fata organului de specialitate al administratiei publice centrale in subordinea caruia se afla serviciul public deconcentrat.
(2) Conducatorii autoritatilor administratiei publice centrale prevazute la alin. (1) pot sanctiona conducatorii serviciilor publice deconcentrate in cazurile prevazute de lege.
 
 
ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA
 
Titlul I
Dispozitii generale
 
 
Principii specifice aplicabile administratiei publice locale
Art. 124
(1) Administratia publica din unitatile administrativ-teritoriale se organizeaza si functioneaza in temeiul principiilor generale ale administratiei publice prevazute la Partea I, Titlul II, precum si a urmatoarelor principii specifice:
a) principiul descentralizarii;
b) prinicipiul autonomiei locale; 
c) principiul consultarii cetatenilor in solutionarea problemelor de interes local deosebit; 
d) principiul eligibilitatii autoritatilor administratiei publice locale;
e) principiul cooperarii;
f) principiul responsabilitatii;
g) principiul deconcentrarii serviciilor publice.
(2) Aplicarea principiilor prevazute la alin. (1) nu poate aduce atingere caracterului de stat national, suveran si independent, unitar si indivizibil al Romaniei.
 
 
Titlul II
Descentralizarea
 
Capitolul I 
Dispozitii generale
 
 
Principiile procesului de descentralizare
Art. 125 
Principiile pe baza carora se desfasoara procesul de descentralizare sunt urmatoarele:
a) principiul subsidiaritatii, care consta in exercitarea competentelor de catre autoritatea administratiei publice locale situata la nivelul administrativ cel mai apropiat de cetatean si care dispune de capacitate administrativa necesara;
b) principiul asigurarii resurselor corespunzatoare competentelor transferate; 
c) principiul responsabilitatii autoritatilor administratiei publice locale in raport cu competentele ce le revin, care impune obligativitatea realizarii standardelor de calitate si a standardelor de cost in furnizarea serviciilor publice si de utilitate publica;
d) principiul asigurarii unui proces de descentralizare stabil, predictibil, bazat pe criterii si reguli obiective, care sa nu constranga activitatea autoritatilor administratiei publice locale sau sa limiteze autonomia locala financiara;
e) principiul echitatii, care implica asigurarea accesului tuturor cetatenilor la serviciile publice si de utilitate publica;
f) principiul constrangerii bugetare, care interzice utilizarea de catre autoritatile administratiei publice centrale a transferurilor speciale sau a subventiilor pentru acoperirea deficitelor finale ale bugetelor locale ale unitatilor administrativ-teritoriale.
 
Regulile procesului de descentralizare
Art. 126 
(1) Guvernul, ministerele si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale transfera competente autoritatilor administratiei publice locale de la nivelul judetelor, comunelor, oraselor sau municipiilor, dupa caz, respectand principiul subsidiaritatii si urmatoarele criterii:
a) economiile de scara - criteriu potrivit caruia descentralizarea competentei privind furnizarea unui serviciu public se face catre acel nivel al administratiei publice locale care poate obtine economii de scara;
b) aria geografica a beneficiarilor - criteriu potrivit caruia transferul competentei privind furnizarea unui serviciu public se face catre acel nivel al administratiei publice locale care corespunde cel mai bine ariei geografice a beneficiarilor.
(2) Transferul competentei este fundamentat pe analize de impact si realizat pe baza unor metodologii specifice si a unor sisteme de indicatori de monitorizare, elaborate de catre ministere si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, in colaborare cu ministerul cu atributii in domeniul administratiei publice si cu structurile asociative ale unitatilor administrativ-teritoriale.
(3) Ministerele si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, in colaborare cu ministerul cu atributii in domeniul administratiei publice si cu structurile asociative ale unitatilor administrativ-teritoriale, organizeaza faze-pilot in vederea testarii si evaluarii impactului solutiilor propuse pentru descentralizarea competentelor pe care le exercita in prezent.
(4) Prin derogare de la legea care reglementeaza finantele publice locale, serviciile publice deconcentrate, care exercita competentele ce urmeaza sa fie supuse procesului de descentralizare, si prin urmare, sa fie testate prin organizarea fazelor-pilot, se reorganizeaza temporar la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale prin hotarare a Guvernului.
(5) In procesul de implementare al fazelor pilot, se autorizeaza ministerul cu atributii in domeniul finantelor publice sa modifice bugetele ordonatorilor principali de credite prin hotarare a Guvernului.
(6) In vederea aplicarii prevederilor alin. (4) ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat propun ministerului cu atributii in domeniul finantelor publice sume ce se aloca pentru cheltuielile descentralizate aflate in faze-pilot cel putin la nivelul executiei bugetare din anul anterior din aceeasi perioada.
(7) Propunerea ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat este insotita de contul de executie aferent competentelor aflate in faza-pilot.
 
Etapele transferului de competente
Art. 127 
(1) Etapele transferului de competenta sunt urmatoarele: 
a) elaborarea de catre ministerul coordonator al procesului de descentralizare a strategiei generale de descentralizare sau, in cazul inexistentei unei strategii generale de descentralizare prin care se analizeaza oportunitatea transferului de competente de la nivelul administratiei publice centrale la nivelul autoritatilor administratiei publice locale, elaborarea de catre ministere si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale a strategiilor sectoriale de descentralizare; 
b) identificarea de catre Guvern, ministere si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale a resurselor necesare si a costurilor integrale aferente competentelor care sunt transferate, precum si a surselor bugetare pe baza carora sunt finantate; 
c) organizarea de catre ministere si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale a fazelor-pilot in vederea testarii si evaluarii impactului solutiilor propuse pentru descentralizarea competentelor, care nu sunt exercitate prin structuri din subordinea ministerelor de resort, organizate la nivel local; 
d) elaborarea de catre ministere si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale a analizelor de impact ale transferului de competente;
e) elaborarea de catre ministere si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale a proiectelor de legi sectoriale prin care se transfera competente catre autoritatile administratiei publice locale. 
(2) In toate etapele procesului de transfer de competente, asa cum sunt prevazute la alin. (1), este obligatorie consultarea structurilor asociative ale unitatilor administrativ-teritoriale.
(3) Guvernul, ministerele si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale asigura, in colaborare cu structurile asociative ale unitatilor administrativ-teritoriale, corelarea pe termen lung intre responsabilitatile transferate si resursele aferente, astfel incat sa acopere variatiile de cost in furnizarea serviciilor publice si de utilitate publica descentralizate.
 
Transferul resurselor financiare
Art. 128 
(1) Transferul de competente se face concomitent cu asigurarea resurselor necesare exercitarii acestora. Exercitarea competentelor se face numai dupa transmiterea resurselor financiare necesare.
(2) Finantarea competentelor delegate este asigurata in totalitate de catre administratia publica centrala. Competentele delegate sunt exercitate de catre autoritatile administratiei publice locale sau de catre alte institutii publice locale, in numele unei autoritati a administratiei publice centrale, in limitele stabilite de catre aceasta.
 
Standardele de calitate si standardele de cost
Art. 129 
(1) Ministerele si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale stabilesc standarde de cost pentru finantarea serviciilor publice care au fost descentralizate pana la intrarea in vigoare a prezentului Cod, precum si a celor care urmeaza sa fie descentralizate si standarde de calitate aferente asigurarii furnizarii acestora de catre autoritatile administratiei publice locale. Standardele de cost si de calitate pentru serviciile publice care au fost descentralizate se elaboreaza in termen de maximum 12 luni de la intrarea in vigoare a prezentului Cod. Standardele de cost si de calitate pentru serviciile publice care urmeaza sa fie descentralizate se elaboreaza cel tarziu pana la intrarea in vigoare a legilor sectoriale de descentralizare.
(2) Ministerele si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale au obligatia sa actualizeze periodic standardele de cost si de calitate pentru serviciile publice prevazute la alin. (1). Elaborarea si actualizarea standardelor de cost si de calitate se fac in colaborare cu structurile asociative ale unitatilor administrativ-teritoriale, conform prevederilor in vigoare, sub coordonarea ministerului cu atributii in domeniul administratiei publice.
(3) Standardele de cost si de calitate se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea ministerelor sau a celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, cu avizul ministerului cu atributii in domeniul administratiei publice, al Comitetului tehnic interministerial pentru descentralizare si al Comitetului pentru finante publice locale. Hotararile Guvernului privind actualizarea periodica a standardelor de cost si de calitate stau la baza determinarii si alocarii sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, catre bugetele locale, pentru finantarea serviciilor publice descentralizate.
(4) Autoritatile administratiei publice locale sunt responsabile pentru respectarea aplicarii standardelor de calitate si de cost in furnizarea serviciilor publice descentralizate. Autoritatile administratiei publice locale pot creste nivelul de calitate si de cost pe baza veniturilor proprii si a altor surse atrase, in conditiile legii.
(5) In furnizarea serviciilor publice descentralizate, autoritatile administratiei publice locale sunt obligate sa asigure aplicarea standardelor de calitate si sa asigure finantarea serviciilor publice locale cel putin la nivelul standardelor de cost stabilite in conditiile legii.
 
Capacitatea administrativa
Art. 130 
(1) In cadrul proceselor de transfer al competentelor catre autoritatile administratiei publice locale de la nivelul comunelor, oraselor si municipiilor, ministerele sau organele de specialitate ale administratiei publice centrale clasifica unitatile administrativ-teritoriale in doua categorii, in functie de capacitatea administrativa a acestora:
a) categoria I, din care fac parte unitatile administrativ-teritoriale care au capacitatea administrativa necesara realizarii competentelor transferate. Autoritatile administratiei publice locale din cadrul acestor unitati administrativ-teritoriale pot exercita pe deplin si imediat competentele transferate, in conditii de eficienta;
b) categoria a II-a, din care fac parte unitatile administrativ-teritoriale care nu au capacitatea administrativa necesara realizarii competentelor transferate. Autoritatile administratiei publice locale din cadrul acestor unitati administrativ-teritoriale nu pot exercita competentele transferate in conditii de eficienta.
(2) Autoritatile administratiei publice locale din unitatile administrativ-teritoriale care fac parte din categoria a II-a sunt excluse de la transferul competentelor pana in momentul realizarii capacitatii administrative necesare exercitarii lor, in conditiile legii. 
(3) Procedura de evaluare a capacitatii administrative a unitatii administrativ-teritoriale, inclusiv criteriile de evaluare, se stabileste prin hotarare a Guvernului.
(4) In conditiile prevazute la alin. (1), in cadrul procesului de descentralizare, ministerul coordonator al procesului de descentralizare, impreuna cu ministerele, respectiv celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, dupa caz, si in colaborare cu structurile asociative ale unitatilor administrativ-teritoriale, stabilesc si actualizeaza criteriile de evaluare a capacitatii administrative a unitatilor administrativ-teritoriale la nivelul carora sunt transferate competentele.
(5) In situatiile in care ministerele, respectiv organele de specialitate ale administratiei publice centrale, dupa caz, impreuna cu ministerul coordonator al procesului de descentralizare, constata lipsa capacitatii administrative a unei comune sau, dupa caz, a unui oras sau municipiu pentru exercitarea in conditii de eficienta a competentelor transferate, competentele respective se transfera autoritatilor administratiei publice locale de la nivelul judetului pe a carui raza se afla unitatea administrativ-teritoriala in cauza, in conditiile art. 127.
(6) In situatiile in care ministerele, respectiv organele de specialitate ale administratiei publice centrale, dupa caz, impreuna cu ministerul coordonator al procesului de descentralizare, constata lipsa capacitatii administrative a unui judet pentru exercitarea in conditii de eficienta a competentelor transferate, competentele respective, precum si resursele aferente, dupa caz, se transfera ministerului de resort.
(7) Transferul competentelor prevazute la alin. (5) si (6) se realizeaza pe perioada determinata, pana in momentul realizarii capacitatii administrative necesare a unitatii administrativ-teritoriale in cauza.
(8) Constatarea realizarii capacitatii administrative a unitatii administrativ-teritoriale prevazute la alin. (6) se face de catre ministerele, respectiv organele de specialitate ale administratiei publice centrale, dupa caz, impreuna cu ministerul coordonator al procesului de descentralizare, cu respectarea procedurii stabilite la alin. (3).
 
 
Capitolul II 
Cadrul institutional al procesului de descentralizare
 
 
Rolul si atributiile ministerului coordonator al procesului de descentralizare
Art. 131 
(1) Ministerul coordonator al procesului de descentralizare avizeaza, potrivit legii, initiativele si proiectele de acte normative privind descentralizarea administrativa si financiara, elaborate de ministere, respectiv de celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale.
(2) Ministerul coordonator al procesului de descentralizare sprijina fundamentarea si implementarea politicii de descentralizare a Guvernului prin:
a) elaborarea strategiei si a politicilor generale de descentralizare;
b) coordonarea tehnica si monitorizarea procesului de descentralizare;
c) elaborarea politicii de descentralizare financiara si fiscala, in colaborare cu ministerul cu atributii in domeniul finantelor publice;
d) furnizarea de expertiza si asistenta tehnica de specialitate ministerelor si celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, in vederea elaborarii si implementarii strategiilor de descentralizare sectoriala;
e) colectarea si gestionarea, in colaborare cu ministerul cu atributii in domeniul finantelor publice, cu celelalte ministere si organe de specialitate ale administratiei publice centrale, cu autoritatile administratiei publice locale, precum si cu alte autoritati si institutii publice, a datelor statistice necesare fundamentarii si estimarii impactului politicilor de descentralizare;
f) avizarea standardelor de cost si calitate corespunzatoare anumitor servicii publice si de utilitate publica descentralizate elaborate, respectiv, actualizate de ministere, celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale in colaborare cu structurile asociative ale unitatilor administrativ-teritoriale;
g) monitorizarea indeplinirii de catre autoritatile administratiei publice locale a standardelor de calitate in furnizarea serviciilor publice si de utilitate publica descentralizate.
(3) Ministerele, celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a transmite ministerului cu atributii in domeniul administratiei publice toate informatiile necesare fundamentarii, implementarii si monitorizarii procesului de descentralizare. Ministerele, celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale asigura interoperabilitatea datelor specifice colectate cu baza de date a ministerului cu atributii in domeniul administratiei publice, constituita in acest scop.
 
Comitetul tehnic interministerial pentru descentralizare
Art. 132 
(1) Pentru coordonarea generala a procesului de descentralizare functioneaza Comitetul tehnic interministerial pentru descentralizare, condus de ministrul cu atributii in domeniul administratiei publice, in calitate de coordonator al reformei administratiei publice. 
(2) La nivelul ministerelor si al celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale se constituie grupuri de lucru pentru descentralizarea competentelor.
(3)  Modul de organizare, functionare si atributiile structurilor tehnice prevazute la alin. (1) si (2) se stabilesc prin hotarare a Guvernului.  
 
Comitetul pentru finante publice locale
Art. 133 
(1) Comitetul pentru finante publice locale, constituit in conditiile legii finantelor publice locale, complementar rolului sau in procesul de elaborare a unor reglementari cu caracter financiar, are rol consultativ in elaborarea si implementarea politicilor de descentralizare financiara si fiscala.
 (2) Ministerul coordonator al procesului de descentralizare si ministerul cu atributii in domeniul finantelor publice, prin structurile de specialitate, asigura impreuna secretariatul tehnic al Comitetului tehnic interministerial pentru descentralizare si al Comitetului pentru finante publice locale.
 
Monitorizarea stadiului procesului de descentralizare
Art. 134
Ministerul coordonator al procesului de descentralizare prezinta anual Guvernului, spre informare, un raport privind stadiul derularii procesului de descentralizare.
 
 
Titlul III
Regimul general al autonomiei locale
 
 
Dispozitii generale aplicabile autonomiei locale
Art. 135
(1) Autonomia locala, definita la art. 5 lit. i), se exercita de autoritatile administratiei publice locale.
(2) Dispozitiile alin. (1) nu aduc atingere posibilitatii de a recurge la consultarea locuitorilor prin referendum sau prin orice alta forma de participare directa a cetatenilor la treburile publice, in conditiile legii.
(3) Autonomia locala este numai administrativa si financiara, fiind exercitata pe baza si in limitele prevazute de lege.
(4) Autonomia locala priveste organizarea, functionarea, competenta si atributiile autoritatilor administratiei publice locale, precum si gestionarea resurselor care, potrivit legii, apartin comunei, orasului, municipiului sau judetului, dupa caz.
(5) Autonomia locala garanteaza autoritatilor administratiei publice locale dreptul ca, in limitele legii, sa aiba initiative in toate domeniile, cu exceptia celor date in mod expres in competenta altor autoritati publice.
 
Raporturile dintre autoritatile administratiei publice locale
Art. 136 
(1) Raporturile dintre autoritatile administratiei publice din comune, orase, municipii si autoritatile administratiei publice de la nivelul judetului se bazeaza pe principiile autonomiei locale, legalitatii, cooperarii, solidaritatii, egalitatii de tratament si responsabilitatii.
(2) In relatiile dintre consiliul local si primar, consiliul judetean si presedintele consiliului judetean, precum si intre autoritatile administratiei publice din comune, orase, municipii si autoritatile administratiei publice de la nivel judetean nu exista raporturi de subordonare; in relatiile dintre acestea exista raporturi de colaborare.
 
Structurile asociative ale unitatilor administrativ-teritoriale
Art. 137 
(1) Structurile asociative ale unitatilor administrativ-teritoriale sunt: 
a) Asociatia Comunelor din Romania;
b) Asociatia Oraselor din Romania;
c) Asociatia Municipiilor din Romania;
d) Uniunea Nationala a Consiliilor Judetene din Romania;
e) alte forme asociative de interes general, constituite potrivit legii.
(2) Autoritatile administratiei publice centrale initiatoare au obligatia sa consulte, in conditiile legii, structurile asociative prevazute la alin. (1), inainte de supunerea spre adoptare/aprobare a oricarui act normativ care priveste in mod direct administratia publica locala si/sau care au impact asupra colectivitatilor locale. 
 
Resursele financiare ale autoritatilor administratiei publice locale
Art. 138
(1) In cadrul politicii economice nationale, unitatile administrativ-teritoriale au dreptul la resurse financiare proprii, pe care autoritatile administratiei publice locale le stabilesc, le administreaza si le utilizeaza pentru exercitarea competentei si a atributiilor ce le revin, in conditiile legii.
(2) Resursele financiare de care dispun autoritatile administratiei publice locale trebuie sa fie corelate cu competenta si atributiile prevazute de lege.
(3) In scopul asigurarii autonomiei locale, autoritatile deliberative ale administratiei publice locale au dreptul sa instituie si sa perceapa impozite si taxe locale, sa elaboreze si sa aprobe bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale, in conditiile legii.
(4) Stabilirea, constatarea, impunerea, inspectia fiscala, incasarea, urmarirea si executarea silita, precum si procedurile de administrare a creantelor bugetare locale se realizeaza in conditiile legii.
(5) Autoritatile administratiei publice locale administreaza sau, dupa caz, dispun de resursele financiare, precum si de bunurile proprietate publica sau privata ale unitatilor administrativ-teritoriale, in conformitate cu principiul autonomiei locale.
 
Bugetul local al unitatilor administrativ-teritoriale
Art. 139
Bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale se elaboreaza, se aproba, se executa si se raporteaza in conditiile legii finantelor publice locale.
 
Formele de asociere a unitatilor administrativ-teritoriale
Art. 140
(1) Doua sau mai multe unitati administrativ-teritoriale au dreptul ca, in limitele competentei autoritatilor lor deliberative si executive, sa coopereze si sa se asocieze, in conditiile legii, formand asociatii de dezvoltare intercomunitara, cu personalitate juridica, de drept privat. Asociatiile de dezvoltare intercomunitara sunt persoane juridice de utilitate publica.
(2) Asociatiile de dezvoltare intercomunitara se constituie in conditiile legii, in scopul realizarii in comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori al furnizarii in comun a unor servicii publice. Zonele metropolitane si aglomerarile urbane constituite cu acordul expres al consiliilor locale ale unitatilor administrativ-teritoriale componente au ca scop dezvoltarea infrastructurilor si a obiectivelor de dezvoltare de interes comun. Autoritatile deliberative si executive de la nivelul fiecarei unitati administrativ-teritoriale componente isi pastreaza autonomia locala, in conditiile legii.
(3) Unitatile administrativ-teritoriale care nu dispun de resurse financiare suficiente pentru asigurarea integrala a cheltuielilor sectiunii de functionare coopereaza pentru organizarea si exercitarea unor activitati in scopul realizarii unor atributii stabilite prin lege autoritatilor administratiei publice locale, cu precadere in domeniile ce privesc activitatile de control, audit, inspectie, urbanism si amenajarea teritoriului, cadastru, precum si in orice alte domenii in care hotarasc consiliile locale respective, pe principii de eficienta, eficacitate si economicitate, la nivelul structurilor judetene cu personalitate juridica ale structurilor asociative ale unitatilor administrativ-teritoriale recunoscute ca fiind de utilitate publica, potrivit legii.
(4) Prevederile alin. (3) se aplica in mod corespunzator si asociatiilor de dezvoltare intercomunitara.
(5) Unitatile administrativ-teritoriale au dreptul ca, in limitele competentei autoritatilor lor deliberative si executive, sa coopereze si sa se asocieze si cu unitati administrativ-teritoriale din strainatate, in conditiile legii, prin hotarari ale autoritatilor deliberative de la nivelul acestora. De asemenea, pot adera la organizatii internationale ale autoritatilor administratiei publice locale, in conditiile legii.
(6) Pentru protectia si promovarea intereselor lor comune, unitatile administrativ-teritoriale au dreptul de a adera la asociatii nationale si internationale, in conditiile legii.
(7) Unitatile administrativ-teritoriale pot incheia intre ele acorduri si pot participa, inclusiv prin alocare de fonduri, la initierea si la realizarea unor programe de dezvoltare zonala sau regionala, in baza hotararilor adoptate de autoritatile deliberative de la nivelul acestora, in conditiile legii.
(8) Unitatile administrativ-teritoriale limitrofe zonelor de frontiera pot incheia intre ele acorduri de cooperare transfrontaliera cu structuri similare din statele vecine, in conditiile legii.
(9) Initiativa unitatilor administrativ-teritoriale de a coopera si de a se asocia cu unitati administrativ-teritoriale din strainatate, precum si de a adera la o asociatie internationala a unitatilor administrativ-teritoriale va fi comunicata, prin primari, respectiv presedintii consiliilor judetene,  ministerului cu atributii in domeniul afacerilor externe si ministerului cu atributii in domeniul administratiei publice. Proiectele de acord de cooperare, pe care unitatile administrativ-teritoriale intentioneaza sa le incheie cu unitatile administrativ-teritoriale din alte tari, trebuie transmise, spre avizare conforma ministerului cu atributii in domeniul afacerilor externe si ministerului cu atributii in domeniul administratiei publice, inainte de supunerea lor spre adoptare de catre autoritatile deliberative.
(10) Avizele prevazute la alin. (9) trebuie emise in termen de 30 de zile de la primirea solicitarii. In caz contrar se considera ca nu sunt obiectii si proiectul respectiv poate fi supus spre aprobare autoritatii deliberative interesate.
(11) Prin acordurile de cooperare transfrontaliera pot fi create si pe teritoriul Romaniei organisme care sa aiba, potrivit dreptului intern, personalitate juridica. Aceste organisme nu au, in sensul prezentului Cod, competente administrativ-teritoriale.
(12) Unitatile administrativ-teritoriale care au incheiat acord de cooperare transfrontaliera au dreptul sa participe in alte state la organismele create prin respectivele intelegeri, in limita competentelor ce le revin, potrivit legii.
(13) Autoritatile administratiei publice locale din Romania pot incheia acorduri de infratire/cooperare cu autoritatile administratiei publice locale din Republica Moldova, programe comune culturale, sportive, de tineret si educationale, stagii de pregatire profesionala si a altor actiuni care contribuie la dezvoltarea relatiilor de prietenie.
 (14) Responsabilitatea privind acordurile de cooperare sau de asociere incheiate de unitatile administrativ-teritoriale revine in exclusivitate acestora.
(15) Municipiul Bucuresti si judetele, prin autoritatile deliberative de la nivelul lor, se asociaza in regiuni de dezvoltare in conditiile legii privind dezvoltarea regionala in Romania.
 
Finantarea asociatiilor de dezvoltare intercomunitara
Art. 141 
(1) Asociatiile de dezvoltare intercomunitara se finanteaza prin contributii din bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale membre, precum si din alte surse, in conditiile legii.
(2) Guvernul sprijina asocierea unitatilor administrativ-teritoriale prin programe nationale de dezvoltare, finantate anual prin bugetul de stat sau din alte surse si prevazute distinct in cadrul bugetului ministerului cu atributii in domeniul administratiei publice, in conditiile legii privind finantele publice locale.
(3) Judetele pot sprijini asociatiile de dezvoltare intercomunitara prin programe de dezvoltare judetene sau locale, finantate anual din bugetul judetului sau din alte surse, in conditiile legii finantelor publice locale, inclusiv prin asigurarea finantarii acestora din bugetul propriu al unitatii administrativ-teritoriale.
 
Organizarea si functionarea asociatiilor de dezvoltare intercomunitara
Art. 142 
(1) Organele asociatiilor de dezvoltare intercomunitara sunt: adunarea generala a asociatiei, consiliul director si comisia de cenzori.
(2) Organizarea si modul de functionare a organelor asociatiei de dezvoltare intercomunitara si a aparatului tehnic sunt stabilite prin actul de infiintare si statutul asociatiei de dezvoltare intercomunitara, aprobate prin hotararile consiliilor locale, respectiv judetene asociate.
(3) Adunarea generala este organul de conducere al asociatiei de dezvoltare intercomunitara, format din reprezentantii tuturor unitatilor administrativ-teritoriale asociate.
(4) Adunarea generala adopta hotarari in conformitate cu statutul asociatiei. Hotararile adunarii generale sunt asimilate actelor administrative si intra sub incidenta prevederilor legii contenciosului administrativ. 
(5) Adunarea generala alege dintre membrii sai presedintele asociatiei de dezvoltare intercomunitara.
(6) Consiliul director este organul executiv de conducere a asociatiei de dezvoltare intercomunitara si este format din presedintele asociatiei de dezvoltare intercomunitara si inca cel putin 4 membri alesi din randul membrilor adunarii generale a asociatiei. Prin statut, asociatii pot sa prevada si un numar mai mare de membri, cu conditia ca numarul total de membri in consiliul director, inclusiv presedintele, sa fie impar.
(7) Pentru realizarea obiectivelor proprii, consiliul director poate propune adunarii generale infiintarea unui aparat tehnic, finantat din resursele asociatiei de dezvoltare intercomunitara.  
(8) Dispozitiile prezentului Cod privind asociatiile de dezvoltare intercomunitara se completeaza cu prevederile de drept comun privind asociatiile si fundatiile in masura in care acestea nu contravin prevederilor Codului.
(9) In termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei Parti, asociatiile de dezvoltare intercomunitara deja constituite la aceasta data au obligatia de a revizui statutele si actele lor constitutive.
 
Participarea cu capital sau cu bunuri
Art. 143 
(1) Consiliile locale si consiliile judetene pot hotari asupra participarii cu capital sau cu bunuri, in numele si in interesul colectivitatilor locale la nivelul carora sunt alese, la infiintarea, functionarea si dezvoltarea unor organisme prestatoare de servicii publice si de utilitate publica de interes local sau judetean, in conditiile legii.
(2)  In acceptiunea prezentului Cod, in categoria organismelor prestatoare de servicii publice sau de utilitate publica in unitatile administrativ-teritoriale se includ:
a) institutii publice de interes local sau judetean; 
b) societati si regii autonome infiintate prin hotarari ale autoritatilor deliberative, denumite in continuare societati si regii autonome de interes local sau judetean; 
c) asociatii de dezvoltare intercomunitara; 
d) furnizori de servicii sociale, de drept public ori privat, care acorda servicii sociale in conditiile prevazute de lege; 
e) asociatii, fundatii si federatii recunoscute ca fiind de utilitate publica, in conditiile legii; 
f) operatori de servicii comunitare de utilitati publice locale sau judetene;
g) operatori regionali, constituiti in conditiile legii.
 
Controlul administrativ si financiar
Art. 144 
(1) Controlul administrativ si financiar al activitatii autoritatilor administratiei publice locale se exercita in limitele si in conditiile prevazute de lege.
(2) Autoritatile si institutiile publice cu atributii de control au obligatia sa asigure indrumare, din oficiu sau la cererea autoritatilor administratiei publice locale, cu privire la aplicarea prevederilor legale din sfera lor de competenta. 
(3) Autoritatile administratiei publice centrale cu atributii de control, constatare si sanctionare a contraventiilor au obligatia, corespunzator domeniilor aflate in responsabilitatea acestora sa elaboreze si sa difuzeze materiale documentare si ghiduri si/sau sa aloce pe pagina de internet sectiuni special dedicate informarii publice.
 
Folosirea limbii minoritatilor nationale
Art. 145 
In unitatile/subdiviziunile administrativ-teritoriale in care cetatenii apartinand unei minoritati nationale au o pondere de peste 20% din numarul locuitorilor, autoritatile administratiei publice locale, institutiile publice aflate in subordinea acestora, precum si serviciile publice deconcentrate asigura folosirea, in raporturile cu acestia, si a limbii minoritatii nationale respective, in conformitate cu prevederile Constitutiei, ale prezentului Cod si ale tratatelor internationale la care Romania este parte.
 
 
Titlul IV
Unitatile administrativ-teritoriale in Romania
 
 
Tipurile de unitati administrativ-teritoriale
Art. 146
(1) Teritoriul Romaniei este organizat, sub aspect administrativ in unitati administrativ-teritoriale care sunt comunele, orasele si judetele.
(2) Comunele si orasele sunt unitati administrativ-teritoriale de baza.
(3) Unele orase sunt declarate municipii in conditiile legii.
(4) Judetele sunt unitatile administrativ-teritoriale de nivel intermediar.
(5) Orice modificare a limitelor teritoriale ale unitatilor administrativ-teritoriale care priveste infiintarea, reinfiintarea sau reorganizarea acestora se poate efectua numai prin lege si dupa consultarea obligatorie a cetatenilor din unitatile administrativ-teritoriale respective prin referendum local, in conditiile legii.
 
Personalitatea juridica a unitatilor administrativ-teritoriale    
Art. 147 
(1) Unitatile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridica deplina si patrimoniu propriu. 
(2) Unitatile administrativ-teritoriale sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului de inregistrare fiscala si ale conturilor deschise la unitatile teritoriale de trezorerie, precum si la unitatile bancare. 
(3)  Unitatile administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor si obligatiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care apartin domeniului public si privat in care acestea sunt parte, precum si din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, in conditiile legii.
 
Capitala Romaniei
Art. 148 
Capitala Romaniei este municipiul Bucuresti.
 
Comuna
Art. 149
(1) Comuna este unitatea administrativ-teritoriala de baza care cuprinde populatia rurala unita prin comunitate de interese si traditii, alcatuita din unul sau mai multe sate, in functie de conditiile economice, social-culturale, geografice si demografice. Prin organizarea comunei se asigura dezvoltarea economica, social-culturala si gospodareasca a localitatilor rurale.
(2) Comunele pot avea in componenta lor mai multe localitati rurale denumite sate, care nu au personalitate juridica.
(3) Satul in care isi au sediul autoritatile administratiei publice comunale este sat resedinta de comuna.
 
Orasul
Art. 150 
(1) Orasul este unitatea administrativ-teritoriala de baza declarata ca atare prin lege, pe baza indeplinirii criteriilor prevazute de lege. Orasul este alcatuit din zone rezidentiale, zone industriale si de afaceri, cu multiple dotari edilitare cu functii administrative, industriale, comerciale, politice, sociale si culturale destinate deservirii unei populatii dintr-o zona geografica mai intinsa decat limitele administrative ale acestuia, de regula situate imprejur.
(2) Orasele sunt unitati administrativ-teritoriale constituite din cel putin o localitate urbana si pot avea in componenta lor si localitati rurale, ultimele denumite sate apartinatoare.
(3) Satele apartinatoare isi pastreaza caracterul preponderent rural. Acestora li se aplica reglementarile legale in vigoare specifice localitatilor rurale.
 
Municipiul
Art. 151
(1) Municipiul este unitatea administrativ-teritoriala declarata ca atare prin lege, pe baza indeplinirii criteriilor prevazute de lege. Municipiul este alcatuit din zone rezidentiale, zone industriale si de afaceri, cu multiple dotari edilitare cu functii administrative, industriale, economice, politice, sociale, culturale si stiintifice destinate deservirii unei populatii dintr-o zona geografica mai intinsa decat limitele administrative ale acestuia, de regula situate intr-un areal mai mare decat al orasului.
(2) In municipii se pot crea subdiviziuni administrativ-teritoriale ale caror delimitare si organizare se fac potrivit legii.
(3) Municipiul Bucuresti este organizat in 6 subdiviziuni administrativ-teritoriale, numite sectoare.
(4) Organizarea si functionarea autoritatilor administratiei publice locale de la nivelul subdiviunilor administrativ-teritoriale, altele decat cele prevazute la alin. (3), se realizeaza cu respectarea prevederilor Capitolului V din cadrul prezentei Parti care se aplica in mod corespunzator.
 
Judetul
Art. 152
Judetul este unitatea administrativ-teritoriala de nivel intermediar alcatuita din comune, orase si, dupa caz, municipii in functie de conditiile geografice, economice, sociale, etnice si de legaturile culturale si traditionale ale populatiei, declarat ca atare prin lege.
 
Limitele teritoriale ale unitatilor administrativ-teritoriale
Art. 153    
(1)  Prin infiintarea, reinfiintarea sau reorganizarea unitatilor administrativ-teritoriale se stabilesc limitele teritoriale ale acestora.
(2) Materializarea limitelor unitatilor administrativ-teritoriale se efectueaza de catre Comisia de delimitare numita prin Ordin al prefectului constituita in conditiile legii cadastrului si publicitatii imobiliare. Comisia are atributii legale cu privire la identificarea, marcarea, actualizarea sau rectificarea limitelor dintre unitatile administrativ-teritoriale, precum si punerea in aplicare a hotararilor judecatoresti prin care se dispune cu privire la limitele dintre unitatile administrativ-teritoriale. 
(3) Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara, prin institutiile sale subordonate, gestioneaza din punct de vedere tehnic reprezentarea grafica a limitelor unitatilor administrativ-teritoriale determinate prin masuratori si are obligatia ca, ulterior transmiterii de catre Comisia prevazuta la alin. (2) a acestor limite, sa le introduca in sistemul integrat de cadastru si carte funciara si sa le afiseze pe geoportalul INSPIRE al Romaniei pentru a fi utilizate in activitatea autoritatilor si institutiilor publice centrale si locale.
(4) Pana la aprobarea delimitarii unitatilor administrativ-teritoriale prin lege, orice neintelegeri referitoare la limitele administrativ-teritorale se solutioneaza de catre instantele de judecata.
(5) In situatiile prevazute la alineatele (2)-(4), nu sunt aplicabile prevederile art. 146 alin. (5). 
 
Lista unitatilor administrativ-teritoriale
Art. 154
Unitatile administrativ-teritoriale, denumirea si componenta lor, municipiile resedinta de judet, precum si satele resedinta de comuna sunt cele stabilite prin legea privind organizarea administrativa a teritoriului Romaniei.
 
Statutul unitatii administrativ-teritoriale
Art. 155
(1) In primul an de mandat, consiliul local, respectiv consiliul judetean adopta o hotarare privind aprobarea Statutului unitatii administrativ-teritoriale, care reprezinta actul ce prezinta informatii oficiale cu privire la unitatea administrativ-teritoriala. Acesta cuprinde date si elemente specifice prin care unitatea administrativ-teritoriala se distinge in raport cu alte unitati similare, precum si prevederi privitoare la:
a) resedinta si insemnele specifice ale unitatii administrativ-teritoriale si modalitatile de utilizare a acestora;
b) autoritatile administratiei publice locale, sediul acestora, date privind constituirea si organizarea autoritatilor administratiei publice locale;
c) intinderea si delimitarea teritoriala a unitatii administrativ-teritoriale, localitatile componente, amplasarea acestora, prezentarea grafica si descriptiva, distanta dintre localitatile componente, rangul unitatii administrativ-teritoriale, stabilit potrivit prevederilor legislatiei privind amenajarea teritoriului national; 
d) date privind infiintarea unitatii administrativ-teritoriale, prima atestare documentara, evolutia istorica;
e) criteriile potrivit carora se poate conferi si retrage persoanelor fizice romane sau straine, calitatea de cetatean de onoare pentru unitatea administrativ-teritoriala respectiva;
f) componenta si structura populatiei unitatii administrativ-teritoriale, inclusiv defalcate pe localitati componente; aspectele privind numarul populatiei se actualizeaza periodic in vederea respectarii dreptului cetatenilor apartinand unei minoritati nationale de a folosi limba minoritatii nationale in relatia cu administratia publica locala si cu serviciile publice deconcentrate;
g) caile de comunicatie existente si categoria acestora;    
h) date privitoare la principalele institutii din domeniul educatiei, cercetarii, culturii, sanatatii, asistentei sociale, presei, radioului, televiziunii si altele asemenea;
i) principalele functiuni economice, capacitati de productie diversificate din sectorul secundar si tertiar, precum si din agricultura;
j) serviciile publice existente; 
k) informatii privind bunurile din patrimoniul unitatii administrativ-teritoriale;
l) informatii relevante privind societatea civila, respectiv partidele politice, sindicatele, cultele si organizatiile non-guvernamentale care isi desfasoara activitatea in unitatea administrativ-teritoriala;
m) modul de cooperare sau asociere, dupa caz, cu persoane juridice de drept public sau de drept privat romane sau straine;
n) procedura privind atribuirea si schimbarea denumirilor de strazi, piete si de obiective de interes public local;
o) modalitati de consultare a populatiei unitatii administrativ-teritoriale pentru probleme de interes local sau judetean, dupa caz;
p) procedura privind acordarea titlului si certificatului de fiu/fiica al/a comunei, orasului sau municipiului sau cea privind acordarea titlului de cetatean de onoare.
(2) Hotararea prevazuta la alin. (1) se modifica si se completeaza in timpul exercitarii mandatului consiliului local sau judetean, in functie de modificarile aparute la nivelul elementelor specifice ale acestuia.
 
 
Titlul V
Autoritatile administratiei publice locale
 
Capitolul I 
Dispozitii generale
 
 
Autoritati ale administratiei publice locale   
Art. 156
(1) Autonomia locala se exercita de catre autoritatile administratiei publice locale de la nivelul comunelor, oraselor, municipiilor si judetelor.
(2) In conditiile legii, se pot constitui autoritati ale administratiei publice locale si la nivelul subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor.
 
Autoritatile administratiei publice din comune, orase si municipii
Art. 157
(1) Autoritatile administratiei publice din comune, orase si municipii sunt consiliile locale, ca autoritati deliberative si primarii, ca autoritati executive. 
(2) Consiliile locale si primarii se aleg prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, in conditiile prevazute de legea pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale.
(3) Consiliile locale si primarii functioneaza ca autoritati ale administratiei publice locale si rezolva treburile publice din comune, orase si municipii, in conditiile legii.
 
Autoritatile administratiei publice din judete 
Art. 158
(1) Consiliul judetean este autoritatea administratiei publice locale, pentru coordonarea activitatii consiliilor comunale, orasenesti si municipale, in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean. Consiliul judetean este ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, in conditiile legii pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale.
(2) Consiliul judetean este condus de un presedinte al consiliului judetean care reprezinta autoritatea executiva la nivelul judetului.
 
Administrarea domeniului public si privat al unitatilor administrativ-teritoriale  
Art. 159
 Consiliile locale si consiliile judetene hotarasc, in conditiile prevazute in Partea a V-a a prezentului Cod, ca bunurile ce apartin domeniului public sau privat, local sau judetean, dupa caz, sa fie:
a) date in administrarea institutiilor publice si regiilor autonome din subordinea unitatii administrativ-teritoriale care le are in proprietate;
b) concesionate;
c) inchiriate;
d) date in folosinta gratuita institutiilor de utilitate publica;
e) valorificate prin alte modalitati prevazute de lege. 
 
Reprezentarea in justitie a unitatilor administrativ-teritoriale
Art. 160 
(1) Reprezentarea in justitie a unitatilor administrativ-teritoriale se asigura de catre primar sau de catre presedintele consiliului judetean.
(2) Primarul sau presedintele consiliului judetean sta in judecata, in calitate de reprezentant legal al unitatii administrativ-teritoriale, pentru apararea drepturilor si intereselor legitime ale acesteia si nu in nume personal.
(3) Atributia de reprezentare in justitie poate fi exercitata in numele primarului, sau, dupa caz, al presedintelui consiliului judetean de catre consilierul juridic din aparatul de specialitate ori de catre un avocat angajat in conditiile legii.
(4) Cheltuielile de judecata sau, dupa caz, despagubirile stabilite pe baza hotararilor judecatoresti definitive se suporta sau se fac venit de la/la bugetul local al unitatii adminstrativ-teritoriale. Cheltuielile de judecata cuprind toate sumele cheltuite din bugetul local.
 
 
Capitolul II 
Competentele autoritatilor administratiei publice locale
 
 
Tipurile de competente
Art. 161
(1) Autoritatile administratiei publice locale exercita competente exclusive, competente partajate si competente delegate, potrivit legii.
(2) Ministerele si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, in cadrul actelor normative, precizeaza pentru fiecare competenta ce urmeaza a fi descentralizata tipul acesteia potrivit alin. (1).
 
 
Capitolul III 
Consiliul local
 
Sectiunea 1
Constituirea consiliului local
 
Structura consiliului local
Art. 162 
Consiliul local se compune din consilieri locali alesi in conditiile stabilite de legea pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale.
 
Numarul de consilieri locali
Art. 163
(1) Numarul membrilor fiecarui consiliu local se stabileste prin ordin al prefectului, in functie de numarul locuitorilor comunei, orasului sau municipiului, conform populatiei raportate, in functie de domiciliu, de Institutul National de Statistica la data de 1 ianuarie a anului in care se organizeaza alegerile, dupa cum urmeaza:
 
Nr. 
Crt.
Numarul locuitorilor comunei, orasului sau ai municipiului
Numarul
consilierilor locali
0
1
2
a)
pana la 1500, inclusiv
9
b)
intre 1.501 si 3.000, inclusiv
11
c)
intre 3.001 si 5.000, inclusiv
13
d)
intre  5.001 si 10.000, inclusiv
15
e)
intre 10.001 si 20.0 00, inclusiv          
17
f)
intre 20.001 si 50.000, inclusiv          
19
g)
intre 50.001 si 100.000, inclusiv        
21
h)
intre 100.001 si 200.000, inclusiv          
23
i)
intre 200.001 si 400.000, inclusiv          
27
j)
peste 400.000 cu exceptia municipiului Bucuresti
31
 
(2) Consiliul General al Municipiului Bucuresti este compus din 55 de consilieri generali.
(3) Numarul membrilor consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti se stabileste in functie de numarul locuitorilor sectoarelor respective, potrivit alin.(1).
 
Constituirea consiliului local
Art. 164
(1) Consiliul local se constituie in cel mult 60 de zile de la data desfasurarii alegerilor autoritatilor administratiei publice locale, perioada in care mandatele consilierilor locali declarati alesi sunt validate, in conformitate cu prevederile art. 165.
(2) Dupa validarea mandatelor de consilier local este organizata o sedinta privind ceremonia de constituire a consiliului local, ocazie cu care consilierii locali depun juramantul.
 
Validarea mandatelor de consilier local
Art. 165
(1) Mandatele consilierilor locali declarati alesi sunt validate in cel mult 25 de zile de la data desfasurarii alegerilor autoritatilor administratiei publice locale prin hotarare a judecatoriei in a carei raza teritoriala se afla circumscriptia electorala pentru care au avut loc alegeri.
(2) Mandatul unui consilier local este validat daca, la data hotararii, consilierul local declarat ales indeplineste urmatoarele conditii:
a) are domiciliul pe teritoriul unitatii administrativ-teritoriale in care a fost ales, dovedit prin actul de identitate in copie;
b) nu si-a pierdut drepturile electorale, fapt dovedit prin cazierul judiciar;
c) nu este condamnat prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva, indiferent de modalitatea de invididualizare a pedepsei, la o pedeapsa privativa de libertate, fapt dovedit prin cazierul judiciar;
d) nu este pus sub interdictie, fapt dovedit prin declaratie pe proprie raspundere;
e) nu si-a pierdut calitatea de membru al partidului politic pe lista caruia a fost ales urmare demisiei sau urmare excluderii prin decizie definitiva a partidului politic ori prin hotarare definitiva a unei instantei judecatoresti, fapt dovedit prin confirmarile prevazute la art. 172 alin. (1) sau prin hotarare definitiva a instantei judecatoresti, dupa caz;
f) mandatarul financiar coordonator a depus raportul detaliat al veniturilor si cheltuielilor electorale in conformitate cu prevederile legii privind finantarea activitatii partidelor politice si a campaniilor electorale, fapt dovedit prin dovada depunerii raportului, in conditiile legii;
g) nu a renuntat la mandat, in conditiile art. 166.
(3) Consilierii locali declarati alesi au obligatia transmiterii catre secretarul unitatii administrativ-teritoriale a documentelor doveditoare prevazute la alin. (2) in cel mult 15 zile de la data desfasurarii alegerilor.
(4) Secretarul unitatii administrativ-teritoriale are obligatia de a transmite judecatoriei in a carei raza teritoriala se afla circumscriptia electorala pentru care au avut loc alegeri documentele doveditoare prevazute la alin. (2) cu cel putin 5 zile inainte de implinirea termenului prevazut la alin. (1), in vederea validarii mandatelor consilierilor locali declarati alesi. 
(5) Hotararea judecatoriei privind validarea mandatelor consilierilor locali cuprinde numele consilierilor locali ale caror mandate au fost validate si este comunicata prefectului si secretarului unitatii/subdiviziunii administrativ-teritoriale. In prima zi lucratoare ulterioara comunicarii hotararii, secretarul unitatii/subdiviziunii administrativ-teritoriale informeaza consilierii locali declarati alesi cu privire la validarea mandatelor lor.
(6) In conditiile legii, mandatele sunt invalidate prin hotarare a judecatoriei pentru fiecare consilier local declarat ales. Hotararea este comunicata consilierului local declarat ales, prefectului si secretarului unitatii/subdviziunii administrativ-teritoriale.
(7) Hotararea de validare sau invalidare a mandatelor poate fi atacata de cei interesati la instanta superioara, in termen de 3 zile de la comunicare. Instanta superioara se pronunta in termen de 3 zile de la sesizare, hotararea fiind definitiva.
 
Renuntarea la mandat inainte de validare
Art. 166 
(1) Consilierul local declarat ales poate renunta la mandat in cel mult 10 zile de la data desfasurarii alegerilor, situatie in care comunica, in acelasi termen, sub semnatura, decizia sa secretarului unitatii/subdiviziunii administrativ-teritoriale. De la data comunicarii renuntarii la mandat este considerat demisionat de drept.
(2) Secretarul unitatii/subdiviziunii administrativ-teritoriale transmite judecatoriei in a carei raza teritoriala se afla circumscriptia electorala pentru care au avut loc alegeri si prefectului declaratiile semnate de consilierii locali declarati alesi, prevazuti la alin. (1), in termenul prevazut la art. 165 alin. (4).
 
Sedintele privind ceremonia de constituire a consiliului local
Art. 167
(1) Pentru fiecare consiliu local din judet, prefectul convoaca consilierii locali pentru sedinta privind ceremonia de constituire a consiliului local in cel mult 10 zile de la comunicarea hotararii precizate la art. 165 alin. (5), in situatia in care numarul mandatelor de consilier local, validate, este mai mare decat primul numar natural strict mai mare decat jumatate din numarul membrilor consiliului local stabilit potrivit art. 163.
(2) Prefectul ii comunica secretarului unitatii/subdiviziunii administrativ-teritoriale data si ora stabilite pentru sedinta privind ceremonia de constituire a consiliului local, la care participa prefectul, subprefectul sau un reprezentant al institutiei prefectului desemnat prin ordin de catre prefect. In situatii motivate, cu respectarea dispozitiilor alin. (1) prefectul poate comunica o alta data si ora.
(3) Secretarul unitatii/subdiviziunii administrativ-teritoriale comunica consilierilor locali ale caror mandate au fost validate data si ora sedintei privind ceremonia de constituire convocata de prefect, care are loc la sediul consiliului local. 
(4) Sedinta pentru ceremonia de constituire este condusa de cel mai in varsta consilier local, al carui mandat a fost validat, ajutat de doi dintre cei mai tineri consilieri locali ale caror mandate au fost validate.
(5) Consilierii locali ale caror mandate au fost validate depun juramantul prevazut la art. 168 in cadrul sedintei privind ceremonia de constituire a consiliului local. 
(6) In cazul in care numarul consilierilor locali care au depus juramantul in conditiile alin. (5) este mai mic decat primul numar natural strict mai mare decat jumatate din numarul membrilor consiliului local stabilit potrivit art. 163, prefectul convoaca consilierii locali pentru o a doua sedinta privind ceremonia de constituire in termen de 15 de zile de la data primei sedinte. 
(7) In cadrul celei de a doua sedinte pot depune juramantul consilierii locali validati care au absentat de la prima sedinta si supleantii ale caror mandate au fost validate in conditiile art. 170.
(8) Prin exceptie de la dispozitiile alin. (7) consilierul local declarat ales care nu a putut depune juramantul, ca urmare a absentei pentru motive temeinice, poate depune juramantul in cadrul primei sedinte a consiliului local. Sunt considerate motive temeinice spitalizarea sau imobilizarea la pat, ori situatii precum deplasarea in strainatate in interes de serviciu, evenimente de forta majora, cum ar fi inundatii sau alte catastrofe care au impiedicat deplasarea, deces in familie ori alte situatii similare.
(9) Consilierul local al carui mandat a fost validat care nu depune juramantul nici in cea de a doua sedinta privind ceremonia de constituire ori in termenul prevazut la alin. (8) sau care refuza sa depuna juramantul este considerat demisionat de drept.
(10) Locurile consilierilor locali declarati alesi ale caror mandate nu au fost validate sau care sunt considerati demisionati de drept si care nu pot fi completate cu supleanti se declara vacante prin ordin al prefectului.
 
Juramantul
Art. 168
(1) Consilierii locali alesi al caror mandat a fost validat depun urmatorul juramant in limba romana: „Jur sa respect Constitutia si legile tarii si sa fac, cu buna-credinta, tot ceea ce sta in puterile si priceperea mea pentru binele locuitorilor comunei/ orasului/ municipiului/ judetului... Asa sa imi ajute Dumnezeu!”. Formula religioasa de incheiere va respecta libertatea convingerilor religioase, juramantul putand fi depus si fara formula religioasa. Juramantul se imprima pe un formular special si se semneaza, in doua exemplare, de fiecare ales local.
(2) Un exemplar al juramantului se pastreaza la dosarul de constituire, iar al doilea se inmaneaza consilierului local ales. Dosarul de constituire se pastreaza de catre secretarul unitatii administrativ-teritoriale.
 
Declararea consiliului local ca legal constituit
Art. 169 
(1) Consiliul local este legal constituit daca numarul consilierilor locali care au depus juramantul in conditiile art. 167 alin. (1) - (7) este mai mare decat primul numar natural strict mai mare decat jumatate din numarul membrilor consiliului local, stabilit potrivit art. 163.
(2) Data constituirii consiliului local este considerata data desfasurarii primei sedinte privind ceremonia de constituire a consiliului local, respectiv a celei de a doua, dupa caz.
(3) In termen de 3 zile de la data constituirii consiliului local in conditiile alin. (1) prefectul emite un ordin privind constatarea indeplinirii conditiilor legale de constituire a consiliului local, care se comunica secretarului unitatii/subdiviziunii administrativ-teritoriale si se aduce la cunostinta publica.
(4) In situatia in care consiliul local nu este legal constituit in conditiile alin. (1), in 3 zile de la implinirea termenului prevazut la art. 167, alin. (6) prefectul emite un ordin privind constatarea neindeplinirii conditiilor legale de constituire a consiliului local, in care se mentioneaza motivele neconstituirii acestuia.
(5) Ordinul prefectului prevazut la alin. (3), respectiv alin. (4), precizeaza, daca este cazul, si situatiile in care este necesara validarea mandatelor supleantilor si este comunicat judecatoriei in a carei raza teritoriala se afla circumscriptia electorala pentru care au avut loc alegeri, partidelor politice si organizatiilor cetatenilor apartinand minoritatilor nationale care au propus candidati si secretarului unitatii/subdiviziunii administrativ-teritoriale.
 
Validarea mandatelor supleantilor in cadrul procedurii de constituire a consiliului local
Art. 170 
(1) Mandatele supleantilor sunt validate prin hotararea judecatoriei in a carei raza teritoriala se afla circumscriptia electorala pentru care au avut loc alegeri, in conditiile art. 165 alin. (2), cu respectarea prevederilor legii privind alegerea autoritatilor administratiei publice locale in situatia in care consilierul local declarat ales se afla in una dintre urmatoarele situatii:
a) nu este validat ca urmare a neindeplinirii conditiilor precizate la art. 165 alin. (2) ori in situatia precizata la art. 166;
b) refuza sa depuna juramantul.
(2) In cazul prevazut la alin. (1) lit. a) mandatele supleantilor sunt validate in termen de 10 zile de la data ramanerii definitive a hotararii de invalidare a mandatului consilierului local declarat ales. 
(3) In cazul prevazut la alin. (1) lit. b) mandatele supleantilor sunt validate in termen de 10 de zile de la comunicarea ordinului prefectului prevazut la art. 169 alin. (5).
(4) Supleantii au obligatia transmiterii catre secretarul unitatii administrativ-teritoriale a documentelor doveditoare prevazute la art. 165 alin. (2) cu cel putin 5 zile inainte de implinirea termenului prevazut la alin. (2), respectiv la alin. (3).
(5) In situatiile prevazute la alin. (2) si (3), dispozitiile art. 165 alin. (4) - (7) se aplica in mod corespunzator.
(6) Supleantul al carui mandat a fost validat in conditiile prezentului articol depune juramantul in una din cele doua sedinte privind constituirea consiliului local prevazute la art. 167.
(7) Prevederile alin. (6) se aplica in mod corespunzator supleantului declarat ales al carui mandat a fost invalidat de judecatoria competenta, in prima instanta, dar care a fost validat prin hotararea instantei superioare.
(8) Supleantul al carui mandat a fost validat, care nu depune juramantul in conditiile alin. (6) sau, dupa caz, alin. (7) ori care refuza sa depuna juramantul este considerat demisionat de drept.
(9) In termen de 3 zile de la data constituirii consiliului local in conditiile art. 169 alin. (1) sau, dupa caz, alin. (2) prefectul emite un ordin privind constatarea indeplinirii conditiilor legale de constituire a consiliului local, care se comunica secretarului unitatii/subdiviziunii administrativ-teritoriale si se aduce la cunostinta publica.
 
Organizarea alegerilor partiale
Art. 171
(1) In situatia in care consiliul local nu a fost constituit in conditiile art. 169, sunt organizate alegeri partiale de completare in conditiile legii privind alegerea autoritatilor administratiei publice locale pentru locurile consilierilor locali declarate vacante potrivit art. 167 alin. (9). 
(2) Alegerile prevazute la alin. (1) se organizeaza in termen de 90 de zile de la emiterea ordinului prefectului prevazut la art. 169 alin. (4), se oganizeaza alegeri partiale in conditiile legii privind alegerea autoritatilor administratiei publice locale. Stabilirea datei pentru organizarea alegerilor se face de Guvern, la propunerea prefectului.
 
Confirmarea calitatii de membru al partidului politic sau organizatiei cetatenilor apartinand minoritatilor nationale a candidatilor declarati alesi si a supleantilor
Art. 172 
(1) Partidele politice sau organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale confirma, sub semnatura persoanelor din cadrul conducerilor judetene ale acestora, calitatea de membru a consilierilor declarati alesi si a supleantilor, in urmatoarele conditii:
a) in termen de 3 zile de la incheierea, de catre biroul electoral de circumscriptie, in conditiile legii privind alegerea autoritatilor administratiei publice locale, a procesului-verbal privind constatarea rezultatului alegerilor si atribuirea mandatelor;
b) in termen de 3 zile de la primirea ordinului prefectului precizat la art. 169 alin. (5);
c) in termen de 3 zile de la solicitarea secretarului unitatii/subdviziunii administrativ-teritoriale, in situatia vacantei mandatelor de consilieri  alesi pe liste de candidati constatata prin hotarare a consiliului local sau prin ordin al prefectului.
(2)  Confirmarile precizate la alin. (1) sunt transmise, in termenele mentionate, secretarului unitatii/subdiviziunii administrativ-teritoriale.
(3) Secretarul unitatii/subdiviziunii administrativ-teritoriale transmite de indata confirmarile primite judecatoriei in a carei raza teritoriala se afla circumscriptia electorala pentru care au avut loc alegeri in vederea validarii mandatelor consilierilor locali declarati alesi, in conditiile art. 165 sau a validarii mandatelor supleantilor, in conditiile art. 170 sau art. 173.
 
Validarea mandatelor supleantilor pe durata mandatului consiliului local
Art. 173 
(1) In situatia in care mandatul unui consilier local declarat ales a fost invalidat in conditiile prevazute la art. 165 sau la art. 170, mandatul unui supleant poate fi validat doar dupa ramanerea definitiva a hotararii instantei care a invalidat mandatul.
(2) In caz de vacanta a mandatelor de consilieri locali, mandatele supleantilor sunt validate in termen de 10 de zile de la data incetarii mandatului consilierului local in conditiile art. 255 prin hotarare a judecatoriei in a carei raza teritoriala se afla circumscriptia electorala pentru care au avut loc alegeri, cu respectarea prevederilor art. 165 alin. (2) si art. 172 alin. (1) lit. c), alin. (2) si (3). Supleantii au obligatia transmiterii catre secretarul unitatii administrativ-teritoriale a documentelor doveditoare prevazute la art. 165 alin. (2) cu cel putin 5 zile inainte de implinirea termenului de 10 zile. Dispozitiile art. 165 alin. (4) - (7) se aplica in mod corespunzator.
 (3) Consilierul local al carui mandat a fost validat pe durata mandatului consiliului local depune juramantul in fata consiliului local, dupa caz, in termen de 15 zile de la data la care secretarul unitatii/subdiviziunii administrativ-teritoriale l-a informat cu privire la validarea mandatului sau.
(4) Consilierul local declarat ales al carui mandat a fost invalidat de judecatoria competenta, in prima instanta, dar care a fost validat prin hotararea instantei superioare depune juramantul in fata consiliului local, dupa caz, in termen de 15 zile de la data la care i-a fost comunicata hotararea instantei superioare.
(5) Consilierul local al carui mandat a fost validat in conditiile alin. (3) sau (4) care nu depune juramantul in termenul de 15 de zile ori care refuza sa depuna juramantul este considerat demisionat de drept, cu exceptia cazului in care se afla intr-una dintre situatiile prevazute la art. 167 alin. (8).
(6) In cazul in care consilierul local al carui mandat a fost validat in conditiile alin. (3) sau (4) se afla, pe perioada celor 15 zile precizate de aceste alineate, intr-una dintre situatiile prevazute la art. 167 alin. (8), termenul pentru depunerea juramantului se prelungeste pana la incetarea acestei situatii.
 
 
Sectiunea a 2-a
Organizarea consiliului local
 
 
Presedintele de sedinta
Art. 174
(1) Dupa declararea ca legal constituit, consiliul local alege dintre membrii sai un presedinte de sedinta, pe o perioada de cel mult 3 luni, care conduce sedintele consiliului si semneaza hotararile adoptate de acesta. Presedintele de sedinta se alege prin vot deschis cu majoritate simpla, prevazuta la art. 5, lit. pp).
(2) Consilierul local ales in conditiile alin. (1) poate fi schimbat din functie, la initiativa a cel putin unei treimi din numarul consilierilor locali in functie, prin hotarare adoptata cu majoritate absoluta.
(3) In cazul in care presedintele de sedinta lipseste, la propunerea consilierilor locali, din randul acestora este ales un alt presedinte de sedinta, prin hotarare adoptata cu majoritate simpla, care conduce sedinta respectiva. Acesta exercita atributiile prevazute de prezentul Cod pentru presedintele de sedinta.
(4) Presedintele de sedinta exercita urmatoarele atributii principale:
a) conduce sedintele consiliului local;
b) supune votului consilierilor locali proiectele de hotarari si anunta rezultatul votarii, cu precizarea voturilor «pentru», a voturilor «impotriva» si a abtinerilor numarate si evidentiate de secretarul unitatii/subdiviziunii administrativ-teritoriale in procesul verbal al sedintei;
c) semneaza procesul-verbal al sedintei;
d) asigura mentinerea ordinii, in conditiile regulamentului de organizare si functionare a consiliului local;
e) supune votului consilierilor locali orice problema care intra in competenta de solutionare a consiliului local;
f) aplica, daca este cazul, sanctiunile prevazute la art. 284 alin. (1) sau propune consiliului aplicarea unor asemenea sanctiuni;
g) indeplineste alte atributii prevazute de lege, de regulamentul de organizare si functionare a consiliului local sau alte insarcinari date de catre consiliul local.
 
 
Organizarea comisiilor de specialitate ale consiliului local
Art. 175 
(1) Dupa constituire, consiliul local isi organizeaza comisii de specialitate, pe principalele domenii de activitate.
(2) Pot fi membri ai comisiilor de specialitate numai consilierii locali.
(3) Domeniile de activitate in care se pot organiza comisii de specialitate, denumirea acestora si numarul de membri, care este intotdeauna impar, se stabilesc de catre consiliul local in functie de specificul activitatii din fiecare unitate/subdiviziune administrativ-teritoriala. 
(4) Operatiunile desfasurate in cadrul procedurii de constituire a comisiilor de specialitate, numarul si denumirea acestora, numarul membrilor fiecarei comisii si modul de stabilire a locurilor ce revin fiecarui grup de consilieri sau consilieri independenti, precum si componenta nominala a acestora se stabilesc prin hotarare a consiliului local.
(5) Numarul locurilor ce revine fiecarui grup de consilieri sau consilierilor independenti in fiecare comisie de specialitate se stabileste de catre consiliul local, in functie de ponderea acestora in cadrul consiliului.
(6) Nominalizarea membrilor fiecarei comisii se face de fiecare grup de consilieri, iar a consilierilor independenti, de catre consiliul local, avandu-se in vedere, de regula, optiunea acestora, pregatirea lor profesionala si domeniul in care isi desfasoara activitatea. In functie de numarul membrilor consiliului, un consilier poate face parte din maximum doua comisii, dintre care una este comisia de baza.
 
Atributiile comisiilor de specialitate
Art. 176
(1) Comisiile de specialitate au urmatoarele atributii principale:
a) analizeaza proiectele de hotarari ale consiliului local din domeniul lor de activitate;
b) intocmesc avize asupra proiectelor de hotarari si asupra problemelor analizate, pe care le prezinta consiliului local;
c) indeplinesc orice alte atributii stabilite prin regulamentul de organizare si functionare a consiliului local sau insarcinari date prin hotarari ale consiliului local, daca acestea au legatura cu activitatea lor.
(2) Comisiile de specialitate adopta avize cu majoritatea absoluta.
 
Presedintele si secretarul comisiei de specialitate
Art. 177
(1) Comisiile de specialitate isi aleg, prin votul deschis al majoritatii absolute a consilierilor locali ce  o compun, cate un presedinte si cate un secretar.
(2) Presedintele comisiei de specialitate are urmatoarele atributii principale: 
a) asigura reprezentarea comisiei in raporturile acesteia cu consiliul local, aparatul de specialitate al primarului, organismele prestatoare de servicii publice locale si cu celelalte comisii;
b) convoaca sedintele comisiei;
c) conduce sedintele comisiei;
d) sustine in sedintele consiliului local avizele formulate de comisie;
e) anunta rezultatul votarii, pe baza datelor comunicate de secretar;
f) indeplineste orice alte atributii referitoare la activitatea comisiei, prevazute de lege, de regulamentul de organizare si functionare a consiliului sau stabilite de consiliul local.
(3) Presedintele comisiei de specialitate poate propune ca la lucrarile comisiei sa participe si alte persoane din afara acesteia, daca apreciaza ca este necesar si poate participa la lucrarile celorlalte comisii care examineaza probleme ce prezinta importanta pentru comisia pe care o conduce.
(4) Secretarul comisiei indeplineste urmatoarele atributii principale:
a) efectueaza apelul nominal si tine evidenta participarii la sedinte a membrilor comisiei;
b) numara voturile si il informeaza pe presedinte asupra cvorumului necesar pentru emiterea fiecarui aviz si asupra rezultatului votarii;
c) asigura redactarea avizelor si a proceselor-verbale etc.;
d) indeplineste orice alte sarcini prevazute de regulamentul de organizare si functionare a consiliului sau insarcinari stabilite de comisie sau de catre presedintele acesteia.
 
Comisiile speciale si comisiile mixte
Art. 178 
(1) Consiliile locale pot organiza comisii speciale de analiza si verificare formate din consilieri locali, pe perioada determinata, la propunerea unei treimi din numarul consilierilor locali in functie sau a primarului. Componenta, obiectivele si perioada de desfasurare a activitatilor acestora se stabilesc prin hotarare a consiliului local. Membrii comisiei actioneaza in limitele stabilite prin hotarare.
(2) Comisia de analiza si verificare prezinta consiliului local ori primarului, dupa caz, la termenul stabilit de acesta, raportul intocmit in urma analizelor si verificarilor efectuate. Raportul cuprinde, daca este cazul, propuneri concrete de imbunatatire a activitatii in domeniul supus analizei sau verificarii.
(3) Consiliile locale pot organiza, din proprie initiativa sau din initiativa primarului, dupa caz, comisii mixte formate din consilieri locali, functionari publici si alti specialisti, pe perioada determinata. Componenta comisiilor mixte, obiectivele si perioada de desfasurare a activitatii acestora se stabilesc prin hotarari ale consiliilor locale. Sedintele comisiilor mixte sunt publice.
 
 
Sectiunea a 3-a
Mandatul, rolul si atributiile consiliului local
 
 
Mandatul consiliului local
Art. 179 
(1) Consiliul local se alege pentru un mandat de 4 ani in conditiile legii privind alegerea autoritatilor administratiei publice locale.
(2) Mandatul consiliului local se exercita de la data la care consiliul local este legal constituit pana la data la care consiliul local nou-ales este legal constituit.
(3) Mandatul consiliului local poate fi prelungit, prin lege organica, in caz de razboi sau catastrofa ori alte situatii expres prevazute de lege atunci cand, datorita acestor situatii, nu pot fi organizate alegeri in conditiile alin. (1).
 
Atributiile consiliului local
Art. 180
(1) Consiliul local are initiativa si hotaraste, in conditiile legii, in toate problemele de interes local, cu exceptia celor care sunt date prin lege in competenta altor autoritati ale administratiei publice locale sau centrale.
(2) Consiliul local exercita urmatoarele categorii de atributii:
a) atributii privind organizarea si functionarea aparatului de specialitate al primarului, ale institutiilor publice de interes local si ale societatilor si regiilor autonome de interes local;
b) atributii privind dezvoltarea economico-sociala si de mediu a comunei, orasului sau municipiului;
c) atributii privind administrarea domeniului public si privat al comunei, orasului sau municipiului;
d) atributii privind gestionarea serviciilor furnizate catre cetateni; 
e) atributii privind cooperarea interinstitutionala pe plan intern si extern.
(3) In exercitarea atributiilor prevazute la alin. (2) lit. a), consiliul local:
a) aproba statutul comunei, orasului sau municipiului, precum si regulamentul de organizare si functionare a consiliului local;
b) alege viceprimarul, din randul consilierilor locali, la propunerea primarului sau a consilierilor locali;
c) aproba, in conditiile legii, la propunerea primarului, infiintarea, organizarea si statul de functii ale aparatului de specialitate al primarului, ale institutiilor publice de interes local, infiintarea de societati, reorganizarea si statul de functii ale regiilor autonome de interes local, precum si infiintarea, reorganizarea sau desfiintarea de societati de interes local si statul de functii al acestora;
d) exercita, in numele unitatii administrativ-teritoriale, toate drepturile si obligatiile corespunzatoare participatiilor detinute la societati sau regii autonome, in conditiile legii.
(4)  In exercitarea atributiilor prevazute la alin. (2) lit. b), consiliul local:
a) aproba, la propunerea primarului, bugetul unitatii administrativ-teritoriale, virarile de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare si contul de incheiere a exercitiului bugetar; 
b) aproba, la propunerea primarului, contractarea si/sau garantarea imprumuturilor, precum si contractarea de datorie publica locala prin emisiuni de titluri de valoare, in numele unitatii administrativ-teritoriale, in conditiile legii;
c) stabileste si aproba impozitele si taxele locale, in conditiile legii;
d) aproba, la propunerea primarului, documentatiile tehnico-economice pentru lucrarile de investitii de interes local, in conditiile legii;
e) aproba strategiile privind dezvoltarea economica, sociala si de mediu a unitatii administrativ-teritoriale;
f) asigura realizarea lucrarilor si ia masurile necesare implementarii si conformarii cu prevederile angajamentelor asumate de Romania in calitate de stat membru al Uniunii Europene in domeniul protectiei mediului si gospodaririi apelor pentru serviciile furnizate cetatenilor.
(5) Daca bugetul unitatii administrativ-teritoriale, prevazut la alin. (4) lit. a) nu poate fi adoptat dupa doua sedinte consecutive, care au loc la un interval de cel mult 7 zile, activitatea se desfasoara pe baza bugetului anului precedent pana la adoptarea noului buget, dar nu mai tarziu de 45 de zile de la data publicarii legii bugetului de stat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(6) In exercitarea atributiilor prevazute la alin. (2) lit. c), consiliul local:
a) hotaraste darea in administrare, concesionarea, inchirierea sau darea in folosinta gratuita a bunurilor proprietate publica a comunei, orasului sau municipiului, dupa caz, precum si a serviciilor publice de interes local, in conditiile legii;
b) hotaraste vanzarea, darea in administrare, concesionarea, darea in folosinta gratuita sau inchirierea bunurilor proprietate privata a comunei, orasului sau municipiului, dupa caz, in conditiile legii;
c) avizeaza sau aproba, in conditiile legii, documentatiile de amenajare a teritoriului si urbanism ale localitatilor;
d) atribuie sau schimba, in conditiile legii, denumiri de strazi, de piete si de obiective de interes public local.
(7) In exercitarea atributiilor prevazute la alin. (2) lit. d), consiliul local asigura, potrivit competentei sale si in conditiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes local privind:
a) educatia;
b) serviciile sociale pentru protectia copilului, a persoanelor cu handicap, a persoanelor varstnice, a familiei si a altor persoane sau grupuri aflate in nevoie sociala;
c) sanatatea;
d) cultura;
e) tineretul;
f) sportul;
g) ordinea publica;
h) situatiile de urgenta;
i) protectia si refacerea mediului;
j) conservarea, restaurarea si punerea in valoare a monumentelor istorice si de arhitectura, a parcurilor, gradinilor publice si rezervatiilor naturale;
k) dezvoltarea urbana;
l) evidenta persoanelor
m) podurile si drumurile publice;
n) serviciile comunitare de utilitati publice;
o) serviciile de urgenta de tip salvamont, salvamar si de prim ajutor;
p) activitatile de administratie social-comunitara;
q) locuintele sociale si celelalte unitati locative aflate in proprietatea unitatii administrativ-teritoriale sau in administrarea sa;
r) punerea in valoare, in interesul comunitatii locale, a resurselor naturale de pe raza unitatii administrativ-teritoriale;
s) alte servicii publice de interes local stabilite prin lege.
(8) In exercitarea atributiilor prevazute la alin. (2) lit. d), consiliul local:
a) sprijina, in conditiile legii, activitatea cultelor religioase;
b) poate solicita informari si rapoarte de la primar, viceprimar si de la conducatorii organismelor prestatoare de servicii publice si de utilitate publica de interes local; 
c) aproba construirea locuintelor sociale, criteriile pentru repartizarea locuintelor sociale si a utilitatilor locative aflate in proprietatea sau in administrarea sa.
 (9) In exercitarea atributiilor prevazute la alin. (1) lit. e), consiliul local:
a) hotaraste, in conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice romane sau straine, in vederea finantarii si realizarii in comun a unor actiuni, lucrari, servicii sau proiecte de interes public local;
b) hotaraste, in conditiile legii, infratirea comunei, orasului sau municipiului cu unitati administrativ-teritoriale din alte tari;
c) hotaraste, in conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte unitati administrativ-teritoriale din tara sau din strainatate, precum si aderarea la asociatii nationale si internationale ale autoritatilor administratiei publice locale, in vederea promovarii unor interese comune.
(10) Pentru realizarea atributiilor prevazute la alin. (1) consiliul local poate solicita informari si rapoarte de la primar, viceprimar si de la conducatorii organismelor prestatoare de servicii publice si de utilitate publica de interes local.
 (11) Consiliul local hotaraste acordarea unor sporuri si altor facilitati, potrivit legii, personalului angajat in cadrul aparatului de specialitate al primarului si serviciilor publice de interes local.
(12) Consiliul local poate conferi persoanelor fizice romane sau straine cu merite deosebite titlul de cetatean de onoare al comunei, orasului sau municipiului, in baza unui regulament propriu. Prin acest regulament se stabilesc si conditiile retragerii titlului conferit.
(13) Consiliul local indeplineste orice alte atributii stabilite prin lege.
 
Institutiile publice de interes local 
Art. 181 (d64)
(1) Consiliile locale pot infiinta institutii publice de interes local in principalele domenii de activitate, potrivit specificului si nevoilor colectivitatii locale, cu respectarea prevederilor legale si in limita mijloacelor financiare de care dispun.
(2) Numirea si eliberarea din functie a personalului din cadrul institutiilor publice de interes local se fac de conducatorii acestora, in conditiile legii.
 
Mandatarea consilierilor locali pentru reprezentarea intereselor unitatii administrativ-teritoriale 
Art. 182(d66)
Consilierii locali imputerniciti sa reprezinte interesele unitatii administrativ-teritoriale in societati, regii autonome de interes local si alte organisme de cooperare sau parteneriat sunt desemnati,  prin hotarare a consiliului local, in conditiile legii, cu respectarea regimului incompatibilitatilor aplicabil  si a configuratiei politice de la ultimele alegeri locale.
 
Reprezentarea in asociatiile de dezvoltare intercomunitara si la nivelul operatorilor regionali
Art. 183 (d65)
(1) Comunele, orasele si municipiile sunt reprezentate de drept in adunarile generale ale asociatiilor de dezvoltare intercomunitara si in adunarile generale ale operatorilor regionali de catre primari. Primarii pot delega calitatea lor de reprezentanti ai unitatilor administrativ-teritoriale in adunarile generale viceprimarilor, administratorilor publici, precum si oricaror alte persoane care ocupa functii de conducere in cadrul unei institutii sau unui serviciu public de interes local.
(2) Functia de reprezentare a intereselor unitatilor administrativ-teritoriale in cadrul adunarilor generale ale asociatiilor de dezvoltare intercomunitara sau adunarea generala a operatorilor regionali, exercitata de catre persoanele prevazute la alin. (1), nu face obiectul prevederilor referitoare la regimul incompatibilitatiilor prevazute de legislatia speciala.
 
Sectiunea a 4-a
Functionarea consiliului local
 
Tipurile de sedinte ale consiliului local
Art. 184 (d67)
(1) Consiliul local se intruneste in sedinte ordinare, cel putin o data pe luna, la convocarea primarului. 
(2) Consiliul local se poate intruni si in sedinte extraordinare la convocarea:
a) primarului;
b) a cel putin unei treimi din numarul consilierilor locali in functie.
(3) Consiliul local se poate intruni in sedinte extraordinare la convocarea primarului si in urma solicitarii prefectului in situatiile prevazute la art. 96 alin. (2).
 
Convocarea sedintelor consiliului local
Art. 185(d68)
(1) Consiliul local se convoaca dupa cum urmeaza:
a) prin dispozitie a primarului, in cazurile prevazute la art. 184 alin. (1), alin. (2) lit. a) si alin. (3);
b) prin convocarea semnata de catre consilierii locali care au aceasta initiativa, in cazul prevazut la art. 184 alin. (2) lit. b).
(2) Consilierii locali sunt convocati in scris si, dupa caz, prin mijloace electronice, prin grija secretarului unitatii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, cel tarziu in ziua ulterioara primirii de catre acesta a dispozitiei sau documentului de convocare initiat de cel putin o treime din numarul consilierilor locali in functie. 
 (3) Data sedintei consiliului local precizata cu ocazia convocarii este stabilita, cu respectarea modului de calcul al termenelor procedurale, prevazut de Codul de procedura civila, astfel:
a) in termen de 5 zile de la data comunicarii dispozitiei de convocare pentru sedintele ordinare;
b) in termen de 3 zile de la data comunicarii dispozitiei sau documentului de convocare pentru sedintele extraordinare.
(4) In caz de forta majora si/sau de maxima urgenta pentru rezolvarea intereselor locuitorilor comunei, ai orasului sau ai municipiului/subdiviziunii administrativ-teritoriale ori in alte situatii stabilite de regulamentul de organizare si functionare a consiliului local, convocarea acestuia pentru sedinta extraordinara, prin exceptie de la prevederile alin. (3), lit b),  se face de indata.
(5) Documentul de convocare cuprinde obligatoriu urmatoarele informatii despre sedinta:
a) ora si locul desfasurarii;
b) proiectul ordinii de zi;
c) materialele inscrise pe proiectul ordinii de zi;
d) modalitatea prin care sunt puse la dispozitia consilierilor locali, potrivit optiunilor acestora, materialele inscrise pe proiectul ordinii de zi;
e) indicarea comisiilor de specialitate carora le-au fost trimise spre avizare proiectele de hotarari;
f) invitatia de a formula si depune amendamente asupra proiectelor de hotarari. .
(6) Secretarul unitatii/subdiviziunii administrativ-teritoriale transmite prefectului, sub semnatura sa, evidenta prezentei consilierilor locali la convocarile pentru sedintele care nu s-au putut desfasura din lipsa cvorumului, in termen de 3 zile de la data convocarii. Evidenta transmisa prefectului precizeaza si situatiile in care, urmare ultimei absente, a intervenit cazul de incetare de drept a mandatului prevazut la art. 255 alin. (2) lit. e).
(7) In situatia in care parasirea sedintei de catre unii consilieri locali determina neintrunirea cvorumului legal, absenta consilierilor locali care au parasit sedinta este considerata absenta nemotivata de la convocarea pentru sedinta.
(8) In toate cazurile convocarea se consemneaza in procesul-verbal al sedintei.
 
Ordinea de zi
Art. 186(d69)
(1) Proiectul ordinii de zi se intocmeste de secretarul unitatii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, ca anexa la documentul de convocare.
(2) Este obligatorie inscrierea pe proiectul ordinii de zi a proiectelor de hotarari care indeplinesc conditiile prevazute la art. 187 alin. (8).
(3) Proiectul ordinii de zi a sedintelor consiliului local cuprinde proiecte de hotarari, cu mentionarea titlului si a initiatorului, rapoarte ale primarului, ale viceprimarului, ale consilierilor locali, ale comisiilor de specialitate, rapoarte sau informari ale conducatorilor organismelor prestatoare de servicii publice si de utilitate publica in unitatile administrativ-teritoriale, dupa caz, precum si timpul alocat declaratiilor politice, intrebarilor, interpelarilor, petitiilor si altor probleme care se supun dezbaterii consiliului local. 
(4) Proiectul ordinii de zi a sedintei consiliului local se aduce la cunostinta locuitorilor comunei, ai orasului sau ai municipiului/subdiviziunii administrativ-teritoriale prin mass-media, prin afisarea pe pagina de internet a unitatii administrativ-teritoriale sau prin orice alt mijloc de publicitate.
(5) In comunele, in orasele sau in municipiile in care cetatenii apartinand unei minoritati nationale au o pondere de peste 20% din numarul locuitorilor, proiectul ordinii de zi se aduce la cunostinta publica si in limba minoritatii nationale respective.
(6) Scoaterea unui proiect de hotarare de pe proiectul ordinii de zi se face in situatia in care acesta nu indeplineste conditiile prevazute la art. 187 alin. (8) sau numai cu acordul initiatorului, daca acesta indeplineste conditiile prevazute la art. 187 alin. (8).
(7) Proiectul ordinii de zi a sedintelor se aproba cu majoritate absoluta, la propunerea celui/celor care a/au cerut convocarea consiliului local. 
(8) Suplimentarea ordinii de zi se poate face numai pentru probleme urgente cu majoritate absoluta. 
(9) In cazul neaprobarii proiectului ordinii de zi, in conditiile prevazute la alin. (7), nu se acorda indemnizatia cuvenita consilierilor locali pentru sedinta respectiva.
 
Proiectele de hotarari ale consiliului local
Art. 187(d70)
(1) Proiectele de hotarari pot fi initiate de primar, de viceprimar, de consilierii locali sau de cetateni. Elaborarea proiectelor se face de cei care le propun, cu sprijinul secretarului unitatii/subdiviziunii administrativ-teritoriale si al compartimentelor de resort din cadrul aparatului de specialitate al primarului.
(2) Proiectele de hotarari si referatele de aprobare ale acestora se redacteaza in conformitate cu normele de tehnica legislativa.
(3) Proiectele de hotarari ale consiliului local insotite de referatele de aprobare ale acestora si de celelalte documente se inregistreaza si se transmit:
a) compartimentelor de resort din cadrul aparatului de specialitate al primarului in vederea analizarii si intocmirii rapoartelor de specialitate;
b) secretarului unitatii/subdiviziunii administrativ-teritoriale in vederea avizarii de legalitate;
c) comisiilor de specialitate ale consiliului local in vederea dezbaterii si intocmirii avizelor. 
(4) Nominalizarea compartimentelor de resort si a comisiilor de specialitate carora li se transmit proiectele de hotarari ale consiliului local, precum si celelalte documente, potrivit prevederilor alin. (3) lit. a) si c) se face de catre primar impreuna cu secretarul unitatii/subdiviziunii administrativ-teritoriale.
(5) Odata cu transmiterea proiectelor se precizeaza si data de depunere a rapoartelor si a avizelor, avandu-se grija ca rapoartele compartimentelor de resort sa poata fi transmise si comisiilor de specialitate inainte de pronuntarea acestora.
(6) Dupa examinarea proiectului, comisia de specialitate a consiliului local emite un aviz cu privire la adoptarea sau, dupa caz, respingerea proiectului.
(7) Avizul comisiei se transmite secretarului unitatii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, care dispune masurile corespunzatoare inaintarii lui catre consilierii locali si catre initiatori, dupa caz, cel mai tarziu odata cu convocarea pentru sedinta.
(8) Fiecare proiect de hotarare inscris pe ordinea de zi a sedintei consiliului local este supus dezbaterii numai daca este insotit de:
a) referatul de aprobare, ca instrument de prezentare si motivare, semnat de initiator;
b) rapoartele compartimentelor de resort din cadrul aparatului de specialitate al primarului;
c) avizul de legalitate al secretarului unitatii/subdiviziunii administrativ-teritoriale;
d) avizele cu caracter consultativ ale comisiilor de specialitate a consiliului local;
e) alte documente prevazute de legislatia speciala.
(9) Rapoartele si avizele prevazute la alin. (8) trebuie intocmite in termenul prevazut la alin. (5), dar nu mai tarziu de 30 de zile de la inregistrarea proiectelor de hotarare propuse pentru a fi inscrise pe proiectul ordinii de zi a sedintelor ordinare ale consiliului local, respectiv in termen de cel mult 3 zile de la inregistrarea proiectelor de hotarare propuse a fi inscrise pe proiectul ordinii de zi a sedintelor extraordinare. In situatia sedintelor convocate de indata referatul de aprobare si raportul compartimentelor de specialitate se intocmesc in procedura de urgenta, cel tarziu odata cu proiectul hotararii.
(10) Initiatorul proiectului il poate retrage sau poate renunta, in orice moment, la sustinerea acestuia.
 
Cvorumul sedintelor consiliului local
Art. 188(d71)
(1) Sedintele consiliului local se desfasoara legal in prezenta majoritatii consilierilor locali in functie.
(2) Prezenta consilierilor locali la sedinta este obligatorie, cu exceptia cazului in care acestia absenteaza motivat. Absenta este considerata motivata daca se face dovada ca aceasta a intervenit din cauza:
a) unei boli care a necesitat spitalizarea sau a unei stari de sanatate pentru care s-a eliberat certificat de concediu medical,
b) unei deplasari in strainatate,
c) unor evenimente de forta majora;
d) in cazul unui deces al sotiei/sotului conslierului local sau al unei rude de pana la gradul al II-lea al consilierului local ales ori a sotului/sotiei acestuia, inclusiv.
(3) Consilierul local care absenteaza nemotivat de doua ori consecutiv la sedintele consiliului local este sanctionat, in conditiile regulamentului de organizare si functionare a consiliului local.
(4) Consilierii locali sunt obligati sa isi inregistreze prezenta in evidenta tinuta de secretarul unitatii/subdiviziunii administrativ-teritoriale.
(5) Consilierul local care nu poate lua parte la sedinta este obligat sa aduca la cunostinta aceasta situatie secretarului unitatii/subdiviziunii administrativ-teritoriale.
 
Desfasurarea sedintelor consiliului local
Art. 189(d72)
(1) Sedintele consiliului local sunt publice.
(2) Lucrarile sedintelor se desfasoara in limba romana. In consiliile locale in care consilierii locali apartinand unei minoritati nationale reprezinta cel putin 20% din numarul total, la sedintele de consiliu se poate folosi si limba minoritatii nationale respective. In aceste cazuri se asigura, prin grija primarului, traducerea in limba romana. In toate cazurile, documentele sedintelor de consiliu se intocmesc in limba romana.
(3) La lucrarile consiliului local pot asista si lua cuvantul, fara drept de vot, prefectul, presedintele consiliului judetean sau reprezentantii acestora, deputatii si senatorii, ministrii si ceilalti membri ai Guvernului, secretarii si subsecretarii de stat, conducatorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale, conducatorii compartimentelor de resort si conducatorii organismelor prestatoare de servicii publice sau de utilitate publica din unitatile administrativ-teritoriale, in problemele ce privesc domeniile lor de responsabilitate, precum si alte persoane interesate, in conditiile prevazute in regulamentul de organizare si functionare.
(4) Dezbaterea proiectului de hotarare sau a problemelor se face, de regula, in ordinea in care acestea sunt inscrise pe ordinea de zi aprobata in conformitate cu prevederile prezentului Cod si ale regulamentului de organizare si functionare al consiliului local. 
(5) Presedintele de sedinta este obligat sa asigure luarea cuvantului de catre initiator pentru sustinerea proiectului de hotarare si/sau ori de cate ori acesta o solicita, precum si a delegatului satesc, dupa caz. 
(6) Dezbaterea incepe prin prezentarea pe scurt a proiectului de hotarare sau a problemei inscrise pe ordinea de zi, pe care o face initiatorul, urmat de exprimarea punctului de vedere de catre presedintele comisiei de specialitate si, daca este cazul, conducatorul compartimentului de resort care a intocmit raportul de specialitate si/sau secretarul unitatii administrativ-teritoriale care a avizat pentru legalitate proiectul de hotarare.
(7) Consilierii locali participa la dezbateri in ordinea inscrierii la cuvant. Consilierii locali sunt obligati ca in cuvantul lor sa se refere exclusiv la problema care formeaza obiectul dezbaterii.
(8) Presedintele de sedinta are dreptul sa limiteze durata luarilor de cuvant, in functie de obiectul dezbaterii. In acest scop el poate propune consiliului local spre aprobare timpul alocat fiecarui vorbitor, precum si timpul total de dezbatere a proiectului. 
(9) Presedintele de sedinta urmareste ca la dezbateri sa participe membri ai tuturor grupurilor de consilieri locali. In cazul unor probleme deosebite se aloca un anumit timp fiecarui grup de consilieri locali, in functie de marimea acestuia.
(10) Presedintele de sedinta permite oricand unui consilier local sa raspunda intr-o problema de ordin personal, in probleme prevazute de regulamentul de organizare si functionare a consiliului sau atunci cand a fost nominalizat de un alt vorbitor. 
(11) Presedintele de sedinta sau reprezentantul oricarui grup de consilieri locali poate propune incheierea dezbaterii unei probleme puse in discutia consiliului local. Propunerea de incheiere a dezbaterii se supune votului, iar discutiile se sisteaza daca propunerea este adoptata cu majoritate absoluta.
(12) Este interzisa adresarea de insulte sau calomnii de catre consilierii locali prezenti la sedinta, precum si dialogul dintre vorbitori si persoanele aflate in sala.
(13) Asupra proiectelor de hotarari au loc dezbateri generale si pe articole, consilierii locali, precum si ceilalti initiatori prezenti la sedinta, putand formula amendamente de fond sau de redactare. Amendamentele se supun votului consiliului local in ordinea in care au fost formulate. 
(14) Dezbaterile din sedintele consiliului local, precum si modul in care si-a exercitat votul fiecare consilier local in parte, se consemneaza intr-un proces-verbal, semnat de presedintele de sedinta si de secretarul unitatii/subdiviziunii administrativ-teritoriale.
(15) Presedintele de sedinta, impreuna cu secretarul unitatii/subdiviziunii administrativ-teritoriale isi asuma, prin semnatura, responsabilitatea veridicitatii celor consemnate.
(16) La inceputul fiecarei sedinte, secretarul unitatii /subdiviziunii administrativ-teritoriale supune spre aprobare procesul-verbal al sedintei anterioare. Consilierii locali au dreptul ca, in cadrul sedintei curente a consiliului local, sa conteste continutul procesului-verbal si sa ceara mentionarea exacta a opiniilor exprimate in sedinta anterioara.
(17) Procesul-verbal si documentele care au fost dezbatute in sedinta anterioara se depun intr-un dosar special al sedintei respective, care se numeroteaza, se semneaza si se sigileaza de presedintele de sedinta si de secretarul unitatii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, dupa aprobarea procesului-verbal.
(18) In termen de 3 zile de la data aprobarii procesului-verbal al sedintei, secretarul unitatii/subdiviziunii administrativ-teritoriale afiseaza la sediul primariei si, dupa caz, pe pagina de internet a unitatii administrativ-teritoriale o copie a procesului-verbal al sedintei.
 
Adoptarea hotararilor consiliului local
Art. 190(d73)
(1) In exercitarea atributiilor ce ii revin consiliul local adopta hotarari, cu majoritate absoluta definita la art. 5, lit. nn). 
(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1) hotararile consiliului local privind vanzarea-cumpararea bunurilor imobile proprietate privata a unitatilor administrativ-teritoriale se adopta cu majoritatea calificata definita la art. 5 lit. oo ).
(3) Votul consilierilor locali este individual si poate fi deschis sau secret.
(4) Votul deschis se exprima prin oricare din urmatoarele modalitati:
a) prin ridicarea mainii;
b) prin apel nominal, efectuat de presedintele de sedinta; 
c) electronic.
(5) Consiliul local poate stabili ca unele hotarari sa fie luate prin vot secret. Hotararile cu caracter individual cu privire la persoane sunt luate intotdeauna prin vot secret, cu exceptiile prevazute de lege.
(6) Pentru exercitarea votului secret se folosesc buletine de vot.
(7) Redactarea buletinelor de vot trebuie sa fie fara echivoc. Pentru exprimarea optiunii se folosesc, de regula, cuvintele "da" sau "nu".
(8) Buletinele de vot se introduc intr-o urna. La numararea voturilor nu se iau in calcul buletinele de vot pe care nu a fost exprimata optiunea consilierului local sau au fost folosite ambele cuvinte prevazute la alin. (7).
(9) Abtinerile se numara la voturile "impotriva".
(10) Daca pe parcursul desfasurarii sedintei nu este intrunita majoritatea legala necesara pentru adoptarea proiectului de hotarare, presedintele de sedinta amana votarea pana la intrunirea acesteia.
(11) Daca in urma dezbaterilor din sedinta consiliului local se impun modificari de fond in continutul proiectului de hotarare, la propunerea primarului, a secretarului sau a consilierilor locali si cu acordul consiliului local, presedintele de sedinta retransmite proiectul de hotarare in vederea reexaminarii de catre initiator si de catre compartimentele de specialitate. Retransmiterea spre examinare de catre compartimentele de specialitate poate fi solicitata si de sefii compartimentelor de resort, prezenti la sedinta.
(12) Proiectele de hotarari respinse de consiliul local nu pot fi readuse in dezbaterea acestuia in cursul aceleiasi sedinte.
 
Semnarea si contrasemnarea hotararilor consiliului local
Art. 191(d74)
(1) Dupa desfasurarea sedintei, hotararile consiliului local se semneaza de catre presedintele de sedinta si se contrasemneaza, pentru legalitate, de catre secretarul unitatii /subdiviziunii administrativ-teritoriale.
(2) In cazul in care presedintele de sedinta refuza, in scris, sa semneze, hotararea consiliului local se semneaza de cel putin 2 consilieri locali dintre cei care au participat la sedinta. Modalitatea de desemnare a acestor consilieri se stabileste prin regulamentul de organizare si functionare al consiliului local.
(3) Secretarul unitatii/subdiviziunii administrativ-teritoriale nu contrasemneaza hotararea in cazul in care considera ca aceasta este ilegala. In acest caz, in urmatoarea sedinta a consiliului local, depune in scris si expune in fata acestuia opinia sa motivata, care se consemneaza in procesul-verbal al sedintei.
 
Functionarea comisiilor de specialitate
Art. 192(d76)
(1) Comisiile de specialitate lucreaza in plen si delibereaza cu votul majoritatii membrilor lor. 
(2) Participarea membrilor comisiei la sedintele acesteia este obligatorie, sub sanctiunea neacordarii indemnizatiei de sedinta corespunzatoare comisiei de baza. Daca absentele continua, fara a fi motivate, presedintele comisiei poate aplica sanctiunile prevazute in competenta sa sau poate propune consiliului local aplicarea altor sanctiuni statutare, inclusiv inlocuirea lui din comisie.
(3) Comisia poate invita sa participe la sedintele sale specialisti din cadrul aparatului de specialitate al primarului sau din afara acestuia. Au dreptul sa participe la sedintele comisiei si initiatorii propunerilor ce stau la baza lucrarilor comisiei. Comisia poate invita si alte persoane care sa participe la dezbateri.
(4) Sedintele comisiei de specialitate sunt, de regula, publice.
(5) Comisia poate hotari ca unele sedinte sau dezbaterea unor puncte de pe ordinea de zi sa se desfasoare cu usile inchise.
(6) Convocarea sedintelor comisiei se face de catre presedintele acesteia cu cel putin 3 zile inainte.
(7) Ordinea de zi se aproba de comisie la propunerea presedintelui. Oricare dintre membrii comisiei poate cere includerea pe ordinea de zi a unor probleme.
(8) Sedintele comisiilor de specialitate se desfasoara inaintea sedintelor consiliului, atunci cand ordinea de zi a sedintei acestuia cuprinde sarcini sau proiecte de hotarari asupra carora i se solicita avizul.
(9) Pentru dezbaterea proiectelor de hotarari sau a celorlalte probleme repartizate comisiei de catre primar si secretarul unitatii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, presedintele acesteia desemneaza un consilier care prezinta in cadrul sedintei proiectele si, dupa caz, celelalte probleme aflate pe ordinea de zi, care nu sunt prezentate de initiator.
(10) Consilierul desemnat in conformitate cu alin. (9) intocmeste avizul, cu caracter consultativ, al comisiei, pe baza amendamentelor si a propunerilor formulate de membrii acesteia, care au fost aprobate cu majoritatea voturilor consilierilor prezenti.
(11) Avizele intocmite de comisie cuprind separat, cu motivarea necesara, atat amendamentele si propunerile acceptate, cat si cele respinse.
(12) Avizele intocmite sunt prezentate secretarului unitatii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, care asigura transmiterea acestora catre consilieri, odata cu ordinea de zi a sedintei consiliului local.
(13) Votul in comisii este, de regula, deschis. In anumite situatii comisia poate hotari ca votul sa fie secret, stabilind, de la caz la caz, si modalitatea de exprimare a acestuia.
(14) Lucrarile sedintelor comisiei se consemneaza, prin grija secretarului acesteia, intr-un proces-verbal. Dupa incheierea sedintei, procesul-verbal este semnat de catre presedintele si secretarul comisiei.
(15) Presedintele poate incuviinta ca procesele-verbale ale sedintelor sa fie consultate de alte persoane interesate care nu au participat la sedinta, cu exceptia proceselor-verbale intocmite in sedintele ale caror lucrari s-au desfasurat cu usile inchise.
 
Delegatul satesc
Art. 193 (d75)
(1)  Locuitorii satelor care nu au consilieri locali alesi in consiliile locale sunt reprezentati la sedintele consiliului local de un delegat satesc.
(2) Delegatul satesc este ales pe perioada mandatului consiliului local, in termen de 20 de zile de la data constituirii acestuia, de o adunare sateasca, convocata de primar, cu cel putin 15 zile inainte si desfasurata in prezenta primarului sau a viceprimarului si a secretarului unitatii administrativ-teritoriale. 
(3) Alegerea delegatului satesc se face cu majoritatea voturilor celor prezenti la aceasta adunare, consemnata intr-un proces verbal care se prezinta in prima sedinta a consiliului local. La adunarea sateasca pot participa toti cetatenii cu drept de vot din satul respectiv.
(4) Incetarea de drept a mandatului delegatului satesc are loc in urmatoarele situatii:
a) demisie; 
b) validarea, in calitate de consilier local, a unui supleant care are domiciliul intr-unul din satele prevazute la alin. (1);
c) constatarea starii de incompatibilitate;
d) schimbarea domiciliului intr-un alt sat sau in alta unitate administrativ-teritoriala, inclusiv ca urmare a reorganizarii acesteia;
e) imposibilitatea exercitarii mandatului pe o perioada mai mare de 6 luni consecutive;
f) condamnarea, prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva, la o pedeapsa privativa de libertate;
g) punerea sub interdictie judecatoreasca;
h) pierderea drepturilor electorale;
i) deces. 
(5) In situatiile prevazute la alin. (4), se alege un nou delegat satesc, cu respectarea prevederilor alin. (1)-(3), care se aplica in mod corespunzator.
(6) Adunarea sateasca poate hotari oricand eliberarea din functie a delegatului satesc si alegerea, in termen de 20 de zile de la eliberare, a unei alte persoane in aceasta functie, in conditiile alin. (2) care se aplica in mod corespunzator.
(7) La discutarea problemelor privind satele respective, delegatii satesti sunt invitati in mod obligatoriu. Delegatii satesti au dreptul de a se exprima cu privire la problemele discutate, opinia acestora fiind consemnata in procesul verbal al sedintei.
 
 
Sectiunea a 4-a
Dizolvarea consiliului local
 
 
Situatiile de dizolvare a consiliului local
Art. 194 (d77)
(1) Consiliul local se dizolva de drept sau prin referendum local. Consiliul local se dizolva de drept:
a) in cazul in care acesta nu se intruneste cel putin intr-o sedinta ordinara sau extraordinara, pe durata a patru luni calendaristice consecutive, desi a fost convocat conform prevederilor legale; 
b) in cazul in care nu a adoptat nicio hotarare in 3 sedinte ordinare sau extraordinare tinute pe durata a patru luni calendaristice consecutive;
c) in cazul in care numarul consilierilor locali in functie este mai mic decat jumatatea numarului membrilor consiliului local si nu a putut fi completat cu supleanti in conditiile art. 173. 
(2) Primarul, viceprimarul, secretarul unitatii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, prefectul sau orice alta persoana interesata sesizeaza instanta de contencios administrativ cu privire la cazurile prevazute la alin. (1). Instanta analizeaza situatia de fapt si se pronunta cu privire la dizolvarea consiliului local. Hotararea instantei este definitiva si se comunica prefectului.
 
Reconstituirea consiliului local
Art. 195
(1) In cazul dizolvarii consiliului local in conditiile art. 194 alin. (1) lit. a) si b), acesta se reconstituie din membrii supleanti, convocarea consilierilor supleanti fiind facuta de catre prefect.
(2) Sedinta de reconstituire este legal intrunita daca la aceasta participa un numar de membri supleanti validati mai mare decat jumatate plus unu din numarul total al consilierilor din consiliul local respectiv.
(3) Prevederile art. 165-174 se aplica corespunzator.
 
Referendumul local
Art. 196 (d78)
(1) Consiliul local poate fi dizolvat prin referendum local, organizat in conditiile legii. Referendumul se organizeaza ca urmare a cererii adresate in acest sens prefectului de cel putin 25% din numarul cetatenilor cu drept de vot inscrisi pe listele electorale permanente ale unitatii administrativ-teritoriale.
(2) Cheltuielile pentru organizarea referendumului prevazut la alin. (1) se suporta din bugetul unitatii administrativ-teritoriale.
(3) Referendumul local este organizat de catre o comisie numita prin ordin al prefectului, compusa dintr-un reprezentant al prefectului, cate un reprezentant al primarului, al consiliului local si al consiliului judetean si un judecator de la judecatoria in a carei raza teritoriala se afla unitatea administrativ-teritoriala in cauza. Secretariatul comisiei este asigurat de institutia prefectului.
(4) Referendumul local este valabil daca s-au prezentat la urne cel putin 30% din numarul total al locuitorilor cu drept de vot inscrisi in listele electorale permanente ale unitatii administrativ-teritoriale. Activitatea consiliului local inceteaza inainte de termen daca s-au pronuntat in acest sens cel putin jumatate plus unu din numarul total al voturilor valabil exprimate, iar rezultatul referendumului a fost validat in conditiile legii. 
 
Organizarea alegerilor dupa dizolvarea consiliului local sau dupa validarea rezultatului referendumului
Art. 197
(1) In termen de maximum 90 de zile de la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti prin care s-a constatat dizolvarea consiliului local sau, dupa caz, de la validarea rezultatului referendumului, se oganizeaza alegeri pentru alegerea unui nou consiliu local.
(2) Stabilirea datei pentru organizarea alegerii noului consiliu local se face de Guvern, la propunerea prefectului. 
 
Rezolvarea treburilor publice curente in cazul dizolvarii consiliului local
Art. 198 (d79)
(1) Pana la constituirea noului consiliu local, primarul sau, in absenta acestuia, secretarul unitatii administrativ-teritoriale rezolva problemele curente ale comunei, orasului sau municipiului, potrivit competentelor si atributiilor ce ii revin, potrivit legii.
(2) In situatia exceptionala in care consiliul local a fost dizolvat in conditiile art. 194, primarul se afla in imposibilitatea exercitarii atributiilor sale ca urmare a incetarii sau suspendarii mandatului sau ori a altor situatii prevazute de lege, iar functia de secretar al unitatii administrativ-teritoriale este vacanta, prefectul numeste prin ordin o persoana prin detasare, in conditiile Partii a VI-a, Titlul I, care sa exercite atributiile de secretar al unitatii administrativ-teritoriale pentru a rezolva problemele curente ale comunei, orasului sau municipiului, pana la ocuparea functiei publice de conducere de secretar in conditiile legii.
(3) Persoana desemnata potrivit prevederilor alin. (2) trebuie sa indeplineasca conditiile de studii si vechime in specialitatea studiilor necesare pentru ocuparea functiei de secretar al unitatii administrativ-teritoriale prevazute de Partea a VI-a Titlul I.
(4) In situatia prevazuta la alin. (2), prin exceptie de la prevederile Partii a VI-a, Titlul II din prezentul Cod, concursul pentru ocuparea functiei de conducere de secretar al comunei, orasului sau municipiului, dupa caz, se organizeaza de institutia prefectului.
(5) Numirea in functia de secretar al comunei, orasului sau municipiului, dupa caz, se face, in situatia prevazuta la alin. (2) sau in situatia in care procedura de organizare a concursului a fost demarata anterior situatiei exceptionale prevazute la alin. (2), de catre prefect, daca nu a incetat situatia care a determinat imposiblitatea exercitarii atributiilor de catre primar.
 
 
Capitolul IV
Primarul
 
Sectiunea 1
Dispozitii generale
 
 
Primarul si viceprimarul
Art. 199 (d80)
(1) Comunele, orasele si municipiile au cate un primar si cate un viceprimar, iar municipiile resedinta de judet au cate un primar si cate 2 viceprimari, alesi in conditiile legii.
(2) Functia de primar si functia de viceprimar sunt functii de demnitate publica.
 
 
 
Validarea alegerii primarului
Art. 200 (d81)
(1) Validarea alegerii primarului se face in termen de 20 de zile de la data desfasurarii alegerilor, in camera de consiliu a judecatoriei in a carei raza teritoriala se afla unitatea/ subdiviziunea administrativ-teritoriala, de catre un judecator desemnat potrivit legii, dupa depunerea raportului detaliat al veniturilor si cheltuielilor electorale, potrivit legii privind finantarea partidelor politice si a campaniilor electorale.
(2) Invalidarea alegerii primarului se poate pronunta in cazul in care se constata, potrivit legii privind alegerea autoritatilor administratiei publice locale, incalcarea conditiilor de eligibilitate sau daca alegerea acestuia s-a facut prin frauda electorala.
(3) Hotararea de validare sau invalidare, dupa caz, a alegerii primarului se aduce la cunostinta publica.
(4) Hotararea de validare sau invalidare a alegerii primarului poate fi atacata de cei interesati la tribunal, in termen de 2 zile de la aducerea la cunostinta publica.
(5) Tribunalul se pronunta in termen de 2 zile de la sesizare, hotararea fiind definitiva.
(6) Rezultatul validarii sau invalidarii alegerii primarului se aduce la cunostinta prefectului si se prezinta in sedinta privind ceremonia de constituire a consiliului local sau intr-o sedinta publica, dupa caz, de catre un judecator desemnat de presedintele judecatoriei.
(7) In caz de invalidare a alegerii primarului, Guvernul, la propunerea prefectului, stabileste data alegerilor. Acestea se organizeaza in termen de maximum 90 de zile de la data invalidarii sau, dupa caz, de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti, in conditiile legii.
 
Depunerea juramantului si intrarea in exercitiul de drept al mandatului
Art. 201 (d82)
(1) Primarul depune in fata consiliului local juramantul prevazut la art. 168.
(2) Daca in termen de 30 de zile de la data desfasurarii alegerilor nu se constituie legal noul consiliu local, primarul depune juramantul in sedinta publica in fata judecatorului de sedinta desemnat de presedintele judecatoriei.  
(3) Primarul care refuza sa depuna juramantul este considerat demisionat de drept.
(4) Dupa depunerea juramantului primarul intra in exercitiul de drept al mandatului.
 
Mandatul primarului   
Art. 202(d83)
(1) Mandatul primarului este de 4 ani.
(2) Durata mandatului constituie vechime in munca si in specialitatea studiilor absolvite. 
(3) Mandatul primarului prevazut la alin. (1) se exercita pana la depunerea juramantului de catre primarul nou-ales. Mandatul primarului poate fi prelungit, prin lege organica, in caz de razboi, calamitate naturala, dezastru sau sinistru deosebit de grav.
 
Rolul, numirea si eliberarea din functie a viceprimarului 
Art. 203(d84)
(1) Viceprimarul este subordonat primarului si, in situatiile prevazute de lege, inlocuitorul de drept al acestuia, situatie in care exercita, in numele primarului, atributiile ce ii revin acestuia. Primarul poate delega o parte din atributiile sale viceprimarului.
(2) Viceprimarul este ales, prin vot secret, cu majoritate absoluta, din randul membrilor consiliului local, la propunerea primarului sau a consilierilor locali. 
(3) Exercitarea votului se face pe baza de buletine de vot. Alegerea viceprimarului se consemneaza prin hotarare a consiliului local.
(4) In situatia in care se aleg doi viceprimari, sunt declarati alesi candidatii care au obtinut votul majoritatii absolute. In aceasta situatie, consiliul local desemneaza, prin hotarare, care dintre cei doi viceprimari exercita primul calitatea de inlocuitor de drept al primarului. 
(5) Eliberarea din functie a viceprimarului se poate face de consiliul local, prin hotarare adoptata, prin vot secret, cu majoritate absoluta, la propunerea temeinic motivata a primarului sau a unei treimi din numarul consilierilor locali in functie. 
(6) La deliberarea si adoptarea hotararilor care privesc alegerea sau schimbarea din functie a viceprimarului participa si voteaza consilierul local care candideaza la functia de viceprimar, respectiv viceprimarul in functie a carui schimbare se propune.
(7) Pe durata exercitarii mandatului, viceprimarul isi pastreaza statutul de consilier local, fara a beneficia de indemnizatia aferenta acestui statut, fiindu-i aplicabile incompatibilitatile specifice functiei de viceprimar prevazute la art. 275.
(8) Durata mandatului viceprimarului este egala cu durata mandatului consiliului local. In cazul in care mandatul consiliului local inceteaza, sau inceteaza calitatea de consilier local, inainte de expirarea duratei normale de 4 ani, inceteaza de drept si mandatul viceprimarului, fara vreo alta formalitate.
 
Indemnizatia primarului si a viceprimarului
Art. 204(d85)
(1) Pe durata mandatului, primarii si viceprimarii au dreptul la o indemnizatie lunara, stabilita potrivit legii privind salarizarea personalului platit din fonduri publice.
 (2) Primarii si viceprimarii au dreptul la decontarea, in conditiile legii, a cheltuielilor legate de exercitarea mandatului, respectiv plata cheltuielilor de transport si de cazare, diurna de deplasare, precum si a altor cheltuieli prevazute de lege, altele decat indemnizatia de la alin. (1).
 
 
Sectiunea a 2-a
Rolul si atributiile primarului
 
 
Rolul primarului
Art. 205(d87)
(1) Primarul asigura respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, a prevederilor Constitutiei, precum si punerea in aplicare a legilor, a decretelor Presedintelui Romaniei, a ordonantelor si hotararilor Guvernului, a hotararilor consiliului local. Primarul dispune masurile necesare si acorda sprijin pentru aplicarea ordinelor si instructiunilor cu caracter normativ ale ministrilor, ale celorlalti conducatori ai autoritatilor administratiei publice centrale, ale prefectului, ale dispozitiilor presedintelui consiliului judetean, precum si a hotararilor consiliului judetean, in conditiile legii.
(2) Pentru punerea in aplicare a activitatilor date in competenta sa prin actele prevazute la alin. (1) primarul are in subordine un aparat de specialitate.
(3) Aparatul de specialitate al primarului este structurat pe compartimente functionale incadrate cu functionari publici si personal contractual.
(4) Primarul conduce institutiile publice de interes local, precum si serviciile publice de interes local.
(5) Primarul participa la sedintele consiliului local, in calitate de initiator si are dreptul sa isi exprime punctul de vedere asupra tuturor problemelor inscrise pe ordinea de zi, precum si de a formula amendamente de fond sau de redactare asupra proiectelor de hotarari ale altor initiatori. Punctul de vedere al primarului se consemneaza, in mod obligatoriu, in procesul-verbal de sedinta.
(6) Primarul, in calitatea sa de autoritate publica executiva a administratiei publice locale, reprezinta unitatea administrativ-teritoriala in relatiile cu alte autoritati publice, cu persoanele fizice sau juridice romane si straine, precum si in justitie.
 
Atributiile primarului
Art. 206(d88)
(1) Primarul indeplineste urmatoarele categorii principale de atributii:
a) atributii exercitate in calitate de reprezentant al statului, in conditiile legii;
b) atributii referitoare la relatia cu consiliul local;
c) atributii referitoare la bugetul unitatii administrativ-teritoriale;
d) atributii privind serviciile publice asigurate cetatenilor; 
e) alte atributii stabilite prin lege.
(2) In temeiul alin. (1) lit. a), primarul:
a) indeplineste functia de ofiter de stare civila si de autoritate tutelara si asigura functionarea serviciilor publice locale de profil;
b) indeplineste atributii privind organizarea si desfasurarea alegerilor, referendumului si a recensamantului;
c) indeplineste alte atributii stabilite prin lege.
(3) In exercitarea atributiilor prevazute la alin. (1) lit. b), primarul:
a) prezinta consiliului local, in primul trimestru al anului, un raport anual privind starea economica, sociala si de mediu a unitatii administrativ-teritoriale, care se publica pe pagina de internet a unitatii administrativ-teritoriale in conditiile legii;
b) participa la sedintele consiliului local si dispune masurile necesare pentru pregatirea si desfasurarea in bune conditii a acestora;
c) prezinta, la solicitarea consiliului local, alte rapoarte si informari;
d) elaboreaza, in urma consultarilor publice, proiectele de strategii privind starea economica, sociala si de mediu a unitatii administrativ-teritoriale le publica pe site-ul unitatii administrativ-teritoriale si le supune aprobarii consiliului local.
(4) In exercitarea atributiilor prevazute la alin. (1) lit. c), primarul:
a) exercita functia de ordonator principal de credite;
b) intocmeste proiectul bugetului unitatii administrativ-teritoriale si contul de incheiere a exercitiului bugetar si le supune spre aprobare consiliului local, in conditiile si la termenele prevazute de lege;
c) prezinta consiliului local informari periodice privind executia bugetara, in conditiile legii;
d) initiaza, in conditiile legii, negocieri pentru contractarea de imprumuturi si emiterea de titluri de valoare in numele unitatii administrativ-teritoriale;
e) verifica, prin compartimentele de specialitate, corecta inregistrare fiscala a contribuabililor la organul fiscal teritorial, atat a sediului social principal, cat si a sediului secundar.
(5) In exercitarea atributiilor prevazute la alin. (1) lit. d), primarul:
a) coordoneaza realizarea serviciilor publice de interes local, prin intermediul aparatului de specialitate sau prin intermediul organismelor prestatoare de servicii publice si de utilitate publica de interes local;
b) ia masuri pentru prevenirea si, dupa caz, gestionarea situatiilor de urgenta;
c) ia masuri pentru organizarea executarii si executarea in concret a activitatilor din domeniile prevazute la art. 180 alin. (6) si (7);
d) ia masuri pentru asigurarea inventarierii, evidentei statistice, inspectiei si controlului furnizarii serviciilor publice de interes local prevazute la art. 180 alin. (6) si (7), precum si a bunurilor din patrimoniul public si privat al unitatii administrativ-teritoriale;
e) numeste, in baza rezultatelor concursului sau examenului, sanctioneaza si dispune suspendarea, modificarea si incetarea raporturilor de serviciu sau, dupa caz, a raporturilor de munca, in conditiile legii, a personalului din cadrul aparatului de specialitate, precum si a conducatorilor institutiilor publice de interes local;
f) asigura elaborarea planurilor urbanistice prevazute de lege, le supune aprobarii consiliului local si actioneaza pentru respectarea prevederilor acestora;
g) emite avizele, acordurile si autorizatiile date in competenta sa prin lege si alte acte normative, ulterior verificarii si certificarii de catre compartimentele  de specialitate din punct de vedere al regularitatii, legalitatii si de indeplinire a cerintelor tehnice;
h) asigura realizarea lucrarilor si ia masurile necesare conformarii cu prevederile angajamentelor asumate in procesul de integrare europeana in domeniul protectiei mediului si gospodaririi apelor pentru serviciile furnizate cetatenilor.
(6) Primarul desemneaza functionarii publici anume imputerniciti sa duca la indeplinire obligatiile privind comunicarea citatiilor si a altor acte de procedura, in conditiile Codului de procedura civila.
(7) Pentru exercitarea corespunzatoare a atributiilor sale, primarul colaboreaza cu serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale din unitatile administrativ-teritoriale, precum si cu autoritatile administratiei publice locale si judetene.
(8) Numirea conducatorilor institutiilor publice de interes local, respectiv ai serviciilor publice de interes local, se face pe baza concursului sau examenului organizat potrivit procedurilor si criteriilor aprobate de consiliul local la propunerea primarului, in conditiile prezentului Cod. Numirea se face prin dispozitia primarului, avand anexat contractul de management, dupa caz.
 
Atributiile primarului in calitate de reprezentant al statului
Art. 207(d89)
(1) In exercitarea atributiilor de autoritate tutelara si de ofiter de stare civila, a sarcinilor ce ii revin din actele normative privitoare la recensamant, la organizarea si desfasurarea alegerilor, la luarea masurilor de protectie civila, precum si a altor atributii stabilite prin lege, primarul actioneaza si ca reprezentant al statului in comuna, in orasul sau in municipiul in care a fost ales.
(2) In aceasta calitate, primarul poate solicita prefectului, in conditiile legii, sprijinul conducatorilor serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale din unitatile administrativ-teritoriale, daca sarcinile ce ii revin nu pot fi rezolvate prin aparatul de specialitate.
 
Delegarea atributiilor 
Art. 208(d90)
(1) Primarul poate delega, prin dispozitie, atributiile ce ii sunt conferite de lege si alte acte normative viceprimarului, secretarului unitatii administrativ-teritoriale, conducatorilor compartimentelor functionale sau personalului din aparatul de specialitate, administratorului public, precum si conducatorilor institutiilor si serviciilor publice de interes local, in functie de competentele ce le revin in domeniile respective.
(2) Dispozitia de delegare trebuie sa prevada perioada, atributiile delegate si limitele exercitarii atributiilor delegate, sub sanctiunea nulitatii. Dispozitia de delegare nu poate avea ca obiect toate atributiile prevazute de lege in sarcina primarului. Delegarea de atributii se face numai cu informarea prealabila a persoanei careia i se deleaga atributiile.
(3) Persoana careia i-au fost delegate atributii in conditiile alin. (1) si (2) exercita pe perioada delegarii atributiile functiei pe care o detine, precum si atributiile delegate; este interzisa subdelegarea atributiilor.
(4) Persoana careia i-au fost delegate atributii in conditiile alin. (1) si (2) raspunde civil, administrativ sau penal, dupa caz, pentru faptele savarsite cu incalcarea legii in exercitarea acestor atributii.
 
Cabinetul primarului
Art. 209(d91)
Primarii comunelor, ai oraselor, ai municipiilor si ai sectoarelor municipiului Bucuresti pot infiinta in limita numarului maxim de posturi aprobate, cabinetul primarului, in conditiile prevazute de Partea a VI-a, Titlul III din prezentul Cod.
 
 
Sectiunea a 3-a
Suspendarea si incetarea mandatului primarului
 
 
Suspendarea mandatului primarului si al viceprimarului
Art. 210(d92)
(1) Mandatul primarului se suspenda de drept in urmatoarele situatii:
a) a fost dispusa masura arestarii preventive;
b) a fost dispusa masura arestului la domiciliu.
(2) Masurile prevazute la alin. (1) se comunica de indata de catre instanta de judecata prefectului care, prin ordin, in termen de maximum 48 de ore de la comunicare, constata suspendarea mandatului.
(3) Ordinul de suspendare se comunica, in termen de maximum 48 de ore de la emitere, primarului.
(4) Suspendarea dureaza pana la incetarea situatiei prevazute a alin. (1).
(5) In cazul in care primarul suspendat din functie a fost gasit nevinovat, acesta are dreptul, in conditiile legii, la plata drepturilor salariale corespunzatoare perioadei in care a fost suspendat.
(6) Prevederile alin. (1)-(5) se aplica si viceprimarului.
 
Incetarea de drept a mandatului primarului
Art. 211(d93)
(1) Mandatul primarului inceteaza, de drept in urmatoarele cazuri:
a) demisie;
b) constatarea, in conditiile legii, a unei stari de incompatibilitate sau a nerespectarii prevederilor referitoare la conflictul de interese;
c) schimbarea domiciliului intr-o alta unitate administrativ-teritoriala; 
d) condamnarea prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva la o pedeapsa privativa de libertate, indiferent de modalitatea de individualizare a pedepsei;
e) punerea sub interdictie judecatoreasca;
f) pierderea drepturilor electorale;
g) imposibilitatea exercitarii functiei din cauza unei boli grave, certificate sau a altor motive temeinice dovedite, care nu permit desfasurarea activitatii in bune conditii timp de 6 luni, pe parcursul unui an calendaristic;
h) neexercitarea nejustificata a mandatului timp de 45 de zile consecutiv;
i) pierderea, prin demisie, a calitatii de membru al partidului politic sau al organizatiei minoritatii nationale pe a carei lista a fost ales;
j) condamnarea prin hotarare ramasa definitiva pentru savarsirea unei infractiuni electorale pe durata procesului electoral in cadrul caruia a fost ales, indiferent de pedeapsa aplicata si de modalitatea de individualizare a acesteia;
k) deces.
(2) Data incetarii de drept a mandatului, in cazurile enumerate la alin. (1), lit. a), c) si g)-i), este data aparitiei evenimentului sau a implinirii conditiilor care determina situatia de incetare, dupa caz.
(3) Data incetarii de drept a mandatului in cazul prevazut la alin. (1) lit. b), in situatia in care legalitatea raportului de evaluare prin care s-a constatat starea de incompatibilitate sau de conflict de interese nu a fost contestata, este data expirarii perioadei in care primarul are dreptul sa conteste raportul de evaluare, in conditiile legii privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice.
(4) In situatia in care este contestata legalitatea actului prevazut la alin. (3), data incetarii de drept a mandatului este data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti.
(5) Incetarea mandatului de primar in cazul schimbarii domiciliului in alta unitate administrativ-teritoriala poate interveni in aceleasi conditii ca si incetarea mandatului consilierului local. 
(6) In cazurile prevazute la alin. (1) lit. d) - f) si j), incetarea mandatului poate avea loc numai dupa ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti.
(7) In toate cazurile de incetare inainte de termen a mandatului de primar, prefectul emite un ordin prin care constata incetarea mandatului primarului. Ordinul are la baza un referat semnat de secretarul unitatii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, precum si actele din care rezulta motivul legal de incetare a mandatului.
(8) Referatul secretarului unitatii/subdiviziunii administrativ-teritoriale se transmite prefectului in termen de 10 zile de la data intervenirii situatiei de incetare de drept a mandatului primarului.
(9) Ordinul prefectului poate fi atacat de primar la instanta de contencios administrativ in termen de 10 zile de la comunicare.
(10) Instanta de contencios administrativ este obligata sa se pronunte in termen de 30 de zile. In acest caz, procedura prealabila nu se mai efectueaza, iar hotararea primei instante este definitiva.
(11) Data organizarii alegerilor pentru functia de primar se stabileste de Guvern, la propunerea prefectului. Acestea se organizeaza in termen de maximum 90 de zile de la expirarea termenului prevazut la alin. (9) sau de la data pronuntarii hotararii instantei, in conditiile alin. (10). 
 
Demisia 
Art. 212(d94)
Primarul poate demisiona, anuntand in scris consiliul local si prefectul. La prima sedinta a consiliului, demisia se consemneaza in procesul-verbal si devin aplicabile dispozitiile art. 211 alin. (2) si (7).
 
Incetarea mandatului in urma referendumului
Art. 213 (d95)
(1) Mandatul primarului inceteaza ca urmare a rezultatului unui referendum local avand ca obiect demiterea acestuia,  conform procedurii prevazute la art. 196 care se aplica in mod corespunzator.
(2) Referendumul pentru incetarea mandatului primarului se organizeaza ca urmare a cererii adresate in acest sens prefectului de locuitorii comunei, orasului sau municipiului, ca urmare a nesocotirii de catre acesta a intereselor generale ale colectivitatii locale sau a neexercitarii atributiilor ce ii revin, potrivit legii, inclusiv a celor pe care le exercita ca reprezentant al statului.
(3) Cererea cuprinde motivele ce au stat la baza acesteia, numele si prenumele, data si locul nasterii, seria si numarul buletinului sau ale cartii de identitate si semnatura olografa ale cetatenilor care au solicitat organizarea referendumului.
(4) Organizarea referendumului trebuie sa fie solicitata, in scris, de cel putin 25% dintre locuitorii cu drept de vot inscrisi in listele electorale permanente. Acest procent trebuie sa fie realizat in fiecare dintre localitatile componente ale comunei, orasului sau municipiului.
 
Exercitarea temporara a atributiilor primarului
Art. 214(d96)
(1) In caz de vacanta a functiei de primar, in caz de suspendare din functie a acestuia, precum si in situatiile de imposibilitate de exercitare a mandatului, atributiile ce ii sunt conferite prin prezentul Cod sunt exercitate de drept de viceprimar sau, dupa caz, de unul dintre viceprimari, desemnat de consiliul local in conditiile art. 203 alin. (4), cu respectarea drepturilor si obligatiilor corespunzatoare functiei. Pe perioada exercitarii de drept a atributiilor de primar, viceprimarul primeste o indemnizatie lunara unica egala cu cea a functiei de primar.
(2) Consiliul local poate hotari inlocuirea viceprimarului care exercita primul calitatea de inlocuitor de drept al primarului, ales in conditiile art. 203 alin. (4). 
(3) In situatia prevazuta la alin. (1), consiliul local poate delega, prin hotarare, din randul membrilor sai, un consilier local care indeplineste temporar atributiile viceprimarului, cu respectarea drepturilor si obligatiilor corespunzatoare functiei. Pe perioada exercitarii functiei de viceprimar, consilierul local beneficiaza de o unica indemnizatie lunara egala cu cea a functiei de viceprimar. 
(4) Consiliul local poate hotari retragerea delegarii consilierului local care indeplineste temporar atributiile viceprimarului desemnat in conditiile alin. (3) inainte de incetarea situatiilor prevazute la alin. (1).
(5) In situatia in care sunt suspendati din functie, in acelasi timp, atat primarul, cat si viceprimarul, precum si in situatiile de imposibilitate de exercitare de catre acestia a mandatului, consiliul local deleaga un consilier local care indeplineste atat atributiile primarului, cat si pe cele ale viceprimarului, pana la incetarea situatiei respective, cu respectarea drepturilor si obligatiilor corespunzatoare functiei de primar. Pe perioada exercitarii atributiilor de primar, precum si de viceprimar, consilierul local beneficiaza de o unica indemnizatie lunara egala cu cea a functiei de primar.
(6) Daca devin vacante, in acelasi timp, atat functia de primar, cat si cea de viceprimar, consiliul local alege un nou viceprimar, prevederile alin. (1) si (3) aplicandu-se pana la alegerea unui nou primar.
 
Capitolul V
Administratia publica a municipiului Bucuresti
 
 
Autoritatile administratiei publice locale din municipiul Bucuresti
Art. 215
(1) Municipiul Bucuresti si sectoarele acestuia au cate un primar general, respectiv primar si cate 2 viceprimari.
(2) Validarea alegerii primarului general al municipiului Bucuresti se face de presedintele Tribunalului Bucuresti, in conditiile art. 200.
(3) Autoritatile administratiei publice locale din municipiul Bucuresti sunt Consiliul General al Municipiului Bucuresti si consiliile locale ale sectoarelor, ca autoritati deliberative, precum si primarul general al municipiului Bucuresti si primarii sectoarelor, ca autoritati executive, alese in conditiile legii pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale.
 
Organizarea si functionarea consiliilor locale ale sectoarelor si Consiliului General al Municipiului Bucuresti
Art. 216
Consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti si Consiliul General al Municipiului Bucuresti se constituie, functioneaza si pot fi dizolvate in conditiile prevazute de dispozitiile prezentului Cod pentru consiliile locale, care se aplica in mod corespunzator.
 
Atributiile consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti  
Art. 217
(1) Consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti exercita, in principal, urmatoarele atributii:
a) aleg viceprimarul, la propunerea primarului, din randul consilierilor; viceprimarul isi pastreaza calitatea de consilier;
b) aproba regulamentul de organizare si functionare a consiliului;
c) avizeaza studii, prognoze si programe de dezvoltare economico-sociala, de organizare si amenajare a teritoriului si urbanism, inclusiv participarea la programe de dezvoltare regionala si zonala, in conditiile legii, pe care le supune spre aprobare Consiliului General al Municipiului Bucuresti;
d) aproba bugetul unitatii administrativ-teritoriale, imprumuturile, virarile de credite si modul de utilizare a rezervei bugetare; aproba contul de incheiere a exercitiului bugetar; stabilesc impozite si taxe locale, precum si taxe speciale, in conditiile legii;
e) aproba, la propunerea primarului, in conditiile legii, organigrama, statul de functii, numarul de personal si regulamentul de organizare si functionare ale aparatului de specialitate si ale institutiilor publice de interes local;
f) administreaza, in conditiile legii, bunurile proprietate publica sau privata a municipiului, de pe raza sectorului, pe baza hotararii Consiliului General al Municipiului Bucuresti;
g) hotarasc cu privire la concesionarea sau inchirierea serviciilor publice de sub autoritatea lor, in conditiile legii;
h) infiinteaza institutii, societati si servicii publice; instituie, cu respectarea criteriilor generale stabilite prin lege, norme de organizare si functionare pentru institutiile publice de interes local, precum si pentru societatile pe care le infiinteaza sau care se afla sub autoritatea lor; numesc si elibereaza din functie, in conditiile legii, conducatorii institutiilor publice de interes local;
i) aproba, in conditiile legii, documentatiile de urbanism; 
j) aproba, in limitele competentelor lor, documentatiile tehnico-economice pentru lucrarile de investitii de interes local si asigura conditiile necesare pentru realizarea lor, in concordanta cu prevederile planului urbanistic general al municipiului Bucuresti si ale regulamentului aferent;
k) asigura, potrivit competentelor lor, conditiile necesare bunei functionari a institutiilor si serviciilor publice de educatie, sanatate, cultura, tineret si sport, apararea ordinii publice, de interes local; urmaresc si controleaza activitatea acestora;
l) contribuie la organizarea activitatilor stiintifice, culturale, artistice, sportive si de agrement;
m) contribuie la asigurarea ordinii publice, analizeaza activitatea Politiei Locale si propune masuri de imbunatatire a acesteia;
n) actioneaza pentru protectia si refacerea mediului, in scopul cresterii calitatii vietii; contribuie la protectia, conservarea, restaurarea si punerea in valoare a monumentelor istorice si de arhitectura, a parcurilor si a rezervatiilor naturale;
o) contribuie la realizarea masurilor de protectie si asistenta sociala, asigura protectia drepturilor copilului, potrivit legislatiei in vigoare; aproba criteriile pentru repartizarea locuintelor sociale; infiinteaza si asigura functionarea unor institutii de binefacere de interes local;
p) infiinteaza si organizeaza targuri, piete, oboare, locuri si parcuri de distractie, baze sportive si asigura buna functionare a acestora;
q) hotarasc, in conditiile legii, cu acordul Consiliului General al Municipiului Bucuresti, cooperarea sau asocierea cu autoritati ale administratiei publice locale din tara sau din strainatate, precum si aderarea la asociatii nationale si internationale ale autoritatilor administratiei publice locale, in vederea promovarii unor interese comune;
r) hotarasc, in conditiile legii, cu acordul prealabil al Consiliului General al Municipiului Bucuresti, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice romane sau straine, cu organizatii neguvernamentale si cu alti parteneri sociali, in vederea finantarii si realizarii in comun a unor actiuni, lucrari, servicii sau proiecte de interes public local;
s) asigura libertatea comertului si incurajeaza libera initiativa, in conditiile legii;
t) sprijina, in conditiile legii, activitatea cultelor religioase.
(2) Atributiile prevazute la alin. (1) lit. c)-h), q) si r) pot fi exercitate numai pe baza imputernicirii exprese date prin hotarare a Consiliului General al Municipiului Bucuresti.
(3) Consiliile locale ale sectoarelor exercita si alte atributii stabilite prin lege sau delegate de Consiliul General al Municipiului Bucuresti.
 
Primarii si viceprimarii municipiului Bucuresti si ai sectoarelor acestuia
Art. 218
(1) Primarii si viceprimarii sectoarelor municipiului Bucuresti functioneaza in conditiile prevazute de dispozitiile prezentului Cod pentru primarii si viceprimarii comunelor si oraselor si indeplinesc atributiile stabilite de prezentul Cod pentru acestia, cu exceptia celor referitoare la consultarea populatiei prin referendum, organizat pentru solutionarea problemelor locale de interes deosebit, si la masurile prevazute de lege pentru desfasurarea adunarilor publice, care se exercita numai de primarul general al municipiului Bucuresti.
(2) Primarilor si viceprimarilor sectoarelor municipiului Bucuresti li se aplica in mod corespunzator dispozitiile prezentului Cod cu privire la suspendarea si incetarea mandatului.
(3) Primarul general si viceprimarii municipiului Bucuresti functioneaza si indeplinesc atributiile prevazute de dispozitiile prezentului Cod pentru primarii si viceprimarii comunelor si oraselor, care se aplica in mod corespunzator.
(4) Primarului general si viceprimarilor municipiului Bucuresti li se aplica in mod corespunzator dispozitiile prezentului Cod cu privire la suspendarea si incetarea mandatului.
 
Secretarul municipiului Bucuresti si secretarii sectoarelor
Art. 219
Secretarilor sectoarelor municipiului Bucuresti si secretarului municipiului Bucuresti le sunt aplicabile in mod corespunzator prevederile Titlului VII, Capitolul I.
 
Relatia dintre autoritatile administratiei publice din municipiul Bucuresti
Art. 220
(1) Hotararile Consiliului General al Municipiului Bucuresti si dispozitiile cu caracter normativ ale primarului general sunt obligatorii si pentru autoritatile administratiei publice locale organizate in sectoarele municipiului Bucuresti.
(2) Primarul general al municipiului Bucuresti impreuna cu primarii sectoarelor municipiului Bucuresti se intrunesc cel putin o data pe luna, la convocarea primarului general sau la propunerea a cel putin 3 primari de sectoare. La sedinte se analizeaza modul in care sunt duse la indeplinire hotararile Consiliului General al Municipiului Bucuresti si dispozitiile cu caracter normativ ale primarului general si se prezinta informari reciproce privitoare la activitatea consiliilor locale de sector, avandu-se in vedere corelarea unor activitati necesare in vederea bunei functionari a administratiei municipiului Bucuresti. La sedinte participa de drept si prefectul municipiului Bucuresti.
(3) Primarii sectoarelor participa de drept la sedintele Consiliului General al Municipiului Bucuresti si pot avea interventii la dezbaterea problemelor aflate pe ordinea de zi.
(4) La sedintele comisiilor Consiliului General al Municipiului Bucuresti pot participa presedintii comisiilor de specialitate ale consiliilor locale de sector.
(5) Presedintii comisiilor de specialitate ale consiliilor locale de sector au dreptul sa intervina la discutii, fara a avea drept de vot.
 
 
Capitolul VI 
Consiliul judetean
 
Sectiunea 1
Constituirea consiliului judetean
 
 
Rolul si componenta consiliului judetean
Art. 221(d103)
(1) Consiliul judetean este autoritatea administratiei publice locale, constituita la nivel judetean pentru coordonarea activitatii consiliilor comunale, orasenesti si municipale, in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean.
(2) Consiliul judetean este compus din consilieri judeteni alesi in conditiile legii pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale.
 
Numarul consilierilor judeteni
Art. 222(d104)
Numarul membrilor fiecarui consiliu judetean se stabileste prin ordin al prefectului, in functie de numarul locuitorilor judetului, conform populatiei dupa domiciliu raportate de Institutul National de Statistica la data de 1 ianuarie a anului in care se organizeaza alegerile, dupa cum urmeaza:
 
 
Numarul locuitorilor judetului
Numarul
consilierilor judeteni
0
1
2
a)
pana la 350.000, inclusiv              
31
b)
intre 350.001 si 500.000, inclusiv
33
c)
intre 500.001 si 650.000, inclusiv             
35
d)
peste 650.000             
37
 
 
Constituirea consiliului judetean
Art. 223(d105)
Dispozitiile art. 164-173 se aplica in mod corespunzator pentru constituirea consiliului judetean, instanta competenta fiind tribunalul.
 
 
 
Atributiile consiliului judetean
Art. 224(d106)
(1) Consiliul judetean indeplineste urmatoarele categorii principale de atributii:
a) atributii privind infiintarea, organizarea si functionarea aparatului de specialitate al consiliului judetean, ale institutiilor publice de interes judetean si ale societatilor si regiilor autonome de interes judetean;
b) atributii privind dezvoltarea economico-sociala a judetului;
c) atributii privind administrarea domeniului public si privat al judetului;
d) atributii privind gestionarea serviciilor publice de interes judetean; 
e) atributii privind cooperarea interinstitutionala;
f) alte atributii prevazute de lege.
(2) In exercitarea atributiilor prevazute la alin. (1) lit. a), consiliul judetean:
a) alege, din randul consilierilor judeteni, 2 vicepresedinti; 
b) hotaraste infiintarea sau reorganizarea de institutii, servicii publice, societati si regii autonome in conditiile legii;
c) aproba regulamentul de organizare si functionare a consiliului judetean, organigrama, statul de functii, regulamentul de organizare si functionare ale aparatului de specialitate al consiliului judetean, precum si ale institutiilor publice de interes judetean si ale societatilor si regiilor autonome de interes judetean;
d) exercita, in numele judetului, toate drepturile si obligatiile corespunzatoare participatiilor detinute la societati sau regii autonome, in conditiile legii.
(3) In exercitarea atributiilor prevazute la alin. (1) lit. b), consiliul judetean:
a) aproba, la propunerea presedintelui consiliului judetean, bugetul judetului, virarile de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare si contul de incheiere a exercitiului bugetar. Dispozitiile art. 180 alin. (4) se aplica in mod corespunzator.
b) aproba, la propunerea presedintelui consiliului judetean, contractarea si/sau garantarea imprumuturilor, precum si contractarea de datorie publica locala prin emisiuni de titluri de valoare in numele judetului, in conditiile legii;
c) stabileste si aproba impozite si taxe, in conditiile legii;
d) adopta strategii, prognoze si programe de dezvoltare economico-sociala si de mediu a judetului, pe baza propunerilor primite de la consiliile locale; dispune, aproba si urmareste, in cooperare cu autoritatile administratiei publice locale comunale, orasenesti si municipale interesate, masurile necesare, inclusiv cele de ordin financiar, pentru realizarea acestora;
e) stabileste, pe baza avizului consiliilor locale ale unitatilor administrativ-teritoriale implicate, proiectele de organizare si amenajare a teritoriului judetului, precum si de dezvoltare urbanistica generala a acestuia si a unitatilor administrativ-teritoriale componente; urmareste modul de realizare a acestora, in cooperare cu autoritatile administratiei publice comunale, orasenesti sau municipale implicate;
f) aproba documentatiile tehnico-economice pentru lucrarile de investitii de interes judetean, in limitele si in conditiile legii.
(4)  In exercitarea atributiilor prevazute la alin. (1) lit. c), consiliul judetean:
a) hotaraste darea in administrare, concesionarea,  inchirierea sau darea in folosinta gratuita a bunurilor proprietate publica a judetului, dupa caz, precum si a serviciilor publice de interes judetean, in conditiile prezentului Cod;
b) hotaraste vanzarea, darea in administrare, concesionarea, inchirierea sau darea in folosinta gratuita a bunurilor proprietate privata a judetului, dupa caz, in conditiile legii;
c) atribuie, in conditiile legii, denumiri de obiective de interes judetean.
(5) In exercitarea atributiilor prevazute la alin. (1) lit. d), consiliul judetean asigura, potrivit competentelor sale si in conditiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes judetean privind:
a) educatia; 
b) serviciile sociale pentru protectia copilului, a persoanelor cu handicap, a persoanelor varstnice, a familiei si a altor persoane sau grupuri aflate in nevoie sociala; 
c) sanatatea; 
d) cultura; 
e) tineretul; 
f) sportul; 
g) ordinea publica; 
h) situatiile de urgenta; 
i) protectia si refacerea mediului; 
j) conservarea, restaurarea si punerea in valoare a monumentelor istorice si de arhitectura, a parcurilor, gradinilor publice si rezervatiilor naturale; 
k) evidenta persoanelor; 
l) podurile si drumurile publice; 
m) serviciile comunitare de utilitate publica de interes judetean; 
n) alte servicii publice stabilite prin lege. 
(6) In exercitarea atributiilor prevazute la alin. (1) lit. d), consiliul judetean:
a) sprijina, in conditiile legii, activitatea cultelor religioase;
b) emite avizele, acordurile si autorizatiile date in competenta sa prin lege;
c) acorda asistenta tehnica in domenii specifice, in conditiile legii, unitatilor administrativ-teritoriale din judet, la cererea acestora.
(7) In exercitarea atributiilor prevazute la alin. (1) lit. e), consiliul judetean:
a) hotaraste, in conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice romane ori straine, inclusiv cu parteneri din societatea civila, in vederea finantarii si realizarii in comun a unor actiuni, lucrari, servicii sau proiecte de interes public judetean;
b) hotaraste, in conditiile legii, infratirea judetului cu unitati administrativ-teritoriale din alte tari;
c) hotaraste, in conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte unitati administrativ-teritoriale din tara ori din strainatate, precum si aderarea la asociatii nationale si internationale ale autoritatilor administratiei publice locale, in vederea promovarii unor interese comune.
 
Institutiile publice de interes judetean
Art. 225
Prevederile art. 181 se aplica in mod corespunzator.
 
Reprezentarea judetului in asociatiile de dezvoltare intercomunitara si la nivelul operatorilor regionali
Art. 226
(1) Judetul este reprezentat de drept in adunarile generale ale asociatiilor de dezvoltare intercomunitara si in adunarile generale ale operatorilor regionali de servicii comunitare de utilitati publice de catre presedintele consiliului judetean. Presedintele consiliului judetean poate delega calitatea sa de reprezentant de drept in adunarile generale unuia dintre vicepresedintii consiliului judetean, administratorului public, precum si oricaror alte persoane care ocupa o functie de conducere in cadrul unei institutii publice de interes judetean.
(2) Functia de reprezentare a intereselor judetului in cadrul adunarilor generale ale asociatiilor de dezvoltare intercomunitara sau in cadrul adunarii generale a operatorilor regionali de servicii comunitare de utilitati publice, exercitata de catre persoanele prevazute la alin. (1), nu face obiectul prevederilor referitoare la regimul incompatibilitatiilor prevazute de legislatia specifica.
 
Desemnarea consilierilor judeteni de reprezentare a intereselor unitatii administrativ-teritoriale
Art. 227(d108)
Consilierii judeteni imputerniciti sa reprezinte interesele unitatii administrativ-teritoriale in societati, regii autonome de interes judetean si alte organisme de cooperare sau parteneriat sunt desemnati, prin hotarare a consiliului judetean, in conditiile legii, cu respectarea regimului incompatibilitatilor aplicabil si a configuratiei politice de la ultimele alegeri locale.
 
 
 
Sectiunea a 2-a
Functionarea consiliului judetean
 
 
Mandatul consiliului judetean
Art. 228(d109)
(1) Consiliul judetean se alege pentru un mandat de 4 ani in conditiile legii privind alegerea autoritatilor administratiei publice locale.
(2) Mandatul consiliului judetean se exercita de la data la care consiliul judetean este legal constituit pana la data la care consiliul judetean nou-ales este legal constituit.
(3) Mandatul consiliului judetean poate fi prelungit, prin lege organica, in caz de razboi sau catastrofa ori alte situatii expres prevazute de lege atunci cand, datorita acestor situatii, nu pot fi organizate alegeri in conditiile alin. (1).
 
Tipurile de sedinte ale consiliului judetean
Art. 229 (d110)
(1) Consiliul judetean se intruneste in sedinta ordinara cel putin o data pe luna, la convocarea presedintelui consiliului judetean.
(2) Consiliul judetean se poate intruni si in sedinte extraordinare ori de cate ori este necesar, pentru problemele urgente, care nu pot fi amanate pana la urmatoarea sedinta ordinara, la cererea presedintelui consiliului judetean sau a cel putin unei treimi din numarul membrilor consiliului, ori, la solicitarea prefectului, adresata presedintelui consiliului judetean, in cazuri exceptionale care necesita adoptarea de masuri imediate pentru prevenirea, limitarea sau inlaturarea urmarilor calamitatilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, pentru apararea ordinii si linistii publice. 
(3) Prin exceptie de la prevederile art. 230 alin.(2), in caz de forta majora si de maxima urgenta, pentru rezolvarea intereselor locuitorilor judetului, convocarea consiliului judetean se poate face de indata.
 
Convocarea sedintelor consiliului judetean
Art. 230(d111)
(1) Convocarea consiliului judetean se face in scris, prin intermediul secretarului judetului.
(2) Data sedintei consiliului judetean precizata cu ocazia convocarii este stabilita, cu respectarea modului de calcul al termenelor procedurale, prevazut de Codul de procedura civila, astfel:
a) in termen de  5 zile de la data comunicarii dispozitiei de convocare pentru sedintele ordinare;
b) in termen de 3 zile de la data comunicarii dispozitiei sau documentului de convocare pentru sedintele extraordinare.
(3) Odata cu notificarea convocarii, sunt puse la dispozitie consilierilor judeteni materialele inscrise pe ordinea de zi.
(4) In situatia in care presedintele consiliului judetean se afla in imposibilitatea de a convoca consiliul in sedinta ordinara, aceasta se face de catre vicepresedintele desemnat in conditiile art. 243 alin. (2).
(5)  Prevederile art. 185 si art 186 se aplica in mod corespunzator.
 
Cvorumul sedintelor consiliului judetean
Art. 231 (d112)
(1) Sedintele consiliului judetean se desfasoara legal in prezenta majoritatii consilierilor judeteni in functie.
(2) Prezenta consilierilor judeteni la sedintele consiliului judetean si ale comisiilor de specialitate este obligatorie. 
(3) Prevederile art. 188 alin. (2)-(5) se aplica in mod corespunzator.
 
Conducerea sedintelor consiliului judetean
Art. 232(d113)
(1) Sedintele consiliului judetean sunt conduse de presedintele consiliului judetean sau, in lipsa acestuia, de vicepresedintele desemnat in conditiile art. 243 alin. (2).
(2) In cazul in care, din motive intemeiate, lipseste si vicepresedintele desemnat in conditiile art. 243 alin. (2), sedinta este condusa de celalalt vicepresedinte sau, in cazul in care si acesta din urma lipseste, de un consilier judetean, ales cu majoritate absoluta.
(3) Prevederile art. 174 alin. (4) se aplica in mod corespunzator.
 
Adoptarea hotararilor consiliului judetean
Art. 233(d114)
(1) In exercitarea atributiilor ce ii revin, consiliul judetean adopta hotarari cu majoritate absoluta.
(2) Proiectele de hotarari pot fi propuse de consilieri judeteni, de presedintele consiliului judetean, de vicepresedintii consiliului judetean sau de cetateni. Redactarea proiectelor se face de catre cei care le propun, cu sprijinul secretarului unitatii administrativ-teritoriale si al serviciilor din cadrul aparatului de specialitate al consiliului judetean. 
(3) Hotararile se semneaza de presedinte sau, in lipsa acestuia, de vicepresedintele consiliului judetean care a condus sedinta si se contrasemneaza de secretarul judetului.
(4) Dispozitiile art. 175-178, ale art. 186, art. 187, art. 189, art. 190, art. 191 alin. (3), precum si ale art. 193 se aplica in mod corespunzator.
 
 
Sectiunea a 3-a
Dizolvarea consiliului judetean
 
 
Situatiile de dizolvare a consiliului judetean
Art. 234
(1) Consiliul judetean se dizolva de drept in conditiile art. 194 alin. (1) si (2).
(2) Presedintele consiliului judetean, vicepresedintii consiliului judetean, secretarul judetului, prefectul sau orice alta persoana interesata sesizeaza instanta de contencios administrativ cu privire la cazurile prevazute la alin. (1). Instanta analizeaza situatia de fapt si se pronunta cu privire la dizolvarea consiliului judetean. Hotararea instantei este definitiva si se comunica prefectului.
(3) Prevederile art. 195 se aplica in mod corespunzator.
 
Referendumul local la nivel judetean
Art. 235
(1) Consiliul judetean poate fi dizolvat prin referendum local la nivel judetean, organizat in conditiile legii. Referendumul se organizeaza ca urmare a cererii adresate in acest sens prefectului de cel putin 25% din numarul cetatenilor cu drept de vot, inscrisi pe listele electorale permanente ale unitatii administrativ-teritoriale.
(2) Cheltuielile pentru organizarea referendumului se suporta din bugetul judetean.
(3) Referendumul local la nivel judetean este organizat de o comisie, numita prin ordin al prefectului, compusa din prefect, un reprezentant al consiliului judetean desemnat prin hotarare a consiliului judetean si un judecator de la tribunal. Secretariatul comisiei este asigurat de institutia prefectului.
(4) Referendumul local la nivel judetean este valabil daca s-au prezentat la urne cel putin 30% din numarul total al locuitorilor cu drept de vot inscrisi pe listele electorale permanente. Activitatea consiliului judetean inceteaza inainte de termen daca s-au pronuntat in acest sens cel putin jumatate plus unu din numarul total al voturilor valabil exprimate, iar rezultatul referendumului a fost validat in conditiile legii.
 
 
Organizarea alegerilor dupa dizolvarea consiliului judetean sau dupa validarea rezultatului referendumului
Art. 236
(1) In termen de maximum 90 de zile de la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti prin care s-a constatat dizolvarea consiliului judetean sau, dupa caz, de la validarea rezultatului referendumului, se oganizeaza alegeri pentru alegerea unui nou consiliu judetean.
(2) Stabilirea datei pentru organizarea alegerii noului consiliu judetean se face de Guvern, la propunerea prefectului.
 
Rezolvarea treburilor publice curente in cazul dizolvarii consiliului judetean
Art. 237(d117)
(1) Pana la constituirea noului consiliu judetean, problemele curente ale administratiei judetului sunt rezolvate de secretarul judetului care actioneaza pe baza unei imputerniciri speciale date de Guvern, prin ministerul cu atributii in domeniul administratiei publice.
(2) In situatia exceptionala in care consiliul judetean este dizolvat in conditiile art. 234-235, iar functia de secretar al judetului este vacanta, prefectul numeste prin ordin o persoana prin detasare, in conditiile Partii a VI-a, Titlul II care sa exercite atributiile de secretar al judetului pentru a rezolva problemele curente ale judetului, pana la ocuparea functiei publice de conducere de secretar in conditiile legii.
(3) Persoana desemnata potrivit prevederilor alin. (2) trebuie sa indeplineasca conditiile de studii si vechime in specialitatea studiilor necesare pentru ocuparea functiei de secretar al unitatii administrativ-teritoriale prevazute de Partea a VI-a Titlul II.
(4) In situatia prevazuta la alin. (2), prin exceptie de la prevederile Partii a VI-a, Titlul II din prezentul Cod, concursul pentru ocuparea functiei de conducere de secretar al judetului, se organizeaza de institutia prefectului.
(5) Numirea in functia de secretar al judetului se face, in situatia prevazuta la alin. (2) sau in situatia in care procedura de organizare a concursului a fost demarata anterior situatiei exceptionale prevazute la alin. (2), de catre prefectul judetului.
 
 
Capitolul VII
Presedintele si vicepresedintii consiliului judetean
 
Sectiunea 1
Dispozitii generale
 
 
Mandatul presedintelui si al vicepresedintilor consiliului judetean
Art. 238
(1) Durata mandatului presedintelui si al vicepresedintilor consiliului judetean este egala cu durata mandatului consiliului judetean. In cazul in care mandatul consiliului judetean inceteaza inainte de expirarea duratei normale de 4 ani, inceteaza de drept si mandatul presedintelui si al vicepresedintilor consiliului judetean fara vreo alta formalitate.
(2)  Durata mandatului constituie vechime in munca si in specialitatea studiilor absolvite.
 
Alegerea si eliberarea din functie ale presedintelui si vicepresedintilor consiliului judetean
Art. 239
(1) Consiliul judetean alege dintre membrii sai un presedinte si 2 vicepresedinti. Functia de presedinte a consiliului judetean si de vicepresedinte a consilului judetean sunt functii de demnitate publica.
(2) Presedintele si vicepresedintii se aleg, prin vot secret, cu majoritate absoluta. Presedintele desemneaza prin dispozitie care dintre cei doi vicepresedinti exercita primul atributiile sale in alte cazuri de absenta decat cele prevazute la art. 243 alin. (1).
(3) Pe durata exercitarii mandatului, presedintele si vicepresedintii consiliului judetean isi pastreaza statutul de consilier judetean fara a beneficia de indemnizatia aferenta acestui statut, fiindu-le aplicabile incompatibilitatile specifice functiei de presedinte si vicepresedinte al consiliului judetean, in conditiile prevazute la art. 275.
(4) Eliberarea din functie a presedintelui sau a vicepresedintilor consiliului judetean se poate face de consiliul judeten, prin vot secret, cu majoritate absoluta, la propunerea temeinic motivata a cel putin unei treimi din numarul acestora, ca urmare a nesocotirii de catre acesta a intereselor generale ale colectivitatii locale sau a neexercitarii atributiilor ce ii revin, potrivit legii. Eliberarea din functie a presedintelui consiliului judetean nu se poate face in ultimele 6 luni ale mandatului consiliului judetean. 
(5) La deliberarea si adoptarea hotararilor care privesc alegerea sau eliberarea din functie a presedintelui sau vicepresedintelui consiliului judetean participa si voteaza consilierul judetean care candideaza la functia de presedinte sau vicepresedinte al consiliului judetean, respectiv presedintele sau vicepresedintele consiliului judetean a carui eliberare din functie se propune.
 
Indemnizatia presedintelui consiliului judetean si a vicepresedintilor consiliilor judetene
Art. 240
(1) Pe durata mandatului, presedintele si vicepresedintii consiliului judetean au dreptul la o indemnizatie lunara, stabilita potrivit legii privind salarizarea personalului platit din fonduri publice. 
(2) Prevederile art. 204 alin. (2) se aplica presedintelui consiliului judetean si vicepresedintilor consiliului judetean in mod corespunzator.
 
 
Sectiunea a 2-a
Rolul si atributiile presedintelui consiliului judetean
 
 
Rolul presedintelui consiliului judetean
Art. 241
(1) Presedintele consiliului judetean reprezinta judetul in relatiile cu celelalte autoritati publice, cu persoanele fizice si juridice romane si straine, precum si in justitie.
(2) Presedintele consiliului judetean raspunde in fata consiliului judetean de buna functionare a administratiei judetene.
(3) Aparatul de specialitate al consiliului judetean este subordonat presedintelui consiliului judetean. 
(4) Presedintele consiliului judetean asigura respectarea prevederilor Constitutiei, punerea in aplicare a legilor, a decretelor Presedintelui Romaniei, a hotararilor si ordonantelor Guvernului, a hotararilor consiliului judetean, precum si a altor acte normative.
 
Atributiile presedintelui consiliului judetean
Art. 242
(1) Presedintele consiliului judetean indeplineste, in conditiile legii, urmatoarele categorii principale de atributii:
a) atributii privind functionarea aparatului de specialitate al consiliului judetean, a institutiilor publice de interes judetean si a societatilor si regiilor autonome de interes judetean;
b) atributii privind relatia cu consiliul judetean;
c) atributii privind bugetul judetului;
d) atributii privind relatia cu alte autoritati ale administratiei publice locale;
e) atributii privind serviciile publice de interes judetean;
f) alte atributii prevazute de lege. 
(2) In exercitarea atributiilor prevazute la alin. (1) lit. a), presedintele consiliului judetean:
a) intocmeste si supune spre aprobare consiliului judetean regulamentul de organizare si functionare a acestuia, organigrama, statul de functii si regulamentul de organizare si functionare a aparatului de specialitate, precum si ale institutiilor publice de interes judetean si ale societatilor si regiilor autonome de interes judetean;
b) numeste, sanctioneaza si dispune suspendarea, modificarea si incetarea raporturilor de serviciu sau, dupa caz, a raporturilor de munca, in conditiile legii, pentru personalul din cadrul aparatului de specialitate al consiliului judetean si pentru conducatorii institutiilor si serviciilor publice de interes judetean.
(3) In exercitarea atributiilor prevazute la alin. (1) lit. b), presedintele consiliului judetean:
a) conduce sedintele consiliului judetean si dispune masurile necesare pentru pregatirea si desfasurarea in bune conditii a acestora;
b) prezinta consiliului judetean, anual sau la cerere, rapoarte cu privire la modul de indeplinire a atributiilor sale si a hotararilor consiliului judetean.
c) propune consiliului judetean numirea, sanctionarea, modificarea si incetarea raporturilor de serviciu sau, dupa caz, a raporturilor de munca, in conditiile legii, pentru conducatorii institutiilor publice de interes judetean.
(4) In exercitarea atributiilor prevazute la alin. (1) lit. c), presedintele consiliului judetean:
a) exercita functia de ordonator principal de credite;
b) intocmeste proiectul bugetului judetului si contul de incheiere a exercitiului bugetar si le supune spre aprobare consiliului judetean, in conditiile si la termenele prevazute de lege;
c) urmareste modul de realizare a veniturilor bugetare si propune consiliului judetean adoptarea masurilor necesare pentru incasarea acestora la termen;
d) initiaza, cu aprobarea consiliului judetean, negocieri pentru contractarea de imprumuturi si emisiuni de titluri de valoare in numele judetului.
(5) In exercitarea atributiilor prevazute la alin. (1) lit. d), presedintele consiliului judetean:
a) indruma metodologic, prin aparatul de specialitate al consiliului judetean, activitatile de stare civila si autoritate tutelara desfasurate in comune, orase si municipii;
b) poate acorda, fara plata, prin aparatul de specialitate al consiliului judetean, sprijin, asistenta tehnica, juridica si de orice alta natura, consiliilor locale sau primarilor, la cererea expresa a acestora.
(6) In exercitarea atributiilor prevazute la alin. (1) lit. e), presedintele consiliului judetean:
a) coordoneaza realizarea serviciilor publice de interes judetean furnizate prin intermediul aparatului de specialitate al consiliului judetean sau prin intermediul organismelor prestatoare de servicii publice de interes judetean;
b) ia masuri pentru organizarea executarii si executarea in concret a activitatilor din domeniile prevazute la art. 224 alin. (5) si (6);
c) ia masuri pentru asigurarea inventarierii, evidentei statistice, inspectiei si controlului furnizarii serviciilor publice de interes judetean prevazute la art. 224 alin. (5) si (6), precum si a bunurilor din domeniul public si privat al judetului;
d) emite avizele, acordurile si autorizatiile date in competenta sa, prin lege;
e) coordoneaza si controleaza organismele prestatoare de servicii publice de interes judetean, infiintate de consiliul judetean si subordonate acestuia;
f) coordoneaza si controleaza realizarea activitatilor de investitii si reabilitare a infrastructurii judetene.
(7) Presedintele consiliului judetean poate delega, prin dispozitie, atributiile prevazute la alin. (6) vicepresedintilor, conducatorilor compartimentelor functionale sau personalului din aparatul de specialitate, administratorului public, precum si conducatorilor institutiilor si serviciilor publice de interes judetean. Prevederile art. 208 se aplica in mod corespunzator.
(8) In situatii de urgenta sau de forta majora, presedintele consiliului judetean, in calitatea sa de vicepresedinte al comitetului pentru situatii de urgenta, colaboreaza cu prefectul judetului.
 
Inlocuirea de drept a presedintelui consiliului judetean
Art. 243
(1) In cazul suspendarii mandatului presedintelui consiliului judetean, precum si in situatiile de imposibilitate de exercitare a mandatului, atributiile acestuia sunt exercitate de unul dintre vicepresedinti, desemnat de consiliul judetean, prin vot secret, cu majoritate absoluta.
(2) In celelalte cazuri de absenta a presedintelui, atributiile sale sunt exercitate, in numele acestuia, de unul dintre vicepresedinti, desemnat de presedinte prin dispozitie.
 
Sectiunea a 3-a
Suspendarea si incetarea mandatului presedintelului si vicepresedintelui consiliului judetean
 
Suspendarea si incetarea mandatului presedintelui consiliului judetean 
Art. 244
(1) Presedintelui si vicepresedintelui consiliului judetean li se aplica in mod corespunzator prevederile art. 210.
(2) Presedintelui consiliului judetean i se aplica in mod corespunzator prevederile art. 211.
 
Cabinetul presedintelui consiliului judetean
Art. 245 (d125)
Presedintele consiliului judetean poate infiinta, in limita numarului maxim de posturi aprobate, cabinetul presedintelui, in conditiile prevazute de Partea a VI-a, Titlul III din prezentul Cod.
 
Capitolul VIII
Actele autoritatilor administratiei publice locale
 
Limba oficiala si folosirea limbii minoritatilor nationale
Art. 246
(1) In raporturile dintre cetateni si autoritatile administratiei publice locale se foloseste limba romana.
(2) In unitatile administrativ-teritoriale in care cetatenii apartinand unei minoritati nationale au o pondere de peste 20% din numarul locuitorilor, in raporturile lor cu autoritatile administratiei publice locale, cu aparatul de specialitate si organismele subordonate acestora, acestia se pot adresa, oral sau in scris, si in limba minoritatii nationale respective si primesc raspunsul atat in limba romana, cat si in limba minoritatii nationale respective.
(3) In conditiile prevazute la alin. (2), in posturile care au atributii privind relatii cu publicul sunt incadrate si persoane care cunosc limba minoritatii nationale respective.
(4) Autoritatile administratiei publice locale asigura inscriptionarea denumirii localitatilor si a institutiilor publice de sub autoritatea lor, precum si afisarea anunturilor de interes public si in limba minoritatii nationale respective, in conditiile prevazute la alin. (2).
(5) Actele oficiale se intocmesc in mod obligatoriu in limba romana.
 
Tipurile de acte administrative
Art. 247
(1) In exercitarea atributiilor ce le revin, autoritatile administratiei publice locale adopta sau emit, dupa caz, acte administrative cu caracter normativ sau individual, dupa cum urmeaza:
a) consiliul local si consiliul judetean adopta hotarari;
b) primarul si presedintele consiliului judetean emit dispozitii.
(2) In organizarea executarii sau executarii in concret a legii, autoritatile deliberative si cele executive adopta, emit sau incheie, dupa caz, si alte acte juridice prin care se nasc, se modifica sau se sting drepturi si obligatii.
 
Comunicarea si aducerea la cunostinta a actelor administrative
Art. 248
(1) Secretarul unitatii/subdiviziunii administrativ-teritoriale comunica actele administrative prevazute la art. 247 alin. (1) prefectului in cel mult 10 zile lucratoare de la data adoptarii, respectiv emiterii.
(2) Hotararile consiliului local se comunica primarului. Hotararile consiliului judetean, in situatia in care acestea nu sunt semnate de presedintele consiliului judetean, se comunica presedintelui consiliului judetean.
(3) Comunicarea, insotita de eventualele obiectii motivate cu privire la legalitate, se face in scris de catre secretar si se inregistreaza intr-un registru special destinat acestui scop.
(4) Hotararile si dispozitiile se aduc la cunostinta publica si se comunica, in conditiile legii, prin grija secretarului unitatii /subdiviziunii administrativ-teritoriale.
 
Actele administrative cu caracter normativ
Art. 249 (d129)
(1) Hotararile si dispozitiile cu caracter normativ devin obligatorii de la data aducerii lor la cunostinta publica.
(2) Aducerea la cunostinta publica a hotararilor si a dispozitiilor cu caracter normativ se face in termen de 5 zile de la data comunicarii oficiale catre prefect.
(3) In unitatile administrativ-teritoriale in care cetatenii apartinand unei minoritati nationale au o pondere de peste 20% din numarul locuitorilor, hotararile cu caracter normativ se aduc la cunostinta publica si in limba minoritatii respective.
 
Actele administrative cu caracter individual
Art. 250(d130)
(1) Comunicarea hotararilor si dispozitiilor cu caracter individual catre persoanele carora li se adreseaza se face in cel mult 5 zile de la data comunicarii oficiale catre prefect. 
(2) Hotararile si dispozitiile cu caracter individual produc efecte juridice de la data comunicarii catre persoanele carora li se adreseaza.
(3) In unitatile administrativ-teritoriale in care cetatenii apartinand unei minoritati nationale au o pondere de peste 20% din numarul locuitorilor, hotararile cu caracter individual se comunica, la cerere, si in limba minoritati respective.
 
Verificarea legalitatii actelor administrative
Art. 251(d131)
Dispozitiile primarului, dispozitiile presedintelului consiliului judetean, hotararile consiliului local si hotararile consiliului judetean sunt supuse controlului de legalitate exercitat de catre prefect conform prevederilor art. 94.
 
Titlul VI
Mandatul de ales local 
 
Capitolul I 
Dispozitii generale
 
 
Aplicarea legii penale
Art. 252 (d133)
In asigurarea liberului exercitiu al mandatului lor, alesii locali indeplinesc o functie de autoritate publica, fiindu-le aplicabile dispozitiile legii penale cu privire la persoanele care indeplinesc o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat.
 
Mandatul alesilor locali
Art. 253 (d134)
(1) Mandatul primarului, consilierului local, presedintelui consiliului judetean si al consilierului judetean este de 4 ani si se exercita in conditiile legii.
(2) Consiliul local sau consiliul judetean, primarul, precum si presedintele consiliului judetean alesi in cursul unui mandat, ca urmare a dizolvarii consiliului local sau judetean, respectiv a vacantei functiei de primar ori de presedinte al consiliului judetean, incheie mandatul precedentei autoritati a administratiei publice locale. 
(3) Consiliul local sau consiliul judetean, precum si primarul sau presedintele consiliului judetean, alesi in urma organizarii unor noi unitati administrativ-teritoriale, isi exercita mandatul numai pana la organizarea urmatoarelor alegeri locale generale.
 
 
Capitolul II
Suspendarea si incetarea mandatului de ales local
 
 
Suspendarea mandatului de consilier local si de consilier judetean
Art. 254 (d135)  
(1) Mandatul de consilier local, respectiv de consilier judetean se suspenda in urmatoarele situatii:
a) a fost dispusa masura arestarii preventive;
b) a fost dispusa masura arestului la domiciliu;
c) a fost insarcinat de catre consiliul din care face parte, de catre Guvern sau de catre Parlament cu exercitarea unei misiuni in tara sau in strainatate.
(2) Masurile prevazute la alin. (1) lit. a) si b) se comunica de indata de catre instanta de judecata prefectului care, prin ordin, in termen de maximum 48 de ore de la comunicare, constata suspendarea mandatului.
(3) Documentele corespunzatoare situatiei prevazute la alin. (1) lit. c) se comunica de catre emitent, in termen de 5 zile lucratoare de la desemnare, secretarului unitatii/subdiviziunii administrativ-teritoriale si primarului, respectiv presedintelui consiliului judetean, iar in prima sedinta ulterioara comunicarii consiliul local, respectiv consiliul judetean, dupa caz, ia act de aceasta situatie.
(4) Suspendarea dureaza pana la incetarea situatiei prevazute la alin. (1). 
(5) Ordinul de suspendare emis pentru situatiile prevazute la alin. (1) lit. a) si b), respectiv hotararea prin care se ia act de suspendarea de drept a consilierului in conditiile alin. (1) lit. c) se comunica de indata consilierului local, respectiv consilierului judetean, in termen de maximum 48 de ore de la emiterea ordinului, respectiv hotararii consiliului, dupa caz.
(6) In cazul in care consilierul local, respectiv consilierul judetean al carui mandat a fost suspendat in conditiile alin. (1), lit. a) si b), a fost gasit nevinovat, acesta are dreptul la despagubiri, in conditiile legii.
 
 
Incetarea mandatului de consilier local si de consilier judetean
Art. 255 (d136)   
(1) Calitatea de consilier local, respectiv cea de consilier judetean inceteaza la data declararii ca legal constituit a noului consiliu ales.
(2) Calitatea de consilier local, respectiv cea de consilier judetean inceteaza de drept inainte de expirarea duratei normale a mandatului, in urmatoarele cazuri:
a) demisie;
b) constatarea, in conditiile legii, a unei stari de incompatibilitate sau a nerespectarii prevederilor referitoare la conflictul de interese;
c) schimbarea domiciliului intr-o alta unitate administrativ-teritoriala, inclusiv ca urmare a reorganizarii acesteia;
d) lipsa nemotivata de la mai mult de 3 sedinte ordinare si/sau extraordinare consecutive ale consiliului, desfasurate pe durata a trei luni calendaristice;
e) lipsa nemotivata de la 3 intruniri ale consiliului, convocate pe durata a 3 luni calendaristice, care determina imposibilitatea desfasurarii, in conditiile legii, a sedintelor ordinare si/sau extraordinare;
f) imposibilitatea exercitarii mandatului pe o perioada mai mare de 6 luni consecutive, cu exceptia cazurilor prevazute de lege;
g) condamnarea, prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva, la o pedeapsa privativa de libertate, indiferent de modalitatea de invididualizare a pedepsei;
h) punerea sub interdictie judecatoreasca;
i) pierderea drepturilor electorale; 
j) pierderea calitatii de membru al partidului politic sau al organizatiei minoritatilor nationale pe a carei lista a fost ales; 
k) condamnarea prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva pentru savarsirea unei infractiuni electorale pe durata procesului electoral in cadrul caruia a fost ales, indiferent de pedeapsa aplicata si de modalitatea de invididualizare a acesteia;
l) deces.
(3) Data incetarii de drept a mandatului, in cazurile enumerate la alin. (2) lit. a), c)-f) si l) este data aparitiei evenimentului sau a implinirii conditiilor care determina situatia de incetare, dupa caz.
(4) Data incetarii de drept a mandatului, in cazul prevazut la alin. (2) lit. b), in situatia in care legalitatea raportului de evaluare prin care s-a constatat starea de incompatibilitate sau de conflict de interese nu a fost contestata, este data expirarii perioadei in care consilierul local, respectiv consilierul judetean, dupa caz, are dreptul sa conteste raportul de evaluare, in conditiile legii privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice.
(5) Data incetarii de drept a mandatului in cazul prevazut la alin. (2) lit. j) este data comunicarii catre prefect, secretarul unitatii /subdiviziunii administrativ-teritoriale si catre consilierul local, a hotararii forului competent sa decida asupra excluderii unui membru al partidului politic sau a organizatiei cetatenilor apartinand minoritatilor nationale pe a carei lista consilierul local sau consilierul judetean a fost ales, in situatia in care legalitatea acesteia nu a fost contestata.
(6) In situatiile prevazute la alin. (2) lit. a), c)-f) si l) constatarea incetarii de drept a mandatului de consilier local sau de consilier judetean, precum si vacantarea locului de consilier local sau de consilier judetean se realizeaza printr-o hotarare de constatare a autoritatii deliberative respective, la propunerea primarului ori, dupa caz, a presedintelui consiliului judetean sau a oricarui alt ales local, adoptata in prima sedinta desfasurata dupa aparitia evenimentului. Hotararea autoritatii deliberative este comunicata de indata judecatoriei competente sa valideze mandatul supleantului, in conditiile art. 173, precum si consilierului local. 
(7) Consiliul local, respectiv consiliul judetean are obligatia de a adopta hotararea prevazuta la alin. (6) in termen de 30 de zile de la introducerea pe proiectul ordinii de zi a referatului constatator semnat de primar si de secretar cu privire la una dintre situatiile prevazute la alin. (2) lit. a), c)-f) si l). In termen de maxim 10 zile de la expirarea termenului stabilit pentru consiliul local, respectiv pentru consiliul judetean, constatarea incetarii mandatului se realizeaza de catre prefect prin ordin, in baza referatului constatator comunicat de catre secretar.
(8) In situatiile prevazute la alin. (2) lit. b), g)-k) constatarea incetarii de drept a mandatului de consilier local sau de consilier judetean, precum si vacantarea locului de consilier local sau de consilier judetean se face de catre prefect prin ordin, in termen de maxim 30 de zile, de la data instiintarii transmise prefectului de catre instanta.
(9) Ordinul prefectului emis in situatiile prevazute la alin. (7) si (8) se transmite de indata judecatoriei competente sa valideze mandatul supleantului, in conditiile art. 173, consilierului local si secretarului unitatii administrativ-teritoriale.
(10) Hotararea consiliului are la baza, pentru situatiile prevazute la alin. (2) lit. a), c)-f), h) si l), un referat constatator semnat de primar si de secretarul comunei, orasului sau municipiului/subdiviziunii municipiului, respectiv de presedintele consiliului judetean si de secretarul judetului. Referatul este insotit de acte justificative.
(11) Ordinul prefectului are la baza, pentru situatiile prevazute la alin. (2) lit. g), i), k), instiintarile transmise prefectului de catre instanta.
(12) In cazul prevazut la alin. (2) lit. j), in termen de 30 de zile de la data comunicarii hotararii forului competent sa decida asupra excluderii unui membru al partidului politic sau a organizatiei cetatenilor apartinand minoritatilor nationale pe a carei lista consilierul local sau consilierul judetean a fost ales, prefectul constata, prin ordin, incetarea mandatului consilierului local sau judetean inainte de expirarea duratei normale a acestuia si declara vacant locul consilierului local sau judetean. Ordinul prefectului se transmite de indata judecatoriei competente sa valideze mandatul supleantului, in conditiile art. 173, consilierului local si secretarului unitatii administrativ-teritoriale.
(13) In cazurile prevazute la alin. (2) lit. c)-f) hotararea poate fi atacata de consilierul local, respectiv de consilierul judetean in cauza la instanta de contencios administrativ, in termen de 10 zile de la comunicare. Instanta se pronunta in termen de cel mult 30 de zile. In acest caz, procedura prealabila nu se mai efectueaza, iar hotararea primei instante este definitiva.
(14) In toate cazurile, hotararea instantei se comunica partilor, prefectului si secretarului unitatii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, care are obligatia afisarii acesteia la sediul unitatii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, in termen de maximum 2 zile de la comunicare.
(15) Functia constatata vacanta in conditiile alin. (6), (7) si (8) se completeaza cu supleantul desemnat de partidul politic/alianta politica/alianta electorala respectiva, care este validat si depune juramantul, in conditiile art. 168, ulterior ramanerii definitive a hotararii instantei. 
(16) Incetarea mandatului de consilier local, respectiv de consilier judetean in cazul schimbarii domiciliului in alta unitate administrativ-teritoriala poate interveni numai dupa efectuarea in actul de identitate al celui in cauza a mentiunii corespunzatoare, de catre organul abilitat potrivit legii.
(17) Incetarea mandatului de consilier local, respectiv de consilier judetean, in cazul demisiei, se constata, in prima sedinta a consiliului desfasurata dupa aparitia evenimentului si in baza demisiei scrise inaintate secretarului unitatii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, primarului, presedintelui de sedinta, presedintelui consiliului judetean, dupa caz. Hotararea consilului prin care se ia act de demisie, se declara vacant locul consilierului local, respectiv judetean, se comunica de indata judecatoriei competente sa valideze mandatul supleantului, in conditiile art. 173. 
(18) Prevederile alin. (2) lit. g)-i) si k) devin aplicabile numai dupa ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti. In aceste cazuri, data respectiva este si data la care inceteaza de drept mandatul.
(19) In situatia in care este contestata legalitatea actului prevazut la alin (2) lit. b) sau a hotararii prevazuta la alin. (2) lit. j), data incetarii de drept a mandatului este data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti.
(20) De la data incetarii mandatului, consilierul local sau consilierul judetean respectiv:
a) nu mai poate fi luat in calcul pentru constituirea cvorumului necesar pentru sedintele autoritatii deliberative din care face parte; 
b) nu mai poate participa la vot in cadrul sedintelor autoritatii deliberative din care face parte, precum si in cadrul comisiilor de specialitate organizate de aceasta;
c) nu mai are dreptul la indemnizatia de sedinta.
 
Incetarea mandatului de presedinte al consiliului judetean, de vicepresedinte al consiliului judetean, precum si de viceprimar ca urmare a incetarii mandatului de consilier
Art. 256(d138)  
(1) Incetarea mandatului de consilier, in conditiile art. 255 alin. (2), are ca efect incetarea de drept, pe aceeasi data, si a mandatului de presedinte sau vicepresedinte al consiliului judetean, respectiv de viceprimar.
(2) Mandatul de presedinte sau de vicepresedinte al consiliului judetean, respectiv de viceprimar poate inceta inainte de termen in urma eliberarii sau revocarii acestuia din functie in conditiile art. 203, respectiv art. 238 si art. 239.
 
 
Capitolul III
Drepturile si obligatiile alesilor locali
 
Sectiunea 1
Drepturile alesilor locali
 
 
Legitimatia si semnul distinctiv ale alesilor locali 
Art. 257(d139)  
(1) Dupa depunerea juramantului, respectiv dupa alegerea prin hotarare a consiliului judetean, primarului sau presedintelui consiliului judetean, dupa caz, i se inmaneaza legitimatia, semnata de presedintele sedintei in care a fost adoptat modelul acesteia, un semn distinctiv al calitatii de primar, respectiv de presedinte al consiliului judetean, pe care acesta are dreptul sa il poarte, potrivit legii, pe intreaga durata a mandatului, precum si o esarfa, in culorile drapelului national al Romaniei. Legitimatia primarului, respectiv a presedintelui consiliului judetean este inmanata de catre secretarul unitatii administrativ-teritoriale.
(2) Dupa alegerea viceprimarului, respectiv a vicepresedintelui consiliului judetean, dupa caz, acestuia i se inmaneaza legitimatia, semnata de primar sau presedintele consiliului judetean, dupa caz, precum si un semn distinctiv al calitatii de viceprimar sau vicepresedinte al consiliului judetean, dupa caz. Legimitatia viceprimarului, respectiv a vicepresedintelui consiliului judetean, este inmanata de catre secretarul unitatii administrativ-teritoriale.
(3) Dupa declararea ca legal constituit a consiliului local sau judetean, dupa caz, consilierilor in functie li se elibereaza o legitimatie care atesta calitatea de membru al consiliului local sau judetean, dupa caz, semnata de primar sau de presedintele consiliului judetean, dupa caz, si primesc un semn distinctiv al calitatii lor de reprezentanti alesi ai colectivitatii locale, pe care au dreptul sa il poarte pe intreaga durata a mandatului.
(4) Modelul legitimatiei de primar, de viceprimar, de presedinte al consiliului judetean, de vicepresedinte al consiliului judetean, de consilier local, respectiv de consilier judetean si modelul semnului distinctiv pentru acestia se stabilesc prin hotarare a guvernului. 
(5) Cheltuielile pentru confectionarea legitimatiilor, semnelor distinctive, respectiv a esarfelor se suporta din bugetul local.
(6) Legitimatia si semnul distinctiv se pot pastra, dupa incetarea mandatului, cu titlu evocativ.
(7) Esarfa in culorile drapelului national al Romaniei se poarta in mod obligatoriu la Ziua nationala a Romaniei, la solemnitati, receptii, ceremonii publice si la celebrarea casatoriilor, indiferent de locul de desfasurare a acestora.
 
Protectia alesilor locali
Art. 258(d140)  
(1) Libertatea de opinie si de actiune, in conditiile legii, in exercitarea mandatului alesului local este garantata.
(2) Alesii locali nu pot fi trasi la raspundere juridica pentru opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului.
(3) Retinerea, dispunerea masurii arestarii preventive a arestului la domiciliu sau trimiterea in judecata penala ori contraventionala a alesilor locali, precum si faptele savarsite care au determinat luarea masurilor se aduc la cunostinta atat autoritatii administratiei publice din care fac parte, cat si prefectului, in termen de cel mult 24 de ore, de catre organele care au dispus masurile respective.
(4) Pe intreaga durata a mandatului, alesii locali se considera in exercitiul autoritatii publice si se bucura de protectia prevazuta de lege.
(5) De aceeasi protectie juridica beneficiaza si membrii familiei - sot, sotie si copii - in cazul in care agresiunea impotriva acestora urmareste nemijlocit exercitarea de presiuni asupra alesului local in legatura cu exercitarea mandatului sau.
 
Grupurile de consilieri locali/judeteni
Art. 259(d141)  
(1) Consilierii locali si consilierii judeteni se pot constitui in grupuri, in functie de partidele sau aliantele politice pe ale caror liste au fost alesi, daca sunt in numar de cel putin 3.
(2) Consilierii locali si consilierii judeteni care nu indeplinesc conditiile prevazute la alin. (1) pot constitui un grup prin asociere.
(3) Grupul de consilieri locali, respectiv judeteni este condus de un lider, ales prin votul deschis al majoritatii  membrilor grupului.
(4) Prevederile alin. (1) se aplica si consilierilor independenti.
(5) Consilierii locali si consilierii judeteni nu pot forma grupuri in numele unor partide care nu au participat la alegeri sau care nu au intrunit numarul de voturi necesar pentru a intra in consiliu cu cel putin un consilier.
(6) In cazul fuzionarii, doua sau mai multe partide, care sunt reprezentate in consiliul local sau in consiliul judetean sau care au deja constituite grupuri, pot forma un grup distinct.
 
Raporturile de munca sau de serviciu detinute anterior
Art. 260(d142)  
(1) Pe timpul exercitarii mandatului de primar, viceprimar, presedinte al consiliului judetean sau vicepresedinte al consiliului judetean se suspenda contractul de munca sau actul de numire a acestora in cadrul unei institutii sau autoritati publice, ori in cadrul regiilor autonome sau societatilor cu capital integral ori majoritar de stat sau al unitatilor administrativ-teritoriale.
(2) Sunt exceptate de la suspendarea contractului de munca sau a actului de numire cadrele didactice, cercetatorii stiintifici, persoanele care detin functii sau desfasoara activitati in domeniul creatiei literar-artistice.
(3) In functiile detinute de persoanele ale caror contracte de munca sau acte de numire au fost suspendate potrivit alin. (1) pot fi numite sau angajate alte persoane, numai pe durata determinata.
(4) La incetarea mandatului de primar, de viceprimar, de presedinte al consiliului judetean sau vicepresedinte al consiliului judetean, persoanele in cauza isi reiau activitatea in executarea acelorasi contracte de munca sau acte de numire. La stabilirea clasei si a gradului de incadrare se iau in calcul si perioadele lucrate in functiile de demnitate publica alese.
(5) In cazul in care conducerea persoanei juridice refuza reluarea activitatii in functia detinuta anterior alegerii, persoana in cauza se poate adresa instantei de judecata competente, cererea fiind scutita de taxa de timbru judiciar.
(6) Persoanelor prevazute la alin. (1) nu li se poate modifica sau desface contractul de munca, ori acestea nu pot fi eliberate din functie pe motive ce nu le sunt imputabile timp de 2 ani de la data incetarii mandatului. 
 
Dreptul la pensie
Art. 261(d143)
La incetarea mandatului, primarii si viceprimarii, presedintii consiliilor judetene si vicepresedintii consiliilor judetene, care indeplinesc conditiile prevazute de lege pentru pensionare sau sunt pensionari, beneficiaza, la cerere, de calcularea sau, dupa caz, de recalcularea pensiei, luandu-se in calcul si indemnizatiile lunare primite, in conditiile legii.
 
Dreptul de initiativa in promovarea actelor administrative
Art. 262(d144)
Alesii locali au dreptul de initiativa in promovarea actelor administrative, individual sau in grup.
 
Indemnizatia
Art. 263 (d145)
(1) Pentru participarea la sedintele consiliului si ale comisiilor de specialitate, consilierii locali, respectiv consilierii judeteni au dreptul la o indemnizatie de sedinta. Primarilor, viceprimarilor, presedintilor si vicepresedintilor consiliilor judetene nu li se acorda indemnizatie de sedinta. 
(2) Indemnizatia de sedinta pentru consilierii locali, respectiv judeteni care participa la sedintele ordinare ori la sedintele extraordinare ale consiliului local, respectiv consiliului judetean si ale comisiilor de specialitate este in cuantum de pana la 5% din indemnizatia lunara a primarului, respectiv a presedintelui consiliului judetean.
(3) Consilierii au dreptul la indemnizatie pentru cel putin o sedinta de consiliu si o sedinta a comisiei de specialitate pe luna, desfasurate in conditiile legii.
(4) Prin regulamentul de organizare si functionare, consiliul poate stabili acordarea  indemnizatiei de sedinta pentru un numar mai mare de sedinte de consiliu si ale comisiilor de specialitate decat cel prevazut la alin. (3).
(5) Plata indemnizatiilor stabilite potrivit prevederilor alin. (2) si (3) se efectueaza exclusiv din veniturile sectiunii de functionare ale bugetului unitatii administrativ-teritoriale/subdiviziunii administrativ-teritoriale. 
(6) Consilierilor locali, respectiv consilierii judeteni li se aplica in mod corespunzator prevederilor art. 204 alin. (2).
(7) Prevederile alin. (1)-(6) se aplica in mod corespunzator si delegatului satesc.
(8) Consiliul local, respectiv consiliul judetean poate hotari diminuarea cuantumului indemnizatiei prevazute la alin. (2) si a cotei in care se face decontarea conform prevederilor alin. (6), in concordanta cu posibilitatile de finantare.
(9) Drepturile banesti cuvenite alesilor locali, potrivit legii, pot fi cumulate cu pensia sau cu alte venituri, in conditiile legii.
(10) Consilierii locali, respectiv consilierii jueteni si delegatul satesc care participa la sedintele de consiliu local, respectiv judetean organizate in timpul programului de lucru, se considera invoiti de drept, fara a le fi afectat salariul si celelalte drepturi ce le revin, potrivit legii, de la locul de munca.
 
Concediul
Art. 264(d146)  
(1) Primarii si viceprimarii, presedintii consiliilor judetene si vicepresedintii consiliilor judetene au dreptul la concedii de odihna, concedii medicale, concedii fara plata, precum si la concedii platite in cazul unor evenimente familiale deosebite, potrivit legii.
(2) Durata concediului de odihna anual pentru persoanele prevazute la alin. (1) este de 25 de zile lucratoare. 
(3) Planificarea concediului de odihna al persoanelor prevazute la alin. (1) se face de presedintele consiliului judetean sau de primarul unitatii administrativ-teritoriale /subdiviziunii administrativ-teritoriale, in luna decembrie a anului premergator celui in care se efectueaza concediul, pe baza consultarii cu vicepresedintii, respectiv viceprimarii. 
(4) Persoanele prevazute la alin. (1) aduc la cunostinta consiliului judetean sau consiliului local, in sedinta premergatoare plecarii in concediu, perioada de efectuare a acestuia. 
(5) In aceeasi sedinta, presedintele consiliului judetean, respectiv primarul, aduc la cunostinta consiliului, daca este cazul, dispozitia privitoare la desemnarea vicepresedintelui consiliului judetean, respectiv a viceprimarului, care ii va indeplini atributiile pe durata concediului. 
(6) Presedintele si vicepresedintii aceluiasi consiliu judetean, primarul si viceprimarul, respectiv viceprimarii aceleiasi unitatii administrativ-teritoriale/subdiviziuni administrativ-teritoriale, nu pot efectua concediul de odihna simultan. 
(7) In situatia in care mandatul persoanelor prevazute la alin. (1) incepe in timpul anului, durata concediului de odihna se stabileste proportional cu timpul efectiv lucrat sau cu timpul care va fi lucrat in anul respectiv. 
(8) Pentru perioada concediului de odihna, presedintii si vicepresedintii consiliilor judetene, primarii si viceprimarii beneficiaza de o indemnizatie de concediu ce reprezinta media zilnica a indemnizatiei din luna/lunile in care este efectuat concediul, multiplicata cu numarul de zile de concediu de odihna. Media zilnica a indemnizatiei din luna/lunile in care este efectuat concediul se calculeaza prin impartirea indemnizatiei aferente lunii/lunilor in care este efectuat concediul la numarul de zile lucratoare din luna/lunile respectiva/respective. 
(9) Presedintii si vicepresedintii consiliilor judetene, primarii si viceprimarii efectueaza concediul de odihna in fiecare an. 
(10) In cazuri exceptionale, cu aprobarea consiliului judetean, respectiv a consiliului local, persoanele prevazute la alin. (1) pot efectua concediul de odihna si in anul urmator. 
(11) Concediul de odihna al persoanelor prevazute la alin. (1) poate fi intrerupt in mod exceptional daca interesele colectivitatii locale impun prezenta acestora in unitatea /subdiviziunea administrativ-teritoriala. In asemenea situatii, inlocuitorul desemnat il instiinteaza de indata pe presedinte, respectiv pe primar, iar concediul de odihna al acestuia se intrerupe. La incetarea cauzelor care au determinat intreruperea concediului de odihna, acesta este reluat, durata lui prelungindu-se cu perioada cat a fost intrerupt. 
(12)  In afara concediului de odihna, presedintii si vicepresedintii consiliilor judetene, primarii si viceprimarii au dreptul la concedii medicale, dovedite cu certificat medical, concediu de maternitate, precum si alte concedii, in conformitate cu legislatia in vigoare in materia pensiilor si altor drepturi de asigurari sociale. 
(13) Persoanele prevazute la alin. (1) beneficiaza de concediu fara plata si concediu pentru formare profesionala, potrivit Codului muncii. 
(14) Pentru evenimente familiale deosebite, persoanele prevazute la alin. (1) au dreptul, in afara concediului anual de odihna, la zile de concediu platit dupa cum urmeaza: 
a) 5 zile pentru casatoria celui in cauza; 
b) 3 zile pentru nasterea sau casatoria unui copil; 
c) 3 zile in caz de deces al sotului/sotiei sau al unei rude sau afin de pana la gradul II inclusiv. 
(15) Pentru a beneficia de concediu fara plata sau de concedii platite in cazul unor evenimente familiale deosebite, primarii si presedintii consiliilor judetene au obligatia de a informa, in prealabil, consiliul local sau consiliul judetean, dupa caz, indicand durata acestora si perioada in care vor avea loc. In cazuri de urgenta, informarea se face in prima sedinta de consiliu organizata dupa terminarea concediului.
(16) Concediile fara plata sau pentru evenimente familiale deosebite, precum si durata acestora, in cazul viceprimarilor si vicepresedintilor consiliilor judetene, se aproba de catre primar, respectiv de catre presedintele consiliului judetean.
 
Transportul
Art. 265(d147)
Alesii locali care folosesc autoturismul proprietate personala sau mijloacele de transport in comun pentru a se deplasa din localitatea in care domiciliaza in localitatea in care se desfasoara sedinta consiliului local, a consiliului judetean sau a comisiilor de specialitate primesc contravaloarea transportului.
 
Formarea profesionala
Art. 266(d148)
(1) Alesii locali au dreptul la pregatire, formare si perfectionare profesionala.
(2) Alesii locali beneficiaza de plata cursurilor de pregatire, formare si perfectionare profesionala organizate in conditiile legii, in decursul mandatului, a cheltuielilor de transport, precum si a celor pentru cazare si masa. Autoritatile si institutiile publice au obligatia sa prevada in bugetul local sumele necesare pentru cursurile de pregatire, formare si perfectionare profesionala organizate de institutii specializate, in decursul mandatului, a cheltuielilor de transport, precum si a celor pentru cazare si masa destinate alesilor locali, organizate la initiativa ori in interesul autoritatii sau institutiei publice.
(3) Alesii locali care se afla la primul mandat de ales local au obligatia participarii la cel putin un curs de pregatire in domeniul administratiei publice locale, in decursul primilor doi ani de mandat. 
 
Accesul la informatii
Art. 267(d149)
(1) Dreptul alesilor locali de a avea acces la orice informatie de interes public nu poate fi ingradit.
(2) Autoritatile administratiei publice centrale si locale, institutiile, serviciile publice, precum si persoanele juridice de drept privat sunt obligate sa asigure informarea corecta a alesilor locali, potrivit competentelor ce le revin, asupra treburilor publice si asupra problemelor de interes local.
 
Dreptul la asociere
Art. 268(d150)
Alesii locali se pot asocia liber in partide politice si in alte forme de asociere, in conditiile legii.
 
 
Sectiunea a 2-a
Obligatiile alesilor locali
 
 
Respectarea legii
Art. 269(d151)
Alesii locali sunt obligati sa respecte Constitutia si legile tarii, precum si regulamentul de organizare si functionare a consiliului local, respectiv a consiliului judetean, sa se supuna regulilor de curtoazie si disciplina si sa nu foloseasca in cuvantul lor sau in relatiile cu cetatenii expresii injurioase, ofensatoare ori calomnioase.
 
Participare la lucrarile consiliului local/judetean si ale comisiilor de specialitate
Art. 270(d152)
Consilierii locali si consilierii judeteni, presedintii consiliilor judetene si vicepresedintii consiliilor judetene, precum si viceprimarii nu pot lipsi de la lucrarile consiliului local, respectiv ale consiliului judetean sau ale comisiilor de specialitate din care fac parte decat in situatiile prevazute in regulamentul de organizare si functionare.
 
Buna credinta si fidelitatea
Art. 271(d153)
Alesii locali, in calitate de reprezentanti ai colectivitatii locale, au indatorirea de a participa, pe durata mandatului, la exercitarea competentelor autoritatilor administratiei publice locale din care fac parte sau pe care le reprezinta, cu buna-credinta si fidelitate fata de tara si de colectivitatea care i-a ales.
 
Probitatea si discretia profesionala
Art. 272(d154)
Alesii locali sunt obligati la probitate si discretie profesionala.
 
Cinstea si corectitudinea
Art. 273(d155)
(1) In exercitarea mandatului, alesii locali sunt obligati sa dea dovada de cinste si corectitudine; este interzis alesului local sa ceara, pentru sine sau pentru altul, bani, foloase materiale sau alte avantaje.
(2) Alesii locali nu pot face uz si nu se pot prevala de aceasta calitate in exercitarea unei activitati de interes personal.
 
Transparenta activitatii
Art. 274(d157)
(1) Alesii locali au obligatia de a aduce la cunostinta cetatenilor toate faptele si actele administrative ce intereseaza colectivitatea locala. 
(2) Alesii locali sunt obligati ca, in exercitarea mandatului, sa organizeze periodic, cel putin o data pe trimestru, intalniri cu cetatenii, sa acorde audiente si sa prezinte in consiliul local, respectiv in consiliul judetean o informare privind problemele ridicate la intalnirea cu cetatenii. 
(3) Fiecare consilier local, respectiv consilier judetean, precum si viceprimarii, respectiv vicepresedintii consiliului judetean sunt obligati sa prezinte un raport anual de activitate, care este facut public prin grija secretarului unitatii/subdiviziunii administrativ-teritoriale.
(4) Fiecare primar prezinta anual, in fata consiliului, un raport privind starea economica, sociala si de mediu a unitatii/ subdiviziunii administrativ teritoriale. Fiecare presedinte al consililui judetean prezinta anual in fata consiliului un raport privind modul de indeplinire a atributiilor sale.
(5) In urma indeplinirii unor misiuni oficiale, alesii locali sunt obligati sa prezinte, la prima sedinta ordinara a consiliului local, respectiv a consiliului judetean un raport privind deplasarile efectuate. In cazul primarului, viceprimarului si consilierilor locali, termenul maxim de depunere a raportului este de 30 de zile, iar in cazul consilierilor judeteni, vicepresedintilor consiliului judetean si presedintelui consiliului judetean termenul este de 45 de zile de la data incheierii misiunii.
(6) In cazul nerespectarii prevederilor alin. (5), alesii locali suporta cheltuielile deplasarii.
(7) Primarul, respectiv presedintele consiliului judetean este obligat ca, prin intermediul secretarului si al aparatului de specialitate, sa puna la dispozitie consilierilor locali, respectiv consilierilor judeteni, la cererea acestora, in termen de cel mult 10 zile lucratoare, informatiile necesare in vederea indeplinirii mandatului.
(8) Schimbarile survenite in activitatea consilierului, in timpul exercitarii mandatului, se aduc la cunostinta consiliului local, respectiv a consiliului judetean, in cel mult 10 zile de la data producerii acestora.
(9) Consilierii locali, respectiv consilierii judeteni pot adresa intrebari si interpelari primarului, viceprimarului, respectiv presedintelui consiliului judetean, vicepresedintilor consiliului judetean si secretarului unitatii administrativ-teritoriale/subdiviziunii administrativ-teritoriale, conducatorilor compartimentelor din cadrul aparatului de specialitate al primarului, respectiv al consiliului judetean si conducatorilor serviciilor publice de interes local, respectiv de interes judetean. Prin intrebare se solicita informatii cu privire la un fapt necunoscut.
(10) Raspunsul solicitat in conformitate cu alin. (9) se transmite, de regula, imediat sau, daca nu este posibil, la urmatoarea sedinta a consiliului local, respectiv a consiliului judetean.
(11) Interpelarea consta intr-o cerere prin care se solicita explicatii in legatura cu un fapt cunoscut. Cel interpelat are obligatia de a raspunde in scris, sau, dupa caz, oral pana la urmatoarea sedinta a consiliului local, respectiv a consiliului judetean.
 
 
Capitolul IV
Incompatibilitatile alesilor locali si conflictul de interese
 
Sectiunea 1
Incompatibilitatile alesilor locali
 
 
Incompatibilitati pentru primar, viceprimar, presedinte si vicepresedinte al consiliului judetean
Art. 275(d158)
(1) Functia de primar si functia de primar general sunt incompatibile cu exercitarea urmatoarelor functii sau calitati:
a) functia de consilier local si consilier judetean;
b) functia de prefect sau subprefect;
c) calitatea de functionar public sau angajat cu contract individual de munca, contract de management indiferent de durata acestuia;
d) functia de presedinte, vicepresedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administratie ori cenzor sau orice functie de conducere ori de executie la societatile reglementate de Legea societatilor nr. 31/1990, republicata cu modificarile si completarile ulterioare, inclusiv bancile sau alte institutii de credit, societatile de asigurare si cele financiare, la regiile autonome de interes national, la companiile si societatile nationale, precum si la institutiile publice, cu exceptia reprezentantilor in adunarea generala a actionarilor la societatile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, a membrilor in consiliile de administratie ale unitatilor si institutiilor de invatamant de stat sau confesionale si ale spitalelor publice din reteaua autoritatilor administratiei publice locale sau a altor reprezentanti ai institutiilor publice din subordinea unitatilor administrativ-teritoriale sau la care unitatea administrativ-teritoriala pe care o conduce detine participatie;
e) functia de secretar al adunarilor generale ale actionarilor sau asociatilor la o societate;
f) functia de reprezentant al unitatii administrativ-teritoriale in adunarile generale ale societatilor de interes local, cu exceptia functiei exercitate in adunarile generale ale actionarilor sau asociatilor unui operator regional; 
g) functia de reprezentant al statului in adunarea generala a unei societati de interes national;
h) calitatea de persoana fizica autorizata sau de persoana care exploateaza o intreprindere individuala sau o intreprindere familiala;
i) calitatea de membru al unui grup de interes economic;
j) calitatea de deputat sau senator;
k) functia de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat sau o alta functie asimilata acestora;
l) orice alte functii publice sau activitati remunerate, in tara sau in strainatate, cu exceptia functiei de cadru didactic ori a activitatilor in domeniul didactic si formarii profesionale de natura celor prevazute la art. 511 alin. (2) sau a functiilor in cadrul unor asociatii, fundatii sau alte organizatii neguvernamentale.
(2) Functia de viceprimar este incompatibila cu functia de consilier judetean. 
(3) Functia de viceprimar, respectiv viceprimar al municipiului Bucuresti este incompatibila cu exercitarea functiilor, calitatilor sau activitatilor enumerate la alin. (1) literele b)‑l).
(4) Functia de presedinte si vicepresedinte al consiliului judetean este incompaibila cu functia de consilier local. 
(5) Functia de presedinte si vicepresedinte al consiliului judetean este incompatibila cu exercitarea functiilor, calitatilor sau activitatilor enumerate la alin. (1) literele b)‑l).
(6) Activitatea desfasurata de primar si viceprimar, primar general si viceprimar al municipiului Bucuresti, presedinte si vicepresedinte al consiliului judetean, in calitate de membru al consiliului de administratie al unei entitati economice din subordinea sau la care unitatea administrativ-teritoriala pe care o conduce detine participatie, la unitatile si institutiile de invatamant de stat sau confesionale si la spitalele publice din reteaua autoritatilor administratiei publice locale sau a altor reprezentanti ai institutiilor publice din subordinea unitatilor administrativ-teritoriale nu este retribuita.
(7) Primarii si viceprimarii, primarul general si viceprimarii municipiului Bucuresti, presedintii consiliilor judetene si vicepresedintii consiliilor judetene pot exercita functii sau activitati in domeniul cercetarii stiintifice si al creatiei literar-artistice.
 
Incompatibilitati pentru consilierii locali si judeteni
Art. 276(d159)
(1) Functia de consilier local sau de consilier judetean este incompatibila cu exercitarea urmatoarelor functii sau calitati:
a) functia de primar;
b) functia de prefect sau subprefect;
c) calitatea de functionar public; 
d) angajat cu contract individual de munca in aparatul de specialitate al primarului sau al consiliului judetean, dupa caz, ori in institutia prefectului din judetul respectiv;
e) functia de presedinte, vicepresedinte, director general, director, manager, asociat, administrator, membru al consiliului de administratie sau cenzor la regiile autonome si societatile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, de interes judetean ori infiintate sau aflate sub autoritatea consiliului judetean sau la regiile autonome si societatile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, de interes national care isi au sediul sau care detin filiale in unitatea administrativ-teritoriala respectiva, cu exceptia reprezentantilor in adunarea generala a actionarilor la societatile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, a membrilor in consiliile de administratie ale unitatilor si institutiilor de invatamant de stat sau confesionale si ale spitalelor publice din reteaua autoritatilor administratiei publice locale sau a altor reprezentanti ai institutiilor publice din subordinea unitatilor administrativ-teritoriale sau la care unitatea administrativ-teritoriala respectiva detine participatie, in cazul consilierului local, respectiv la regiile autonome si societatile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, de interes local infiintate sau aflate sub autoritatea consiliului local, precum si la regiile autonome si societatile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, de interes national care isi au sediul sau care detin filiale in unitatea administrativ-teritoriala respectiva, cu exceptia reprezentantilor in adunarea generala a actionarilor la societatile reglementate de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, a membrilor in consiliile de administratie ale unitatilor si institutiilor de invatamant de stat sau confesionale si ale spitalelor publice din reteaua autoritatilor administratiei publice locale sau a altor reprezentanti ai institutiilor publice din subordinea unitatilor administrativ-teritoriale sau la care unitatea administrativ-teritoriala respectiva detine participatie, in cazul consilierului judetean;
f) functia de secretar al adunarilor generale ale actionarilor sau asociatilor la o societate de interes local ori la o societate de interes national care isi are sediul sau care detine filiale in unitatea administrativ-teritoriala respectiva;
g) functia de reprezentant al statului la o societate care isi are sediul ori care detine filiale in unitatea administrativ-teritoriala respectiva;
h) calitatea de deputat sau senator;
i) functia de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat si functiile asimilate acestora.
(2) Activitatea desfasurata de consilierul local sau consilierul judetean, in calitate de membru al consiliilor de administratie al unei entitati economice din subordinea sau la care unitatea administrativ-teritoriala pe care o conduce detine participatie, la unitatile si institutiile de invatamant de stat sau confesionale si la spitalele publice din reteaua autoritatilor administratiei publice locale sau a altor reprezentanti ai institutiilor publice din subordinea unitatilor administrativ-teritoriale nu este retribuita.
(3) O persoana nu poate exercita in acelasi timp un mandat de consilier local si un mandat de consilier judetean.
(4) Consilierii locali si consilierii judeteni care au functia de presedinte, vicepresedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administratie sau cenzor ori alte functii de conducere, precum si calitatea de actionar sau asociat la societatile cu capital privat sau cu capital majoritar de stat ori cu capital al unei unitati administrativ-teritoriale nu pot incheia contracte comerciale de prestari de servicii, de executare de lucrari, de furnizare de produse sau contracte de asociere cu autoritatile administratiei publice locale din care fac parte, cu institutiile sau regiile autonome de interes local aflate in subordinea ori sub autoritatea consiliului local sau judetean respectiv ori cu societatile infiintate de consiliile locale sau consiliile judetene respective.
(5) Prevederile alin. (4) se aplica si in cazul in care functiile sau calitatile respective sunt detinute de sotul sau rudele de gradul II ale alesului local.
 
Alte incompatibilitati privind alesii locali
Art. 277(d161)
(1) Calitatea de ales local este incompatibila si cu calitatea de actionar semnificativ la o societate infiintata de consiliul local, respectiv de consiliul judetean.
(2) Incompatibilitatea exista si in situatia in care sotul, o ruda pana la gradul II inclusiv ale alesului local detin calitatea de actionar semnificativ la unul dintre operatorii economici prevazuti la alin. (1).
(3) Prin actionar semnificativ se intelege persoana care exercita drepturi aferente unor actiuni care, cumulate, reprezinta cel putin 10% din capitalul social sau ii confera cel putin 10% din totalul drepturilor de vot in adunarea generala.
 
Procedura aplicabila in situatii de incompatibilitate
Art. 278 (d162)
(1) Starea de incompatibilitate intervine numai dupa inceperea exercitarii mandatului, respectiv dupa numirea sau angajarea alesului local, ulterior inceperii exercitarii mandatului, intr-o functie incompatibila cu cea de ales local ori dupa inceperea exercitarii unui al doilea mandat de ales local.
(2) Inceperea exercitarii mandatului se considera:
a) la data depunerii juramantului in fata consiliului local, in cazul primarului
b) la data declararii consiliului ca legal constituit, in cazul consilierilor judeteni si al consilierilor locali;
c) la data alegerii, in cazul presedintelui si vicepresedintilor consiliului judetean, precum si in cazul viceprimarului.
(3) In cazul prevazut la art. 277, incompatibilitatea cu calitatea de ales local intervine la data la care alesul local, sotul sau o ruda a alesului local pana la gradul II inclusiv devin actionari semnificativi.
(4) Alesul local are obligatia sa renunte la functia sau calitatea care atrage starea de incompatibilitate in cel mult 15 zile de la data inceperii exercitarii mandatului.
(5) In situatia in care pe durata exercitarii mandatului este ales intr-o alta functie eligibila incompatibila cu functia detinuta, alesul local are obligatia sa-si exprime optiunea pentru una dintre functiile incompatibile in cel mult 15 zile de la inceperea exercitarii celeilalte functiei eligibile.
(6) Dupa indeplinirea termenului prevazut la alin. (3) sau la alin. (4), in situatia in care alesul local aflat in stare de incompatibilitate detine functia sau calitatea incompatibila cu functia de ales local, autoritatea responsabila de asigurarea integritatii in exercitarea demnitatilor si functiilor publice si prevenirea coruptiei institutionale intreprinde demersurile necesare in vederea constatarii, in conditiile legii, a situatiei de incompatibilitate. Orice persoana poate sesiza autoritatea responsabila de asigurarea integritatii in exercitarea demnitatilor si functiilor publice si prevenirea coruptiei institutionale.
(7) Constatarea detinerii unei functii sau calitati incompatibile cu functia de ales local, in conditiile legii privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice, constituie caz de incetare de drept a mandatului inainte de expirarea duratei normale a acestuia.
(8) Incalcarea dispozitiilor art. 276 alin. (3) si (4) constituie temei pentru incetarea de drept a mandatului de ales local.
(9) Incetarea de drept a mandatului primarului si viceprimarului este constatata prin ordin al prefectului in conditiile prevazute de art. 211 alin. (7).
(10) Incetarea de drept a mandatului consilierului local, consilierului judetean si presedintelui consiliului judetean este constatata prin ordin al prefectului in conditiile prevazute de art. 255 alin. (8) sau, dupa caz, art. 255 alin. (19).
 
 
Sectiunea a 2-a
Regimul general aplicabil conflictului de interese pentru alesii locali
 
Situatii de conflict de interese
Art. 279(d163)
(1) Alesul local este in conflict de interese atunci cand, in situatia in care este chemat sa emita un act administrativ sau sa participe la emiterea ori adoptarea unui act administrativ, sa incheie sau sa participe la incheierea unui act juridic, are un interes personal prin care se urmareste obtinerea unui folos de natura patrimoniala pentru sine sau pentru:
a) sot, sotie sau rude ori afini pana la gradul al II-lea inclusiv;
b) orice persoana fizica sau juridica cu care are o relatie de angajament, indiferent de natura acestuia;
c) o societate la care detine calitatea de asociat unic, functia de administrator sau de la care obtine venituri;
d) o alta autoritate din care face parte;
e) orice persoana fizica sau juridica, alta decat autoritatea din care face parte, care a facut o plata catre acesta sau a efectuat orice fel de cheltuieli a acestuia;
f) asociatie sau fundatie din care face parte.
(2) Alesul local aflat in situatie de conflict de interese in conditiile alin. (1) are obligatia sa se abtina de la emiterea sau participarea la emiterea ori adoptarea actului administrativ, de la incheierea sau participarea la incheierea actului juridic respectiv. 
(3) In exercitarea functiei consilierul local si judetean aflat in situatia prevazuta la alin. (1) are obligatia sa anunte la inceputul sedintei consiliului local, respectiv a consiliului judetean, interesul personal pe care il are la adoptarea hotararii respective, anunt care se consemneaza in mod obligatoriu in procesul-verbal al sedintei. 
(4) Ulterior anuntarii interesului personal, consilierul local sau judetean nu mai este luat in calcul pentru cvorumul necesar adoptarii hotararii consiliului cu privire la care acesta si-a anuntat interesul si nu are drept de vot la adoptarea acestei hotarari. 
(5) Actele administrative emise ori adoptate sau actele juridice incheiate cu incalcarea prevederilor alin. (2) sunt lovite de nulitate absoluta.
(6) Incalcarea prevederilor alin. (2) constituie caz de incetare de drept a mandatului inainte de expirarea duratei normale a acestuia.
(7) Incetarea de drept a mandatului primarului este constatata prin ordin al prefectului in conditiile prevazute de art. 211.
(8) Incetarea de drept a mandatului consilierului local, consilierului judetean si a presedintelui consiliului judetean este constatata prin ordin al prefectului in conditiile prevazute de art. 255 alin. (8) sau, dupa caz, art. 255 alin. (19).
(9) Persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim ca urmare a existentei unui conflict de interese se poate adresa instantei de judecata competente, potrivit legii, in functie de natura actului emis, adoptat sau incheiat, dupa caz
 
Declaratia de interese si declaratia de avere
Art. 280(d164)
Alesii locali au obligatia sa intocmeasca, sa depuna si sa actualizeze declaratii de avere si declaratii de interese in conformitate cu prevederile legislatiei privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice.
 
Sanctiuni pentru nedepunerea declaratiei de avere si a declaratiei de interese
Art. 281 (d166)
Nerespectarea prevederilor legale referitoare la procedura de depunere a declaratiei de avere si de intereseprevazute de lege atrage sanctiunile prevazute de legislatia privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice.
 
 
Capitolul V
Raspunderea alesilor locali
 
Tipurile de raspundere a alesilor locali
Art. 282(d167)
Alesii locali raspund, dupa caz, administrativ, civil sau penal pentru faptele savarsite in exercitarea atributiilor ce le revin, in conditiile legii si ale prezentului Cod.
 
Raspunderea consilierilor locali si a consilierilor judeteni
Art. 283(d168)
(1) Consilierii locali, respectiv consilierii judeteni raspund in nume propriu, pentru activitatea desfasurata in exercitarea mandatului, precum si solidar, pentru activitatea consiliului din care fac parte si pentru hotararile pe care le-au votat. 
(2) In procesul-verbal al sedintei consiliului local, respectiv a consiliului judetean se consemneaza rezultatul votului, iar, la cererea consilierului local, respectiv a consilierului judetean se mentioneaza in mod expres votul acestuia.
 
Sanctiunile disciplinare aplicabile consilierilor locali si consilierilor judeteni
Art. 284(d169)
(1) Pentru incalcarea prevederilor prezentului Cod si ale regulamentului de organizare si functionare a consiliului local sau a consiliului judetean, consiliul local sau consiliul judetean poate aplica urmatoarele sanctiuni disciplinare: 
a) avertismentul; 
b) chemarea la ordine; 
c) retragerea cuvantului; 
d) eliminarea din sala de sedinta; 
e) excluderea temporara de la lucrarile consiliului si ale comisiei de specialitate; 
f) retragerea indemnizatiei de sedinta, pentru 1-2 sedinte. 
(2) Sanctiunile prevazute la alin. (1) lit. a)-d) se aplica de catre presedintele de sedinta, iar cele de la alin. (1) lit. e) si f) de catre consiliul local, respectiv de catre consiliul judetean, prin hotarare. 
(3) Sanctiunile prevazute la alin. (1) lit. a)-e) sunt aplicabile si viceprimarilor si vicepresedintilor consiliilor judetene, dupa caz.
(4) Pentru aplicarea sanctiunilor prevazute la alin. (1) lit. e), cazul se transmite comisiei de specialitate care are in obiectul de activitate si aspectele juridice, aceasta prezentand un raport intocmit pe baza cercetarilor efectuate, inclusiv a explicatiilor furnizate de cel in cauza.
 
Avertismentul
Art. 285(d170)
La prima abatere, presedintele de sedinta atrage atentia consilierului local, respectiv consilierului judetean in culpa si il invita sa respecte regulamentul.
 
Chemarea la ordine
Art. 286(d171)
(1) Consilierii locali, respectiv consilierii judeteni care nesocotesc avertismentul si invitatia presedintelui de sedinta si continua sa se abata de la regulament, precum si cei care incalca in mod grav, chiar pentru prima data, dispozitiile regulamentului sunt chemati la ordine. 
(2)  Chemarea la ordine se inscrie in procesul-verbal de sedinta. 
(3)  Inainte de a fi chemat la ordine, consilierul local, respectiv consilierul judetean este invitat de catre presedintele de sedinta sa isi retraga sau sa explice cuvantul ori expresiile care au generat incidentul si care ar atrage aplicarea sanctiunii. 
(4)  Daca expresia intrebuintata a fost retrasa ori daca explicatiile date sunt apreciate de presedintele de sedinta ca satisfacatoare, sanctiunea nu se mai aplica.
 
Retragerea cuvantului si eliminarea din sala
Art. 287(d172)
In cazul in care dupa chemarea la ordine un consilier continua sa se abata de la regulament, presedintele de sedinta ii va retrage cuvantul, acesta nemaiputand lua cuvantul pe perioada desfasurarii sedintei consiliului. Daca un consilier persista sa se abata de la regulament presedintele de sedinta il va elimina din sala. Eliminarea din sala echivaleaza cu absenta nemotivata de la sedinta.
 
Excluderea temporara de la lucrarile consiliului si ale comisiei de specialitate
Art. 288(d173)
(1) In cazul unor abateri grave, savarsite in mod repetat, sau al unor abateri deosebit de grave, consiliul local, respectiv consiliul judetean poate aplica sanctiunea excluderii temporare a consilierului local, respectiv a consilierului judetean de la lucrarile consiliului local, respectiv ale consiliului judetean si ale comisiilor de specialitate. 
(2) Gravitatea abaterii este stabilita de comisia de specialitate care are in obiectul de activitate aspecte juridice, in cel mult 10 zile de la sesizare.
(3) Excluderea temporara de la lucrarile consiliului local, respectiv ale consiliului judetean si ale comisiilor de specialitate nu poate depasi doua sedinte consecutive. 
(4) Excluderea de la lucrarile consiliului local, respectiv ale consiliului judetean si ale comisiilor de specialitate are drept consecinta neacordarea indemnizatiei de sedinta pe perioada respectiva. 
(5) In caz de opunere, interzicerea participarii la sedinte se executa cu ajutorul personalului din cadrul politiei locale.
 
Aplicarea sanctiunilor  
Art. 289(d174)
(1) Sanctiunile prevazute la art. 284 alin. (1) lit. e) si f) se aplica prin hotarare adoptata de consiliul local, respectiv de consiliul judetean cu majoritatea absoluta.
(2) Pe perioada aplicarii sanctiunilor prevazute la art. 284 alin. (1) lit. e) si f), consilierii locali sau judeteni in cauza nu vor fi socotiti la cvorumul pentru sedinta. 
(3) Pentru mentinerea ordinii in sedintele comisiilor de specialitate, presedintii acestora au aceleasi drepturi ca si presedintele de sedinta. Acestia pot aplica sanctiunile prevazute la art. 284 alin. (1) lit. a)-d).
(4) Sanctiunile prevazute la art. 284 alin. (1) se pot aplica in mod corespunzator viceprimarilor, presedintilor si vicepresedintilor consiliilor judetene, pentru abaterile savarsite in calitatea lor de consilier local, respectiv de consilier judetean.
 
Sanctiuni aplicabile viceprimarilor, presedintilor si vicepresedintilor consiliului judetean 
Art. 290(d175)
(1) Pentru abateri grave si/sau repetate, savarsite in exercitarea mandatului de viceprimar, de presedinte sau de vicepresedinte al consiliului judetean, persoanelor in cauza li se pot aplica urmatoarele sanctiuni: 
a) mustrare; 
b) avertisment; 
c) diminuarea indemnizatiei cu 5-10% pe timp de 1-3 luni; 
d) eliberarea din functie. 
(2) Sanctiunile prevazute la alin. (1) lit. a) si b) se aplica, prin hotarare a consiliului local, respectiv a consiliului judetean, la propunerea motivata a primarului, respectiv a presedintelui consiliului judetean. In cazul presedintelui consiliului judetean, propunerea trebuie facuta de cel putin o treime din numarul consilierilor in functie si va fi temeinic motivata. Motivele care justifica propunerea de sanctionare sunt aduse la cunostinta consilierilor cu cel putin 5 zile inaintea sedintei.
(3) In cazul sanctiunilor prevazute la alin. (1), hotararea se adopta, prin vot deschis, cu majoritate absoluta. 
(4) Aplicarea sanctiunilor prevazute la alin. (1) lit. c) poate fi facuta numai daca se face dovada ca viceprimarul, presedintele sau vicepresedintele consiliului judetean a incalcat Constitutia, celelalte legi ale tarii sau a prejudiciat interesele tarii, ale unitatii administrativ-teritoriale sau ale locuitorilor din unitatea administrativ-teritoriala respectiva. 
(5) Aplicarea sanctiunilor prevazute la alin. (1) lit. d) se face cu respectarea prevederilor art. 203 si art. 239.
(6) Impotriva sanctiunii prevazute la alin. (1), lit. c) si d) persoana in cauza se poate adresa instantei de contencios administrativ competente. Procedura prealabila nu este obligatorie. 
(7)  Aplicarea sanctiunii prevazute la alin. (1), lit. d) nu are nici un efect asupra mandatului de consilier al viceprimarului, al presedintelui sau al vicepresedintelui consiliului judetean.
Raspunderea aferenta actelor administrative
Art. 291 (d177)
(1) Primarul, respectiv presedintele consiliului judetean, prin semnare, investesc cu formula de autoritate executarea actelor administrative emise sau adoptate in exercitarea atributiilor care le revin potrivit legii.
(2) Aprecierea necesitatii si oportunitatea adoptarii si emiterii actelor administrative apartine exclusiv autoritatilor deliberative, respectiv executive si nu pot face obiectul controlului altor autoritati. Intocmirea rapoartelor prevazute de lege, contrasemnarea sau avizarea pentru legalitate si semnarea documentelor de fundamentare angajeaza raspunderea administrativa, civila sau penala, dupa caz, a semnatarilor, in cazul incalcarii legii, in raport cu atributiile specifice.
(3) Actele autoritatilor administratiei publice locale angajeaza in conditiile legii, raspunderea administrativa, civila sau penala, dupa caz, a functionarilor si personalului contractual din aparatul de specialitate al primarului, respectiv al consiliului judetean care, cu incalcarea prevederilor legale fundamenteaza din punct de vedere tehnic si al legalitatii emiterea sau adoptarea lor sau contrasemneaza ori avizeaza, dupa caz, pentru legalitate aceste acte. 
(4) Actele autoritatilor administratiei publice locale aprobate sau emise fara a fi fundamentate, semnate, contrasemnate sau avizate din punct de vedere tehnic sau al legalitatii, produc efecte juridice depline, in cazul producerii unor consecinte vatamatoare este angajata exclusiv raspunderea juridica a semnatarilor.
(5) Refuzul functionarilor publici si al personalului contractual din aparatul de specialitate al primarului, respectiv al consiliului judetean de a semna, respectiv de a contrasemna ori aviza actul administrativ, precum si eventualele obiectii cu privire la legalitate, se fac in scris in termen de 5 zile lucratoare de la data primirii actului, cu exceptia situatiilor in care prin acte normative cu caracter special sunt prevazute alte termene si se inregistreaza intr-un registru special destinat acestui scop.
(6) Persoanele prevazute la alin. (5) care refuza sa semneze, respectiv sa contrasemneze ori sa avizeze sau care prezinta obiectii cu privire la legalitate, fara indicarea temeiului legal, raspund administrativ, civil sau penal, dupa caz, in conditiile legii. 
 
Contraventii si sanctiuni
Art. 292 (d178)
(1) Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 1.000 lei la 5.000 lei urmatoarele fapte:
a) nepunerea in aplicare, cu rea-credinta, a hotararilor consiliului local de catre primar;
b) nepunerea in aplicare, cu rea-credinta, a hotararilor consiliului judetean de catre presedintele consiliului judetean;
c) neprezentarea, in termenul prevazut de legislatia privind finantele publice locale, a proiectului bugetului unitatii administrativ-teritoriale de catre primar, respectiv presedintele consiliului judetean, din culpa lor;
d) neprezentarea de catre primar sau presedintele consiliului judetean a rapoartelor prevazute de lege, din culpa lor;
e) neluarea masurilor necesare, stabilite de lege, de catre primar sau presedintele consiliului judetean, in calitatea acestora de reprezentanti ai statului in unitatile administrativ-teritoriale.
f) netransmiterea in termenul prevazut la art. 294 alin. (3) catre camera notarilor publici a sesizarii pentru deschiderea procedurii succesorale.
(2) Constatarea contraventiilor instituirea masurilor de remediere, urmarirea indeplinirii masurilor de remediere si aplicarea amenzilor se fac de catre prefect, in calitatea sa de autoritate publica, reprezentant al Guvernului pe plan local.
(3) Dispozitiile prezentului articol se completeaza in mod corespunzator cu prevederile legislatiei privind regimul juridic al contraventiilor si al preventiei.
 
 
Titlul VII
Alte dispozitii aplicabile administratiei publice locale
 
Capitolul I 
Secretarul unitatii/subdiviziunii administrativ-teritoriale
 
 
Dispozitii generale aplicabile secretarului unitatii/subdiviziunii administrativ-teritoriale
Art. 293(d179)
(1) Fiecare unitate administrativ-teritoriala si subdiviziune administrativ-teritoriala a municipiilor are un secretar salarizat din bugetul local, functionar public de conducere, cu studii superioare juridice sau administrative, ce asigura respectarea principiului legalitatii in activitatea de emitere si adoptare a actelor administrative, stabilitatea functionarii aparatului de specialitate al primarului sau, dupa caz, al consiliului judetean, continuitatea conducerii si realizarea legaturilor functionale intre compartimentele din cadrul acestora. Secretarul se bucura de stabilitate in functie.
(2) Perioada in care persoana cu studii superioare juridice sau administrative ocupa functia publica de secretar al unitatii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, precum si functii de conducere din aparatul propriu de specialitate al primarului, respectiv al aparatul de specialitate al consiliului judetean constituie vechime in specialitatea studiilor.  
(3) Secretarul unitatii/subdiviziunii administrativ-teritoriale nu poate fi sot, sotie sau ruda de gradul intai cu primarul sau cu viceprimarul, respectiv cu presedintele sau vicepresedintele consiliului judetean, sub sanctiunea eliberarii din functie. 
(4) Recrutarea, numirea, suspendarea, modificarea, incetarea raporturilor de serviciu si regimul disciplinar ale secretarului unitatii/subdiviziunii administrativ-teritoriale se fac in conformitate cu prevederile legislatiei privind functia publica si functionarii publici.
(5) Prin exceptie de la prevederile alin. (4) pentru secretarii unitatilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale numiti in conditiile art. 198 alin. (5) si art. 237 alin (1), suspendarea, modificarea, incetarea raporturilor de serviciu si regimul disciplinar ale acestora se fac de catre prefect cu respectarea legislatiei privind functia publica si functionarii publici.
 
Atributiile secretarului unitatii administrativ-teritoriale 
Art. 294(d180)
(1) Secretarul unitatii administrativ-teritoriale indeplineste, in conditiile legii, urmatoarele atributii:
a) avizeaza proiectele de hotarari si contrasemneaza pentru legalitate dispozitiile primarului si ale presedintelui consiliului judetean, hotararile consiliului local, respectiv ale consiliului judetean; 
b) participa la sedintele consiliului local, respectiv ale consiliului judetean; 
c) asigura gestionarea procedurilor administrative privind relatia dintre consiliul local si primar, respectiv consiliul judetean si presedintele acestuia, precum si intre acestia si prefect; 
d) coordoneaza organizarea arhivei si evidenta statistica a hotararilor consiliului local si a dispozitiilor primarului, respectiv a hotararilor consiliului judetean si a dispozitiilor presedintelui consiliului judetean; 
e) asigura transparenta si comunicarea catre autoritatile, institutiile publice si persoanele interesate a actelor prevazute la lit. a);
f) asigura procedurile de convocare a consiliului local, respectiv a consiliului judetean, si efectuarea lucrarilor de secretariat, comunicarea ordinii de zi, intocmirea procesului-verbal al sedintelor consiliului local, respectiv ale consiliului judetean, si redactarea hotararilor consiliului local, respectiv ale consiliului judetean; 
g) asigura pregatirea lucrarilor supuse dezbaterii consiliului local, respectiv a consiliului judetean, si comisiilor de specialitate ale acestuia; 
h) poate atesta, prin exceptie de la prevederile legale privind regimul asociatiilor si fundatiilor, actul constitutiv si statutul asociatiilor de dezvoltare intercomunitara din care face parte unitatea administrativ- teritoriala in cadrul careia acesta  functioneaza;
i) poate propune primarului, respectiv presedintelui consiliului judetean inscrierea unor probleme in proiectul ordinii de zi a sedintelor ordinare ale consiliului local;
j) efectueaza apelul nominal si tine evidenta participarii la sedintele consiliului local, respectiv ale consiliului judetean a consilierilor locali, respectiv a consilierilor judeteni;
k) numara voturile si consemneaza rezultatul votarii, pe care il prezinta presedintelui de sedinta, respectiv presedintelui consiliului judetean sau, dupa caz, inlocuitorului de drept al acestuia;
l) informeaza presedintele de sedinta, respectiv presedintele consiliului judetean sau, dupa caz, inlocuitorii de drept ai acestora, cu privire la cvorumul si la majoritatea necesare pentru adoptarea fiecarei hotarari a consiliului local, respectiv a consiliului judetean;
m) asigura intocmirea dosarelor de sedinta, legarea, numerotarea paginilor, semnarea si stampilarea acestora;
n) urmareste ca la deliberarea si adoptarea unor hotarari ale consiliului local, respectiv ale consiliului judetean sa nu ia parte consilierii locali sau consilierii judeteni care se incadreaza in dispozitiile art. 188 alin. (5); informeaza presedintele de sedinta, sau, dupa caz, inlocuitorul de drept al acestuia cu privire la asemenea situatii si face cunoscute sanctiunile prevazute de lege in asemenea cazuri;
o) coordoneaza activitatea juridica si de contencios administrativ din cadrul aparatului de specialitate al primarului, respectiv al aparatului de specialitate al consiliului judetean, precum si activitatea de evidenta a persoanei;
p) primeste si prezinta primarului sau, dupa caz, presedintelui consiliului judetean, zilnic,  spre studiu, corespondenta inregistrata si asigura distribuirea ulterioara a acesteia la nivelul aparatului de specialitate al autoritatilor publice locale;
q) alte atributii prevazute de lege sau insarcinari date de consiliul local, de primar, viceprimar, de consiliul judetean, de presedintele consiliului judetean sau de vicepresedintii consiliului judetean, dupa caz.
(2) Prin derogare de la prevederile art. 21 alin. (2) din legea privind finantele publice locale, in situatiile prevazute la art. 198 alin. (2) sau, dupa caz, la art. 237 alin. (2), secretarul unitatii administrativ-teritoriale indeplineste functia de ordonator principal de credite pentru activitatile curente.
(3) Secretarul comunelor, oraselor, respectiv al subdiviziunii administrativ-teritoriale a municipiilor comunica o sesizare pentru deschiderea procedurii succesorale camerei notarilor publici in a carei circumscriptie teritoriala defunctul a avut ultimul domiciliu sau oficiului de cadastru si publicitate imobiliara:
a) in termen de 30 de zile de la data decesului unei persoane, in situatia in care decesul a survenit in localitatea de domiciliu;
b) la data luarii la cunostinta, in situatia in care decesul a survenit pe raza altei unitati administrativ-teritoriale;
c) la data primirii sesizarii de la oficiul teritorial, in a carei raza de comptenta teritoriala se afla imobilele  defunctilor inscrisi in carti funciare infiintate ca urmare a finalizarii inregistrarii sistematice. 
(4) Sesizarea prevazuta la alin. (3) cuprinde:
a) numele, prenumele si codul numeric personal ale defunctului;
b) data decesului, in format zi, luna, an;
c) data nasterii, in format zi, luna, an;
d) ultimul domiciliu al defunctului;
e) bunurile mobile sau imobile ale defunctului inregistrate in evidentele fiscale sau, dupa caz, in registrul agricol;
f) date despre eventualii succesibili, in format nume, prenume si adresa la care se face citarea.
(5) Atributia prevazuta la alin. (3) poate fi delegata de catre secretarul unitatii administrativ-teritoriale respective unuia dintre ofiterii de stare civila.
(6) Primarul urmareste indeplinirea acestei atributii de catre secretarul comunelor si oraselor, respectiv al subdiviziunii administrativ-teritoriale ale municipiilor sau, dupa caz, de catre ofiterul de stare civila delegat, in conditiile alin. (5).
(7) Neindeplinirea atributiei prevazute la alin. (3) atrage sanctionarea disciplinara si contraventionala a persoanei responsabile, in conditiile alin. (6).
(8) Secretarii comunelor si oraselor unde nu functioneaza birouri ale notarilor publici indeplinesc, la cererea partilor, urmatoarele acte notariale:    
a)  legalizarea semnaturilor de pe inscrisurile prezentate de parti, in vederea acordarii de catre autoritatile administratiei publice locale de la nivelul comunelor si oraselor a beneficiilor de asistenta sociala si/sau serviciilor sociale;
b) confirmarea autenticitatii copiilor cu actele orginale din arhiva unitatii administrativ-teritoriale, in conditiile legii;
c) legalizarea copiilor de pe inscrisurile prezentate de parti, cu exceptia inscrisurilor sub semnatura privata.
 
 
Capitolul II 
Administratorul public
 
 
Atributiile, numirea si eliberarea din functie a administratorului public
Art. 295(d181)
(1) La nivelul comunelor, oraselor, municipiilor si judetelor, primarul, respectiv presedintele consiliului judetean poate propune consiliului local, consiliului judetean, dupa caz, infiintarea functiei de conducere de administrator public, in limita numarului maxim de posturi aprobate.
(2) Numirea administratorilor publici se face pe baza concursului organizat potrivit procedurilor si criteriilor aprobate de consiliul local, respectiv consiliul judetean, dupa caz. Numirea sau eliberarea din functie a administratorului public se fac prin dispozitia primarului, respectiv a presedintelui consiliului judetean, dupa caz. 
(3) Persoana care ocupa functia de administrator trebuie sa aiba studii superioare economice, administrative, tehnice sau juridice.
(4) Administratorul public poate indeplini, in baza unui contract de management, incheiat in acest sens cu primarul, respectiv presedintele consiliului judetean atributii de coordonare a unor compartimente ale aparatului de specialitate sau a serviciilor publice de interes local, respectiv judetean, dupa caz.
(5) Primarul, respectiv presedintele consiliului judetean poate delega catre administratorul public, in conditiile legii, calitatea de ordonator principal de credite.
 
Administratorul public al asociatiilor de dezvoltare intercomunitara
Art. 296 (d182)
(1) Asociatiile de dezvoltare intercomunitara pot decide desemnarea unui administrator public, functie de conducere, pentru gestionarea serviciilor de interes general care fac obiectul asocierii.
(2) Recrutarea, numirea si eliberarea din functie a administratorului public al asociatiilor de dezvoltare intercomunitara se fac pe baza unei proceduri specifice de catre consiliile directoare ale acestora si sunt aprobate prin hotarari ale adunarilor generale ale asociatiilor respective.
(3) Prevederile art. 295 alin. (3) se aplica in mod corespunzator.
 
Regimul juridic al incompatibilitatilor si conflictelor de interese aplicabil administratorului public
Art. 297(d183)
(1) Administratorul public are obligatia sa intocmeasca declaratii de avere si declaratii de interese si sa le depuna in conditiile legislatiei privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice.
(2) Regimul juridic al incompatibilitatilor si conflictelor de interese aplicabil functionarilor publici se aplica similar si functiei de administrator public.
 
 
Capitolul III 
Initiativa cetateneasca si adunarile cetatenesti
 
 
Initiativa cetateneasca
Art. 298 (d184)
(1) Cetatenii pot propune consiliilor locale si consiliilor judetene pe a caror raza domiciliaza, spre dezbatere si adoptare, proiecte de hotarari.
(2)  Promovarea unui proiect de hotarare se poate face de unul sau de mai multi cetateni cu drept de vot, daca acesta este sustinut prin semnaturi de cel putin 5% din populatia cu drept de vot inscrisa pe listele electorale permanente a unitatii/subdiviziunii administrativ-teritoriale respective.
(3) Initiatorii depun la secretarul unitatii/subdiviziunii administrativ-teritoriale forma propusa pentru proiectul de hotarare. Proiectul se afiseaza spre informare publica prin grija secretarului unitatii administrativ-teritoriale.
(4) Initiatorii asigura intocmirea listelor de sustinatori pe formulare puse la dispozitie de secretarul unitatii administrativ-teritoriale.
(5) Listele de sustinatori cuprind numele, prenumele si domiciliul, seria si numarul actului de identitate si semnaturile sustinatorilor.
(6) Listele de sustinatori pot fi semnate numai de cetatenii cu drept de vot inscrisi pe listele electorale permanente care au domiciliul pe raza unitatii administrativ-teritoriale, al carei consiliu local sau judetean urmeaza sa dezbata proiectul de hotarare in cauza.
(7) Dupa depunerea documentatiei si verificarea acesteia de catre secretarul unitatii administrativ-teritoriale/subdiviziunii administrativ-teritoriale, proiectul de hotarare urmeaza procedurile regulamentare de lucru ale consiliului local sau judetean, dupa caz.
 
Adunarile cetatenesti
Art. 299(d185)
(1) Cetatenii comunei sau orasului pot fi consultati si prin adunari cetatenesti organizate pe sate, in mediul rural, si pe cartiere sau strazi, in mediul urban.
(2) Convocarea si organizarea adunarilor cetatenesti se fac de catre primar, la initiativa acestuia ori a unei treimi din numarul consilierilor in functie.
(3) Convocarea adunarii cetatenesti se face prin aducerea la cunostinta publica a scopului, datei si a locului unde urmeaza sa se desfasoare aceasta.
(4) Adunarea cetateneasca este valabil constituita in prezenta majoritatii reprezentantilor familiilor si adopta propuneri cu majoritatea celor prezenti.
(5) Propunerile se consemneaza intr-un proces-verbal si se inainteaza primarului, care le supune dezbaterii consiliului local in prima sedinta, in vederea stabilirii modalitatilor concrete de realizare si de finantare, daca este cazul.
(6) Solutia adoptata de consiliul local se aduce la cunostinta publica prin grija secretarului unitatii administrativ-teritoriale/subdiviziunii administrativ-teritoriale.
 
 
EXERCITAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PUBLICA SI PRIVATA A STATULUI SAU A UNITATILOR ADMINISTRATIV-TERITORIALE
 
Titlul I
 Dispozitii generale
 
 
Obiect de reglementare 
Art. 300 (g1)
(1) Prezenta Parte reglementeaza regimul juridic specific al bunurilor proprietate publica si privata a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale. 
(2) Prevederile prezentei Parti se completeaza cu prevederile Codului civil si cu alte legi speciale, in masura in care acestea sunt compatibile cu uzul si interesul public si principiile generale de exercitare a dreptului de proprietate publica si privata a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale.
 
Titulari 
Art. 301  (g2)   
(1) Proprietatea publica apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale.
(2) Statul sau unitatile administrativ-teritoriale detin si bunuri proprietate privata.
 
Regim juridic 
Art. 302  (g3)   
(1) Bunurile proprietate publica a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale sunt supuse normelor de drept public.
(2) Bunurile proprietate privata a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale sunt supuse normelor de drept comun prevazute de Codul civil, dispozitiilor prezentului Cod si ale altor legi speciale.
 
Principii generale 
Art. 303 (g4)  
Exercitarea dreptului de proprietate publica si privata a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale se supune urmatoarelor principii:
a) principiul satisfacerii interesului public; 
b) principiul protectiei si conservarii;
c) principiul gestiunii eficiente;
d) principiul transparentei si publicitatii.
 
 
Titlul II
Exercitarea dreptului de proprietate publica a statului sau a 
unitatilor administrativ-teritoriale
 
Capitolul I
Elemente definitorii
 
 
Relatia proprietate publica-domeniu public 
Art. 304 (g5)
(1) Domeniul public este alcatuit din bunuri care fac obiectul proprietatii publice.
(2) Domeniul public al statului este alcatuit din bunuri care fac obiectul proprietatii publice a statului.
(3) Domeniul public al judetului este alcatuit din bunuri care fac obiectul proprietatii publice a judetului.
(4) Domeniul public al comunei, orasului sau municipiului este alcatuit din bunuri care fac obiectul proprietatii publice a comunei, orasului, respectiv municipiului.
 
Obiectul dreptului de proprietate publica 
Art. 305 (g6)
(1) Constituie obiect exclusiv al proprietatii publice bunurile prevazute la art. 136 alin. (3) din Constitutie, precum si alte bunuri stabilite prin lege organica.
(2) Fac obiectul dreptului de proprietate publica bunurile, altele decat cele prevazute la alin. (1), care prin hotarare a Guvernului, a consiliului judetean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti sau a consiliului local al municipiului, orasului sau comunei, dupa caz, sunt declarate de uz sau de interes public.
 
Situatia bunurilor dobandite de stat in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 
Art. 306 (g7) 
(1) Fac parte din domeniul public sau privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale si bunurile dobandite de stat in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, daca au intrat in proprietatea statului in temeiul unui titlu valabil, potrivit prevederilor Constitutiei, tratatelor internationale la care Romania era parte si legilor in vigoare la data preluarii lor de catre stat.
(2) Bunurile preluate de stat fara un titlu valabil, inclusiv cele obtinute prin vicierea consimtamantului, pot fi revendicate de fostii proprietari sau de succesorii acestora, daca nu fac obiectul unor legi speciale de reparatie.
(3) Instantele judecatoresti sunt competente sa stabileasca valabilitatea titlului.
(4) Bunurile care fac obiectul hotararilor comisiilor de fond funciar de reconstituire a dreptului de proprietate trec din domeniul public in domeniul privat al statului sau al unitatii administrativ-teritoriale, in vederea retrocedarii, prin hotarare a Guvernului, consiliului judetean, Consiliului General al Municipiului Bucuresti sau consiliului local al municipiului, orasului sau comunei, dupa caz.
(5) In temeiul prezentului Cod se consolideaza dreptul de proprietate a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale asupra imobilelor preluate in mod abuziv de catre stat in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, cu sau fara titlu valabil si care nu au facut obiectul unor cereri de reparatie formulate in temeiul legilor speciale.
(6) Prevederile alin. (5) se aplica si imobilelor care au facut obiectul unor astfel de cereri, daca solutionarea acestora a fost finalizata, iar dreptul de proprietate nu a fost reconstituit.
 
Caracterele juridice ale bunurilor proprietate publica 
Art. 307 (g8) 
(1) Bunurile proprietate publica sunt:
a) inalienabile; bunurile proprietate publica nu pot fi instrainate; 
b) insesizabile; bunurile proprietate publica nu pot fi supuse executarii silite si asupra lor nu pot fi constituite garantii reale;
c) imprescriptibile; bunurile proprietate publica nu pot fi dobandite de catre alte persoane prin uzucapiune sau prin efectul posesiei de buna-credinta asupra bunurilor mobile.
(2) Constructiile proprietate publica nu pot fi demolate decat dupa trecerea lor in domeniul privat in vederea casarii si demolarii. 
(3) Bunurile proprietate publica nu pot fi dobandite de catre terti prin oricare alt mod de dobandire reglementat de lege.
(4) Bunurile proprietate publica sunt susceptibile de a fi grevate de sarcini si servituti numai in masura in care sunt compatibile cu uzul sau interesul public caruia ii sunt destinate bunurile afectate.
(5) Servitutile valabil constituite anterior intrarii bunului in proprietate publica se mentin in conditiile prevazute la alin. (4).
(6) Actele juridice incheiate cu incalcarea prevederilor alin. (1)-(5) sunt lovite de nulitate absoluta.
 
 
Inventarierea bunurilor din domeniul public al statului 
Art. 308 (g9) 
(1) Inventarul bunurilor din domeniul public al statului, intocmit potrivit prevederilor in vigoare, se modifica, dupa caz, de ministere sau de celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale care au in administrare asemenea bunuri.
(2) Actualizarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului se realizeaza prin sistemul securizat al ministerului cu atributii in domeniul finantelor publice de catre institutiile prevazute la alin. (1), pe baza actelor normative aprobate; ministerul cu atributii in domeniul finantelor publice are atributii in centralizarea inventarului bunurilor din domeniul public al statului.
(3) Ministerele si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale au obligatia inscrierii imobilelor din domeniul public al statului in sistemul integrat de cadastru si carte funciara.
 
Inventarierea bunurilor din domeniul public al unitatilor administrativ-teritoriale 
Art. 309 (g10)
(1) Toate bunurile apartinand unitatilor administrativ-teritoriale sunt supuse inventarierii anuale. Autoritatii deliberative i se prezinta anual de catre autoritatea executiva, un raport asupra situatiei gestionarii bunurilor.
(2) Inventarul bunurilor care alcatuiesc domeniul public al unitatii administrativ-teritoriale se intocmeste si se actualizeaza de catre o comisie special constituita, condusa de autoritatea executiva ori de o alta persoana imputernicita sa exercite atributiile respective, dupa caz.
(3) Comisia prevazuta la alin. (2) se constituie prin dispozitia fiecarei autoritati executive a unitatii administrativ-teritoriale.  
(4) Comisia prevazuta la alin. (2) are obligatia sa actualizeze inventarul bunurilor care alcatuiesc domeniul public al unitatii administrativ-teritoriale in termen de cel mult 90 de zile de la modificarea regimului juridic al bunurilor respective.
(5) Inventarul prevazut la alin. (2) se aproba prin hotarare a autoritatii deliberative a fiecarei unitati administrativ-teritoriale.  
(6) Hotararea prevazuta la alin. (5) va fi insotita, in mod obligatoriu, sub sanctiunea nulitatii, constatata in conditiile legii, cu precadere,  de urmatoarele documente:
a) acte doveditoare ale dreptului de proprietate, insotite de extrase de carte funciara, din care sa reiasa inscrierea dreptului de proprietate in cartea funciara;
b) documente care sa ateste ca bunul in cauza nu este grevat de sarcini;
c) documente care sa ateste ca bunul in cauza nu face obiectul unor litigii la momentul adoptarii hotararii;
d) documente care sa ateste ca bunul in cauza nu face obiectul unor cereri de reconstituire a dreptului de proprietate privata sau de restituire depuse in temeiul actelor normative care reglementeaza regimul juridic al imobilelor preluate in mod abuziv de statul roman in perioada 6 martie – 22 decembrie 1989.
(7) Prin exceptie de la prevederile alin. (6) lit. a), in cazul in care nu exista acte doveditoare ale dreptului de proprietate, hotararea va fi insotita de o declaratie pe propria raspundere a secretarului unitatii administrativ-teritoriale, cu privire la faptul ca, in ultimii 10 ani, bunul in cauza nu a facut obiectul unor litigii cu privire la apartenenta acestuia  la domeniul public al unitatii administrativ-teritoriale respective sau, dupa caz, litigiile  au  fost solutionate definitiv, potrivit legii, pana la data semnarii declaratiei. Prevederile alin. (6) lit. b)-d) se aplica in mod corespunzator.
(8) Declaratia scrisa, prevazuta la alin. (7), semnata de secretarul unitatii administrativ-teritoriale, pe care are aplicat sigiliul acesteia, va fi insotita de un referat privind conformitatea cu realitatea pentru bunul respectiv, intocmit in scopul asumarii celor declarate, semnat de conducatorul compartimentului de resort din aparatul de specialitate al autoritatii executive. In declaratie se face in mod explicit mentionarea existentei referatului.
(9) Hotararea privind aprobarea inventarului bunurilor care alcatuiesc domeniul public al unitatii  administrativ-teritoriale se comunica prefectului, precum si ministerului cu atributii in domeniul administratiei publice, insotit de documentele prevazute la alin. (6) in termenul prevazut la art. 248 alin. (1). Dupa comunicarea hotararii, autoritatea executiva solicita oficiului teritorial al Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliara competent inscrierea provizorie a bunului/bunurilor care fac obiectul hotararii.
(10) Ministerul cu atributii in domeniul administratiei publice transmite in termen de maximum 60 zile de la inregistrarea comunicarii prevazute la alin. (9) un punct de vedere cu privire la eventuale suprapuneri cu inventarul bunurilor din domeniul public al statului, precum si la alte neconcordante ale documentatiei care insoteste hotararea, pe baza consultarii autoritatilor si institutiilor interesate cu privire la situatia juridica a bunului/bunurilor care fac obiectul hotararii.
(11) Autoritatile si institutiile consultate potrivit alin. (10) transmit informatiile necesare cu privire la eventualele suprapuneri cu inventarul bunurilor din domeniul public al statului, precum si cu alte neconcordante ale documentatiei care insoteste hotararea, in termen de maxim 15 zile de la data inregistrarii solicitarii ministerului cu atributii in domeniul administratiei publice. Necomunicarea informatiilor in acest termen corespunde situatiei lipsei oricarei obiectiuni asupra celor solicitate.
(12) In situatia in care, ministerul cu atributii in domeniul administratiei publice, in punctul de vedere comunica eventuale suprapuneri cu inventarul bunurilor din domeniul public al statului, precum si cu alte neconcordante ale documentatiei care insoteste hotararea, autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a modifica in mod corespunzator hotararea prevazuta la alin. (5) in termen de maximum 45 de zile de la data luarii la cunostinta a acestuia.
(13) In situatia in care ministerul cu atributii in domeniul administratiei publice, in punctul de vedere comunica faptul ca nu au fost identificate eventuale suprapuneri cu inventarul bunurilor din domeniul public al statului, precum si cu alte neconcordante ale documentatiei care insoteste hotararea, autoritatea deliberativa, la propunerea autoritatii executive, adopta o hotarare prin care se atesta inventarul bunului/bunurilor din domeniul public local.
(14) Pe baza hotararii prevazute la alin. (13), autoritatea executiva solicita oficiului teritorial al Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliara inscrierea definitiva a bunului/bunurilor care fac obiectul acesteia.
(15) Hotararea prevazuta la alin. (13) se comunica potrivit alin. (9) si poate fi atacata de orice persoana interesata, in conditiile legii contenciosului administrativ.
(16) Inventarul bunurilor din domeniul public local:
a) constituie anexa la statutul unitatii administrativ-teritoriale  si se actualizeaza ori de cate ori intervin evenimente de natura juridica; 
b) se publica pe pagina de internet a unitatii administrativ-teritoriale, intr-o sectiune dedicata statutului respectiv.
(17) Hotararea privind aprobarea inventarului bunurilor care alcatuiesc domeniul public al  unitatii administrativ-teritoriale, precum si hotararea prin care se atesta inventarul bunului/bunurilor din domeniul public local, sunt cu caracter individual, devenind obligatorii si producand efecte de la data comunicarii de catre secretarul unitatii administrativ-teritoriale  autoritatii executive.
 
Evidenta financiar-contabila
Art. 310 (g11)
Evidenta financiar-contabila a bunurilor care alcatuiesc domeniul public al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale se tine distinct in contabilitate, potrivit legii.
 
Modalitatile de dobandire a dreptului de proprietate publica 
Art. 311 (g12)
Dreptul de proprietate publica se dobandeste in conformitate cu prevederile Codului civil, completate de prevederile prezentului Cod si de legislatia speciala.
 
Sectiunea 1
Exproprierea pentru cauza de utilitate publica
 
 
Conditiile realizarii exproprierii
Art. 312 (g13)
(1) Exproprierea de imobile, in tot sau in parte, se poate face numai pentru cauza de utilitate publica, cu dreapta si prealabila despagubire.
(2) Dispozitiile prezentei sectiuni se completeaza in mod corespunzator cu prevederile Codului civil, ale Codului de procedura civila, precum si ale legilor speciale. 
(3) In aplicarea prezentei sectiuni pot fi emise norme tehnice. 
 
Bunurile care pot fi expropriate
Art. 313 (g14)
Pot fi expropriate bunurile imobile proprietatea persoanelor fizice sau a persoanelor juridice cu sau fara scop lucrativ, precum si cele aflate in proprietatea privata a comunelor, oraselor, municipiilor si judetelor. 
 
Transferul dreptului de proprietate prin acordul de vointa al partilor
Art. 314 (g15)
Cei interesati pot conveni atat asupra modalitatii de transfer al dreptului de proprietate, cat si asupra cuantumului si naturii despagubirii, cu respectarea dispozitiilor legale privind conditiile de fond, de forma si de publicitate, fara a se declansa procedura de expropriere prevazuta in prezentul Cod.
 
Lucrarile pentru care se declara utilitatea publica
Art. 315 (g16)
Sunt de utilitate publica lucrarile privind:
a) prospectiunile si explorarile geologice; 
b) extractia si prelucrarea substantelor minerale utile; 
c) lucrarile de interes national pentru realizarea, dezvoltarea producerii, transportului si distributiei de gaze naturale, a extractiei de gaze naturale, lucrarile de dezvoltare, modernizare si reabilitare a Sistemului national de transport al titeiului, gazolinei, etanului, condensatului; 
d) lucrarile de interes public de constructie, reabilitare si modernizare a infrastructurii de transport si distributie de alimentare cu energie electrica, 
e) lucrarile de interes public de telecomunicatii, termoficare; 
f) lucrarile de interes public constructie, reabilitare si modernizare a infrastructurii de alimentare apa potabila si a infrastructurii de canalizare, statii de epurare, instalatii pentru protectia mediului;  
g) lucrarile din domeniul gospodaririi apelor, respectiv constructiile hidrotehnice si lucrarile anexe, acumularile de apa permanente si nepermanente, cantoanele de exploatare, digurile de aparare impotriva inundatiilor, constructiile si instalatiile hidrometrice, instalatiile de determinare automata a calitatii apei, lucrarile de amenajare, regularizare sau consolidare a albiilor, canalele si derivatiile hidrotehnice, statiile de pompare, precum si alte constructii hidrotehnice realizate pe ape, lucrari de renaturare, reabilitare zone umede si asigurarea conectivitatii laterale, derivatiile de debite pentru alimentari cu apa si pentru devierea viiturilor, lacurile de acumulare pentru surse de apa si atenuarea viiturilor;
h) statii hidrometeorologice, seismice si sisteme de avertizare si prevenire a fenomenelor naturale periculoase si de alarmare a populatiei, sisteme de irigatii si desecari; 
i) lucrari de combatere a eroziunii de adancime; 
j) lucrari de interes public local de constructie, reabilitare, modernizare si reconversie functionala, pentru constructii administrative, constructii de invatamant, sanatate, cultura, sport, locuinte sociale si alte obiective sociale si culturale, inclusiv pentru infrastructura aferenta acestora;
k) salvarea, protejarea si punerea in valoare a monumentelor, ansamblurilor si siturilor istorice, precum si a parcurilor nationale, rezervatiilor naturale si a monumentelor naturii; 
l) prevenirea si inlaturarea urmarilor dezastrelor naturale - cutremure, inundatii, alunecari de terenuri; 
m) apararea tarii, ordinea publica si siguranta nationala;
n) lucrarile de constructie, reabilitare si modernizare de drumuri de interes national, judetean si local, precum si toate lucrarile de constructie, reabilitare si extindere a infrastructurii feroviare publice, lucrarile necesare dezvoltarii retelei de transport cu metroul si de modernizare a retelei existente, lucrarile de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare, precum si a infrastructurii de transport naval;
o) lucrarile de constructie, reabilitare, modernizare, dezvoltare si ecologizare a zonei litorale a Marii Negre, precum si a statiunilor turistice de interes national; 
p) lucrarile de amenajare, dezvoltare sau reabilitare a partiilor de schi, cu instalatiile de transport pe cablu aferente, lucrarile de amenajare a instalatiilor si echipamentelor de producere a zapezii si ghetii artificiale si de intretinere a partiilor, instalatiile pentru iluminatul partiilor de schi si alte echipamente necesare dezvoltarii domeniului schiului, amenajarea, dezvoltarea sau reabilitarea partiilor destinate practicarii celorlalte sporturi de iarna - biatlon, bob, sanie, sarituri de la trambulina - a patinoarelor si echiparea cu instalatiile si echipamentele corespunzatoare;
q) lucrarile de realizare a Sistemului national al perdelelor forestiere de protectie, precum si lucrarile de impadurire a terenurilor degradate;
r) crearea sau cresterea suprafetei spatiilor verzi.
 
Declararea utilitatii publice
Art. 316 (g17)
(1) Expropriator este:
a) statul roman pentru obiectivele de interes national;
b) judetele pentru obiectivele de interes judetean;
c) municipiile, orasele si comunele pentru obiectivele de interes local.
(2) Utilitatea publica se declara prin:
a) hotarare a Guvernului pentru lucrarile de interes national;
b) hotarare a consiliului judetean pentru lucrarile de interes judetean;
c) hotarare a consiliului local,  pentru lucrarile de interes local.
(3) Pentru lucrarile de interes local care se desfasoara pe teritoriul mai multor judete, utilitatea publica este declarata de o comisie compusa din presedintii consiliilor judetene respective. In caz de dezacord, utilitatea publica in cauza poate fi declarata de catre Guvern.
(4) Pentru orice alte lucrari decat cele prevazute la art. 315, utilitatea publica se declara, pentru fiecare caz in parte, prin lege.
(5) Tot prin lege se poate declara utilitatea publica in situatii exceptionale, in cazul in care - indiferent de natura lucrarilor - sunt supuse exproprierii lacasuri de cult, monumente, ansambluri si situri istorice, cimitire, alte asezaminte de valoare nationala deosebita ori localitati urbane sau rurale in intregime.
(6) Actul de declarare a utilitatii publice de interes national se aduce la cunostinta publica prin afisare la sediul consiliului local in a carui raza este situat imobilul si prin publicare in Monitorul Oficial al Romaniei, iar actul de declarare a utilitatii publice de interes local se afiseaza la sediul consiliului local in a carui raza este situat imobilul si se publica in presa locala.
(7) Nu sunt supuse publicitatii actele prin care se declara utilitatea publica in vederea executarii unor lucrari privind apararea tarii si siguranta nationala.
(8) Secretarii unitatilor administrativ-teritoriale in care sunt situate imobilele expropriate, precum si notarii publici sunt obligati sa comunice, in termen de 5 zile de la cererea expropriatorilor prevazuti la alin. (1), informatiile cu privire la deschiderea procedurilor succesorale.
 
Etapele procedurii de expropriere
Art. 317 (g18)
Etapele procedurii de expropriere sunt:
a) aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai lucrarilor de interes national, judetean sau local;
b) consemnarea sumei individuale aferente reprezentand plata despagubirii pentru imobilele care fac parte din coridorul de expropriere si afisarea listei proprietarilor imobilelor;
c) transferul dreptului de proprietate;
d) finalizarea formalitatilor aferente procedurii de expropriere.
 
Aprobarea indicatorilor tehnico-economici
Art. 318 (g19)
(1) In vederea realizarii lucrarilor prevazute la art. 315, expropriatorii prevazuti la art. 316 alin. (1) au obligatia de a aproba prin hotarare a Guvernului sau, dupa caz, prin hotarare a autoritatii administratiei publice locale sau judetene, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti, dupa caz, potrivit legii:
a) indicatorii tehnico-economici ai lucrarilor de interes national, judetean si local, pe baza documentatiei tehnico-economice aferente;
b) amplasamentul lucrarilor, conform variantei finale a studiului de prefezabilitate, respectiv a variantei finale a studiului de fezabilitate, dupa caz;
c) sursa de finantare;
d) declansarea procedurii de expropriere a imobilului sau a tuturor imobilelor care constituie coridorul de expropriere, dupa caz, a listei proprietarilor asa cum rezulta din evidentele oficiilor de cadastru si publicitate imobiliara si ale unitatilor administrativ-teritoriale;
e) sumele individuale aferente despagubirilor estimate de catre expropriator pe baza unui raport de evaluare, prevazut la art. 320 alin. (9) - (11) intocmit avand in vedere expertizele intocmite si actualizate de camerele notarilor publici si termenul in care acestea se vireaza intr-un cont deschis pe numele expropriatorului la dispozitia proprietarilor de imobile.
(2) Documentatia tehnico-economica aferenta lucrarilor prevazute de prezentul Cod se elaboreaza si se aproba in conditiile legii privind finantele publice, ale Partii a IV-a Administratia Publica Locala si ale celorlalte acte normative aplicabile in materie de investitii publice de catre autoritatile prevazute la art. 316 sau de catre autoritatile administratiei publice locale, dupa caz, si va contine varianta finala a studiului de fezabilitate. 
(3) In intelesul prezentului Cod, coridorul de expropriere, delimitat in baza planului topografic realizat in sistem national de proiectie Stereografic 1970, este stabilit pe baza studiilor de fezabilitate in varianta finala sau a documentatiilor de urbanism ori a documentatiilor topocadastrale, aprobate conform legii, si este aprobat odata cu indicatorii tehnico-economici, cu documentatia de urbanism sau cu documentatia topo-cadastrala, dupa caz, incluzand si lista imobilelor ce urmeaza a fi expropriate.
(4) In vederea realizarii obiectivelor de ecologizare si de reabilitare a zonei litorale a Marii Negre, nu este necesara aprobarea indicatorilor tehnico-economici. 
(5) In cazul prevazut la alin. (4), exproprierea pentru cauza de utilitate publica se face in baza documentatiilor de urbanism si de amenajare a teritoriului ori a documentatiilor topocadastrale, initiate de autoritatile administratiei publice locale sau de catre autoritatile administratiei publice centrale, dupa caz, si intocmite in Sistemul national de proiectie Stereografic 1970.
(6) Prin exceptie de la prevederile alin. (5), pentru fasia de teren lata de maximum 300 m masurati pe orizontala de la linia cea mai inaintata a marii in directia uscatului sau pana la limita falezelor care sunt in contact cu marea ori cu proprietatea publica a statului, respectiv pana la 10 m in spatele crestei falezei, exproprierea pentru cauza de utilitate publica se face conform coridorului de expropriere stabilit in baza documentatiilor topocadastrale intocmite in Sistemul national de proiectie Stereografic 1970, care contine si lista imobilelor ce urmeaza a fi expropriate, aprobate prin hotarare a Guvernului.
(7) Realizarea lucrarilor de modernizare si dezvoltare a zonei litorale a Marii Negre se face pe baza indicatorilor tehnico-economici aprobati potrivit prevederilor prezentului Cod.
(8) Documentatiile tehnice intocmite in vederea exproprierii vor cuprinde si date privind incadrarea lucrarii in planurile de urbanism si amenajare a teritoriului, cu exceptia lucrarilor prevazute la art. 320 alin. (4), avizul pentru inceperea lucrarii si planul topografic cu amplasamentul lucrarii, care se receptioneaza in termen de 10 zile lucratoare de catre oficiile de cadastru si publicitate imobiliara competente, conform prevederilor legale in vigoare.
(9) Oficiul teritorial va furniza la cererea expropriatorului, cu titlu gratuit, orice informatii disponibile necesare in vederea intocmirii listei imobilelor afectate si a planului topografic cu amplasamentul lucrarii, pentru zona in care s-a declansat procedura de expropriere.
 
Documentatiile cadastrale
Art. 319 (g20)
(1) Documentatiile cadastrale pentru imobilele expropriate se intocmesc prin grija expropriatorului, avandu-se in vedere si dispozitiile legii cadastrului si a publicitatii imobiliare. 
(2) Expropriatorul are obligatia intocmirii documentatiilor cadastrale atat pentru suprafetele expropriate cat si pentru suprafafele care raman in proprietatea expropriatului.
(3) in situatia in care pentru imobilele care se expropriaza exista documentatii cadastrale in arhiva oficiilor de cadastru si publicitate imobiliara, executate in sistem local de coordonate sau sunt identificate neconcordante intre situatia din evidente si cea reala din teren, expropriatorul este obligat sa realizeze actualizarea informatiilor tehnice ale imobilului si sa integreze documentatia cadastrala in sistemul national de proiectie Stereografic 1970.
(4) Documentatiile vor cuprinde si date privind incadrarea lucrarii in planurile de urbanism si amenajare a teritoriului, cu exceptia lucrarilor prevazute la art. 320 alin. (4), precum si planuri cu amplasamentul lucrarii care se receptioneaza in termen de 10 zile lucratoare de catre Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara, prin unitatile sale teritoriale. Dupa receptionarea documentatiilor cadastrale, oficiile in a caror raza teritoriala de activitate sunt situate imobilele expropriate vor proceda din oficiu la atribuirea numarului cadastral pentru suprafata neexpropriata si vor emite incheiere de respingere pentru imobilele aflate in coridorul de expropriere.
(5) Cererile privind receptia si inscrierea in cartea funciara aferente imobilelor afectate de expropriere se solutioneaza in termen de 10 zile lucratoare de la inregistrarea acestora la oficiile de cadastru si publicitate imobiliara competente, potrivit dispozitiilor legale speciale in materia cadastrului si publicitatii imobiliare.
(6) Planul cu amplasamentul tuturor imobilelor expropriate, pe fiecare unitate administrativ-teritoriala, care contine delimitarea imobilelor - teren cu sau fara constructii - expropriate va fi insotit de anexa cu indicarea numelor detinatorilor, precum si a ofertelor de despagubire, pe categorii de imobile, stabilite de evaluatori autorizati, se aduce la cunostinta publica prin afisarea la sediul consiliului local respectiv, unde va ramane afisat pana la finalizarea procedurii de expropriere, si prin afisare pe pagina proprie de internet a expropriatorului.
(7) Tabelele cu imobilele proprietate privata expropriate in conditiile prezentului Cod, cuprinzand judetul, localitatea, numarul cadastral, suprafata in metri patrati si numele/denumirea proprietarului/detinatorului, conform documentatiei cadastrale, vor fi aduse la cunostinta publica prin afisare la sediul consiliului local al fiecarei unitati administrativ-teritoriale pe raza careia se afla imobilele expropriate si pe pagina proprie de internet a expropriatorilor, cu 10 zile inainte de data inceperii activitatii comisiei prevazute la art. 321 alin. (8).
(8) Data inceperii activitatii comisiei prevazute la art. 321 alin. (8) si data la care vor fi afisate tabelele prevazute la alin. (4) se vor aduce la cunostinta persoanelor interesate prin publicarea unui anunt intr-un ziar local.
(9) In situatia in care, drept consecinta a revizuirii studiului de fezabilitate, a definitivarii proiectului tehnic sau a detaliilor de executie, amplasamentul lucrarii se modifica, expropriatorul va proceda la actualizarea datelor de identificare a imobilelor supuse exproprierii, prin intocmirea unor documentatii cadastrale si actualizarea tabelelor prevazute la alin. (4), cu respectarea reglementarilor in vigoare.
(10) Sunt scutite de la plata taxelor, tarifelor, precum si a oricaror altor sume datorate bugetului de stat sau bugetelor locale serviciile privind inregistrarea, receptionarea documentatiilor cadastrale si serviciile aferente procedurii de intabulare pentru terenurile necesare realizarii obiectivelor de interes national, judetean si local.
 
Consemnarea sumei individuale si afisarea listei imobilelor ce urmeaza a fi expropriate
Art. 320 (g21)
(1) Dupa aprobarea indicatorilor tehnico-economici, a documentatiilor de urbanism si amenajare a teritoriului sau a documentatiilor topo-cadastrale, dupa caz, expropriatorul are obligatia consemnarii sumelor individuale reprezentand plata despagubirii la dispozitia proprietarilor de imobile, individualizati conform listei proprietarilor, asa cum rezulta din evidentele oficiilor de cadastru si publicitate imoabiliara si ale unitatilor administrativ-teritoriale, afectati de prevederile prezentului Cod, precum si obligatia afisarii listei imobilelor ce urmeaza a fi expropriate si a planului topografic cu amplasamentul lucrarii, anterior notificarii proprietarilor.
(2) Notificarea intentiei de expropriere a imobilelor, precum si lista imobilelor ce urmeaza a fi expropriate se transmit prin posta catre proprietari. Lista imobilelor se face publica prin afisarea acesteia la sediul consiliului local respectiv si pe pagina proprie de internet a expropriatorului.
(3) In termen de 20 de zile calendaristice de la data notificarii prevazute la alin. (1), proprietarii imobilelor cuprinse in lista au obligatia prezentarii la sediul expropriatorului, in vederea stabilirii unei juste despagubiri.
(4) In cazul exproprierii pentru realizarea obiectivelor de ecologizare si de reabilitare a zonei litorale a Marii Negre, proprietarii imobilelor cuprinse in lista au obligatia prezentarii la sediul expropriatorului in termen de 20 de zile lucratoare de la data notificarii prevazute la alin. (1), in vederea stabilirii unei juste despagubiri.
(5) Prin notificarea prevazuta la alin. (2) se va stabili si termenul de eliberare a imobilului, care nu poate fi mai mic de 30 de zile lucratoare.
(6) Sumele individuale prevazute la alin. (1) pot fi suplimentate, prin hotarare a Guvernului, la cererea expropriatorului, in situatia modificarii numarului de imobile necesar a fi expropriate, precum si in orice alte situatii, temeinic motivate, inclusiv pentru situatia prevazuta la alin. (4).
 
Transferul dreptului de proprietate
Art. 321 (g22)
(1) In termen de 5 zile lucratoare de la expirarea termenelor prevazute la art. 319, expropriatorul are obligatia emiterii actului administrativ privind decizia de expropriere.
(2) Decizia de expropriere constituie titlu executoriu pentru predarea bunului imobil, atat impotriva celor expropriati, cat si impotriva celor care pretind un drept legat de bunul imobil expropriat, pana la solutionarea definitiva si irevocabila a litigiului legat de proprietatea bunului imobil expropriat.
(3) Actul administrativ privind decizia de expropriere se emite si isi produce efectele si in situatia in care proprietarii imobilelor cuprinse in lista nu se prezinta in termenele stabilite la art. 322, nu prezinta un titlu valabil sau nu sunt cunoscuti proprietarii, precum si in situatia succesiunilor nedeschise ori a succesorilor necunoscuti sau in care nu se ajunge la o intelegere privind valoarea despagubirii.
(4) Transferul dreptului de proprietate asupra imobilelor din proprietatea privata a persoanelor fizice sau juridice in proprietatea publica a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale si in administrarea expropriatorului opereaza de drept la data emiterii actului administrativ de expropriere de catre expropriator, ulterior consemnarii sumelor aferente despagubirii.
(5) Dupa efectuarea transferului dreptului de proprietate, expropriatorul solicita intabularea dreptului de proprietate a statului sau a unitatii administrativ-teritoriale asupra imobilului/coridorului de expropriere, in baza deciziei de expropriere si a documentatiei cadastrale asupra coridorului de expropriere intocmite pentru fiecare unitate administrativ-teritoriala in parte, in conformitate cu dispozitiile legale aplicabile. Ulterior operatiunii de intabulare, expropriatorul are obligatia de a incepe lucrarile intr-un termen considerat rezonabil, in functie de complexitatea acestora.
(6) In cazul imobilelor inscrise in cartea funciara, care se includ in coridorul de expropriere, odata cu intabularea dreptului de proprietate al expropriatorului asupra coridorului de expropriere, se va nota din oficiu in cartile funciare existente suprapunerea acestor imobile cu coridorul de expropriere. Prin exceptie, in situatia in care se expropriaza intregul imobil inscris in cartea funciara, aceasta se inchide, cu mentionarea transcrierii imobilului in cartea funciara a coridorului de expropriere. (7) Notarea suprapunerii se va radia, din oficiu, in baza documentatiilor cadastrale individuale intocmite prin grija expropriatorului si receptionate de oficiile de cadastru si publicitate imobiliara competente, in conditiile legii.
(8) In termen de 5 zile de la emiterea actului administrativ privind decizia de expropriere, expropriatorul numeste comisia de verificare a dreptului de proprietate ori a altui drept real in temeiul caruia cererea a fost formulata si constata acceptarea sau, dupa caz, neacceptarea cuantumului despagubirii de catre proprietar sau titularii altor drepturi reale asupra imobilului supus exproprierii.
(9) Data inceperii activitatii comisiei prevazute la alin. (8) si data la care vor fi afisate listele se vor aduce la cunostinta persoanelor interesate prin publicarea unui anunt intr-un ziar local.
(10) Inainte de data inceperii activitatii comisiei prevazute la alin. (8), un expert evaluator specializat in evaluarea proprietatilor imobiliare, membru al Asociatiei Nationale a Evaluatorilor din Romania - ANEVAR, va intocmi un raport de evaluare a imobilelor expropriate pentru fiecare unitate administrativ-teritoriala, pe fiecare categorie de folosinta.
(11) Raportul de evaluare se intocmeste avandu-se in vedere expertizele intocmite si actualizate de camerele notarilor publici, potrivit art. 771 alin. (5) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.
(12) Raportul de evaluare se intocmeste sub coordonarea Uniunii Nationale a Notarilor Publici din Romania.
 
Plata despagubirilor pentru imobilele expropriate
Art. 322 (g23)
(1) Plata despagubirilor pentru imobilele expropriate se face in baza cererilor adresate de catre titularii drepturilor reale, precum si de catre orice persoana care justifica un interes legitim.
(2) Cererea pentru plata despagubirilor va contine numele si prenumele titularilor drepturilor reale, adresa de domiciliu si actele doveditoare referitoare la existenta drepturilor reale asupra bunului imobil expropriat. Cererea, impreuna cu documentele doveditoare, originale si/sau copii legalizate, va fi depusa in termen de 10 zile de la data aducerii la cunostinta publica, prin afisare la sediul consiliului local pe raza caruia se afla imobilul.
(3) Dovada dreptului de proprietate si a celorlalte drepturi reale asupra imobilelor expropriate se face prin orice mijloace de proba admise de lege, in functie de modalitatea de dobandire a drepturilor - conventionala, judiciara, legala, succesorala, intelegand prin dobandire si constituirea sau reconstituirea dreptului de proprietate in temeiul unor legi speciale.
(4) La cererea comisiei prevazute la art. 321 alin. (8) solicitantul are obligatia sa completeze documentatia depusa privind calitatea de titular al dreptului real pentru care solicita despagubirea, in termen de 15 zile de la solicitare. In caz contrar, comisia va consemna intr-un cont bancar deschis pe numele solicitantului despagubirea, insa eliberarea acesteia se va face numai la data la care solicitantul isi va dovedi dreptul, in conditiile prezentului Cod.
(5) In cazul in care titularii drepturilor reale nu depun cererea si/sau documentele doveditoare, potrivit prevederilor alin. (1) si (2), expropriatorul va notifica acestora sumele propuse pentru plata despagubirilor si le va consemna intr-un cont bancar deschis pe numele expropriatului. Despagubirile vor fi eliberate in conditiile prezentului Cod.
(6) In cazul in care despagubirile referitoare la acelasi imobil sunt cerute in concurs sau in contradictoriu de mai multe persoane aparent indreptatite, despagubirile se vor consemna pe numele tuturor, urmand sa fie impartite potrivit legii civile. Despagubirea va fi eliberata numai titularilor drepturilor dovedite prin acte autentice si hotarari judecatoresti definitive si irevocabile sau prin certificatul de mostenitor eliberat de notarul public. Eventualele litigii amana eliberarea despagubirilor consemnate.
(7) In situatia in care imobilele expropriate sunt proprietatea unei persoane decedate, despagubirea se va consemna pe seama defunctului. Despagubirile vor fi eliberate numai succesorilor care isi vor dovedi calitatea cu certificatul de calitate de mostenitor, certificatul de mostenitor sau cu hotararea judecatoreasca definitiva.
(8) In situatia in care imobilele expropriate fac obiectul unei succesiuni, iar succesorii nu sunt cunoscuti sau nu pot prezenta certificat de mostenitor, daca procedura succesorala este deschisa, despagubirea se va consemna pe seama succesiunii. In ipoteza in care procedura succesorala nu este deschisa, un reprezentant al expropriatorului este indreptatit sa solicite informatii asupra deschiderii succesiunii, iar suma reprezentand despagubirile va fi consemnata intr-un cont distinct, pe seama succesiunii. Despagubirile vor fi eliberate numai succesorilor care isi vor dovedi calitatea cu certificatul de mostenitor sau cu hotararea judecatoreasca definitiva.
(9) Prin derogare de la prevederile art. 21 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, imobilele pentru care s-au formulat notificari de restituire, care fac parte din coridorul de expropriere, sunt expropriate in conditiile prezentului Cod sau, dupa caz, transferate in domeniul public al statului.
(10) In cazul altor situatii litigioase decat cele prevazute la alin. (5) si (6), sumele aferente exproprierii se consemneaza pe numele persoanelor aflate in litigiu, urmand a fi platite in conditiile prezentului Cod.
(11) In cazul in care titularul sau unul dintre titularii dreptului real, aflati in concurs, nu este de acord cu despagubirea stabilita, suma reprezentand despagubirea se consemneaza pe numele titularului sau, dupa caz, al titularilor. Despagubirea va fi eliberata in baza cererii formulate in acest sens, insotita de acte autentice sau de hotararea judecatoreasca definitiva si irevocabila de stabilire a cuantumului despagubirii ori, dupa caz, de declaratia autentica de acceptare a cuantumului despagubirii prevazute in hotararea de stabilire a despagubirii.
(12) Identificarea imobilelor expropriate, aflate in litigiu, se va face numai in sistem national de coordonate, in conformitate cu prevederile legii privind cadastrul si publicitatea imobiliara.
(13) Hotararea de stabilire a cuantumului despagubirii emisa, in conditiile prezentului Cod, in termen de maximum 5 zile de la data numirii comisiei prevazute la art. 321 alin. (8), se comunica solicitantului, precum si celorlalti titulari ori, dupa caz, titulari aparenti, se afiseaza in extras la sediul consiliului local pe raza caruia se afla situat imobilul expropriat si in extras pe pagina proprie de internet a expropriatorului.
(14) In termen de cel mult 90 de zile de la data emiterii hotararii de stabilire a cuantumului despagubirilor, expropriatorul efectueaza, prin transfer bancar sau numerar, plata despagubirilor catre titularii drepturilor de proprietate asupra imobilelor expropriate sau consemnarea acestora, potrivit prevederilor prezentului Cod.
 
Contestarea exproprierii
Art. 323 (g24)
(1) Expropriatul nemultumit de cuantumul despagubirii prevazute la art. 322 alin. (13) se poate adresa instantei judecatoresti competente, prin exceptie de la prevederile legii contenciosului administrativ, in termen de maximum 10 zile lucratoare, care curg de la data la care i-a fost comunicata hotararea de stabilire a cuantumului despagubirii, sub sanctiunea decaderii.
(2) Expropriatul poate solicita instantei judecatoresti suspendarea efectelor hotararii de stabilire a cuantumului despagubirii si a transferului dreptului de proprietate. Instanta se pronunta in termen de maximum 3 zile lucratoare cu privire la cererea de suspendare.
(3) Solutionarea de catre instanta judecatoreasca a actiunii prevazute la alin. (1) se realizeaza in maximum 30 de zile lucratoare. 
(4) Termenul in care mostenitorii expropriatului defunct se pot adresa instantei judecatoresti curge de la data acceptarii succesiunii.
(5) Atat procedura de expropriere, cat si obiectivele de utilitate publica ce fac obiectul prezentului Cod nu pot fi suspendate sau sistate la cererea vreunei persoane care invoca existenta unor litigii privind posesia ori proprietatea imobilului expropriat.
(6) Cererile adresate instantei judecatoresti pentru stabilirea, in contradictoriu cu statul roman sau cu unitatile administrativ-teritoriale, dupa caz, a dreptului la despagubire pentru expropriere si a cuantumului acesteia sunt scutite de taxa judiciara de timbru si sunt de competenta instantelor de drept comun.
(7) Prevederile alin. (6) nu sunt aplicabile litigiilor avand ca obiect stabilirea dreptului de proprietate ori a altui drept real asupra imobilelor expropriate.
(8) Cheltuielile necesare pentru realizarea expertizelor de evaluare a cuantumului despagubirilor cuvenite ca urmare a exproprierii in cadrul litigiilor prevazute la alin. (6) vor fi avansate in conformitate cu procedura de drept comun.
 
Accesul la imobilele afectate de expropriere
Art. 324 (g25)
(1) Detinatorii cu orice titlu ai imobilelor situate pe coridorul de expropriere, afectate de elaborarea documentatiei de urbanism, studiului de fezabilitate - varianta finala sau a documentatiilor topo-cadastrale, dupa caz, dupa o prealabila si obligatorie instiintare efectuata de catre expropriator, sunt obligati sa permita accesul pentru efectuarea masuratorilor topografice, a studiilor geotehnice si a oricaror operatiuni necesare studiului de fezabilitate, precum si a studiilor de teren arheologice.
(2) Aceste dispozitii se aplica si pentru efectuarea masuratorilor topografice necesare intocmirii planurilor, precum si pentru intocmirea rapoartelor de evaluare sau pentru orice alte activitati necesare, prevazute de prezentul Cod.
(3) Autoritatile administratiei publice locale si fortele de ordine publica sunt obligate sa isi dea concursul pentru ducerea la indeplinire a prevederilor alin. (1).
 
Relocarea 
Art. 325 (g26)
 (1) Imobilele proprietate privata necesare pentru relocarea utilitatilor, pentru drumurile tehnologice, drumurile temporare, drumurile ocolitoare, cele necesare gropilor de imprumut pentru asigurarea servitutilor aeronautice, precum si cele necesare pentru constructii hidrotehnice speciale si alte amenajari necesare protectiei/realizarii lucrarii publice pot fi expropriate si se supun prevederilor prezentului Cod.
(2) Dupa publicarea hotararii de expropriere se notifica detinatorii de utilitati care au retele amplasate in zona unde se vor desfasura lucrarile de executie in vederea realizarii obiectivelor prevazute in prezentul Cod ca in termen de 5 zile sa inceapa procedurile necesare in vederea eliberarii amplasamentului prin devierea/protejarea retelelor pe care le detin in termenul convenit cu expropriatorul.
(3) In cazul identificarii de retele de utilitati ulterior inceperii lucrarilor de executie in vederea realizarii obiectivelor prevazute in prezentul Cod, detinatorii de utilitati mentionati mai sus vor fi notificati ca in termen de 5 zile sa inceapa procedurile necesare in vederea eliberarii amplasamentului prin devierea/protejarea retelelor pe care le detin.
(4) In cazul devierii retelelor electrice de inalta, medie si joasa tensiune datorita lucrarilor de executie in vederea realizarii obiectivelor prevazute in prezentul Cod, titularul licentei pentru reteaua care trebuie deviata va avea drepturile si obligatiile conferite de art. 16-19 din Legea energiei electrice nr. 13/2007, cu modificarile si completarile ulterioare.
 
Dispozitii referitoare la imobilele aflate in proprietatea publica sau privata a unitatilor administrativ-teritoriale
Art. 326 (g27)
(1) Bunurile imobile, proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale, care sunt afectate de lucrarile de utilitate publica trec, in conditiile legii, in proprietatea publica a statului si in administrarea reprezentantilor expropriatorilor in termen de 30 de zile de la instiintarea unitatii administrativ-teritoriale. Fac exceptie de la prevederile prezentului alineat lucrarile de constructie de drumuri de interes judetean si cele aferente dezvoltarii aeroporturilor de interes local, precum si lucrarile de interes public de constructie, reabilitare si modernizare a infrastructurii de alimentare cu apa, a infrastructurii de apa uzata si lucrarile de constructie, reabilitare si modernizare a statiilor de epurare.
(2) Prin derogare de la prevederile art. 333 alin. (2), la expirarea termenului prevazut la alin. (1) bunurile imobile care sunt afectate de lucrarile de utilitate publica trec de drept din proprietatea publica a unitatilor administrativ-teritoriale in proprietatea publica a statului si in administrarea reprezentantilor expropriatorilor.
(3) Bunurile imobile trecute in proprietatea publica a statului si in administrarea expropriatorilor, conform prevederilor alin. (1), pot fi transferate, dupa finalizarea lucrarilor, in proprietatea unitatilor administrativ-teritoriale si in administrarea autoritatilor administratiei publice locale si nu pot fi instrainate pe perioada existentei lucrarilor de utilitate publica.
(4) In cazul bunurilor imobile aflate in proprietatea publica sau privata a statului si in administrarea institutiilor publice, institutelor de cercetare-dezvoltare, regiilor autonome, precum si a oricaror altor autoritati publice, al caror regim a fost stabilit prin legi speciale, in vederea realizarii obiectivelor de importanta nationala prevazute in prezentul Cod, transferul dreptului de administrare se efectueaza prin hotarare a Guvernului, in termen de maximum 15 zile de la data aprobarii indicatorilor tehnico-economici ai obiectivelor.
(5) In cazul bunurilor aflate in proprietatea privata a comunelor, oraselor, municipiilor si judetelor, transferul dreptului de proprietate opereaza in conditiile prezentului Cod, dupa consemnarea sumelor individuale.
 
Interdictii
Art. 327 (g28)
(1) Actele juridice care se incheie de expropriati dupa data afisarii hotararii privind cuantumul despagubirii sunt lovite de nulitate absoluta.
(2) Incepand cu data publicarii hotararii privind cuantumul despagubirii, actele juridice prin care se face trecerea din extravilan in intravilan, precum si cele prin care se face trecerea din domeniul public in domeniul privat al unitatilor administrativ-teritoriale, referitoare la imobilele expropriate, potrivit studiului de fezabilitate, sunt lovite de nulitate absoluta.
(3) De la data intabularii coridorului de expropriere, se interzice emiterea de catre autoritatile competente a oricarui aviz, acord, permis, autorizatie cu privire Ia imobilele supuse exproprierii, acestea fiind lovite de nulitate absoluta.
(4) Neeliberarea in termenele stabilite prin prezentul Cod a certificatelor de urbanism, avizelor, acordurilor, permiselor si a autorizatiilor de catre autoritatile in a caror sarcina cade eliberarea lor se sanctioneaza cu amenda cuprinsa intre 5.000 lei si 10.000 lei.
(5) Constatarea contraventiilor si aplicarea amenzilor se fac de catre prefect, in calitatea sa de autoritate publica, reprezentant al Guvernului pe plan local.
(6) Dispozitiile prezentului articol se completeaza in mod corespunzator cu dispozitiile legislatiei privind regimul juridic al contraventiilor.
(7) In situatia in care, din cauza lipsei unui aviz, acord, permis sau a unei autorizatii, constructorii inregistreaza intarzieri in executarea obiectivelor definite la art. 315, valoarea daunelor pretinse de catre acestia va fi suportata de institutiile care se fac vinovate de depasirea termenelor stabilite de prezentul Cod.
(8) Dispozitia prevazuta la alin. (7) se aplica si in cazul eliberarii unui aviz, acord, permis sau a unei autorizatii unor terte persoane pentru imobilele expropriate in conditiile alin. (1). 
(9) Daca in termen de 2 ani de la data intabularii coridorului de expropriere, expropriatorul nu declanseaza procedurile de expropriere, toate interdictiile prevazute la alin. (3) inceteaza de drept si se radiaza din oficiu din cartea funciara.
 (10) In situatia prevazuta la alin. (9), documentatiile de amenajare a teritoriului si urbanism, valabile la data declansarii procedurii de expropriere, isi pastreaza valabilitatea in conditiile in care au fost emise si pentru perioada pentru care au fost emise initial, incepand cu data la care interdictiile prevazute la alin. (3), (8) si (9) inceteaza de drept.
 
Dreptul de preemptiune
Art. 328 (g29) 
(1) Daca imobilul expropriat este oferit pentru inchiriere inaintea utilizarii lui in scopul pentru care a fost expropriat, iar expropriatul este in situatia de a-l utiliza, el are un drept de prioritate pentru a-i fi inchiriat in conditiile legii.
(2) Daca in termen de un an bunurile imobile expropriate nu au fost utilizate potrivit scopului pentru care au fost preluate de la expropriat sau, dupa caz, lucrarile nu au fost incepute, fostii proprietari pot sa ceara retrocedarea lor, daca nu s-a facut o noua declarare de utilitate publica. In acest scop, fostii proprietari vor fi notificati la adresa initiala comunicata expropriatorului in vederea platii despagubirii cuvenite pentru imobilul expropriat.
(3) Cererea de retrocedare se introduce la tribunal, in termenul general de prescriptie, care curge de la data notificarii prevazute la alin. (2).
(4) In acest caz, tribunalul, verificand temeiurile cererii, va dispune retrocedarea, iar pretul imobilului se va stabili ca si in situatia exproprierii, fara a putea insa depasi despagubirea actualizata.
(5) In cazul in care lucrarile pentru care s-a facut exproprierea nu s-au realizat, iar expropriatorul doreste instrainarea imobilului, expropriatul - fost proprietar - are un drept prioritar la dobandire, la un pret ce nu poate fi mai mare decat despagubirea actualizata.
(6) In acest scop, expropriatorul il va notifica pe fostul proprietar in conditiile alin (2), iar, daca acesta nu opteaza pentru cumparare in termen de doua luni de la primirea notificarii, imobilul poate fi instrainat in mod liber.
(7) Daca dreptul prioritar de dobandire este incalcat, fostul proprietar se poate substitui in drepturile cumparatorului, platind acestuia pretul, in limita prevazuta la alin. (6), precum si cheltuielile ocazionate de vanzare. Dreptul de substituire se exercita in termen de doua luni de la data comunicarii incheierii prin care s-a dispus inscrierea in cartea funciara in folosul cumparatorului.
(8) In acest caz, fostul proprietar preia locul cumparatorului, substituindu-se acestuia din urma in toate drepturile si obligatiile nascute din contractul incheiat cu incalcarea dreptului prioritar de dobandire.
(9) Dispozitiile privind oferta de plata urmata de consemnatiune se aplica in mod corespunzator.
(10) Procesul-verbal incheiat de executorul judecatoresc pentru a constata primirea platii de catre tertul cumparator sau, dupa caz, incheierea executorului judecatoresc de constatare a consemnarii platii pretului de catre tertul cumparator ramasa definitiva tine loc de titlu de proprietate. Dispozitiile in materie de carte funciara raman aplicabile.
 
Avize, acorduri, certificate si autorizatii
Art. 329 (g30)
(1) Documentatiile pentru eliberarea certificatelor de urbanism necesare realizarii lucrarilor prevazute la art. 315 se depun de catre expropriator.
(2) Certificatele de urbanism pentru lucrarile ce fac obiectul prezentului Cod se elibereaza si se comunica expropriatorului, in termen de 10 zile calendaristice de la data depunerii documentatiei.
(3) Avizele, acordurile, permisele si autorizatiile solicitate prin certificatele de urbanism, cu exceptia acordului de mediu, vor fi eliberate si comunicate expropriatorului in termen de 15 zile calendaristice de la data depunerii documentatiei pentru eliberarea lor.
(4) Autorizatia de construire pentru lucrari, in toate cazurile, se emite imediat, potrivit art. 7 alin. (16) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
(5) In conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprobarii tacite, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 486/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, certificatele de urbanism, avizele, acordurile, permisele si autorizatiile se considera acordate, cu exceptia acordului de mediu, daca acestea nu au fost transmise catre expropriator in termenele prevazute la alin. (2)-(4).
(6) In cazul aprobarii tacite a certificatelor de urbanism, avizelor, acordurilor, permiselor si autorizatiilor, autoritatile competente sunt obligate sa emita documentul oficial in termen de 5 zile lucratoare de la data aprobarii tacite. 
 (7) Proiectele cuprinse in programul ministerului cu atributii in domeniul transporturilor, Departamentului pentru Investitii Straine si Parteneriat Public-Privat, ministerului cu atributii in domeniul mediului, apelor si padurilor, ministerului cu atributii in domeniul admnistratiei publice, ministerului cu atributii in domeniul economiei, comertului si relatiilor cu mediul de afaceri, ministrului cu atributii in domeniul finantelor si Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale sau in cele ale autoritatilor administratiei publice judetene si locale, privind dezvoltarea de obiective de interes national, respectiv de interes judetean si local, sunt scutite de taxele catre Inspectoratul de Stat in Constructii prevazute de Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii, cu modificarile ulterioare, si de Legea nr. 50/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
(8) Certificatele de urbanism, avizele, acordurile, permisele sau autorizatiile sunt valabile pana la finalizarea executarii lucrarilor pentru care au fost eliberate, respectiv pana la eliberarea procesului-verbal de receptie finala a lucrarilor.
 
Exceptii de la plata taxelor
Art. 330 
Scoaterea, definitiva ori temporara, a terenurilor necesare pentru obiectivele de interes national, judetean si local din circuitul agricol si, respectiv, din fondul forestier national se excepteaza de la plata taxelor prevazute la art. 92 alin. (4) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, respectiv a taxelor si a celorlalte sume datorate potrivit art. 33 alin. (2) lit. h), art. 36 alin. (2), art. 41 si 42 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, cu modificarile si completarile ulterioare, si art. 42 alin. (3) lit. h) din Legea imbunatatirilor funciare nr. 138/2004, republicata, cu completarile ulterioare.
 
 
Sectiunea a 2-a
Acceptarea donatiilor si a legatelor de catre stat
 
Acceptarea donatiilor si a legatelor 
Art. 331 
(1) Donatiile si legatele facute catre stat sau catre unitatile administrativ-teritoriale intra in domeniul public al statului, al judetului sau al consiliului local al comunei, orasului sau municipiului, respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucuresti, dupa caz, cu exceptia situatiilor in care prin natura bunului sau prin vointa dispunatorului se dispune altfel.
(2) Acceptarea donatiilor si a legatelor facute catre stat se aproba prin:
a) hotarare a Guvernului, pentru donatiile si legatele de bunuri imobile;
b) hotarare a Guvernului, pentru donatiile si legatele de bunuri mobile a caror valoare de piata este mai mare de 500.000 lei;
c) ordin al ministrului sau al conducatorului organului sau institutiei administratiei publice centrale, pentru donatiile si legatele de bunuri mobile a caror valoare de piata este mai mica sau egala cu 500.000 lei;
(3) Acceptarea donatiilor si a legatelor facute catre unitatile administrativ-teritoriale se aproba prin hotarare a consiliului judetean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti ori a consiliului local al comunei, orasului sau municipiului, dupa caz.
(4) Donatiile si legatele se accepta prin act autentic, in conditiile stabilite prin hotararile prevazute la alin. (2) si (3).
(5) Donatiile si legatele cu sarcini sau pentru care exista restante de impozite sau taxe pot fi acceptate dupa cum urmeaza:
a) numai cu avizul ministerului cu atributii in domeniul finantelor publice, in cazul donatiilor si legatelor facute catre stat;
b) numai cu aprobarea consiliului local sau, dupa caz, a consiliului judetean, cu majoritate absoluta, in cazul donatiilor si legatelor facute catre unitatile administrativ-teritoriale.
(6) Actele prin care se fac donatii statului sau unitatilor administrativ-teritoriale sunt scutite de plata oricaror impozite sau taxe.
 
 
Sectiunea a 3-a
Trecerea bunurilor imobile in domeniul public
 
Trecerea unui bun imobil din domeniul public al statului in domeniul public al unei unitati administrativ-teritoriale 
Art. 332 
(1) Trecerea unui bun imobil din domeniul public al statului in domeniul public al unei unitati administrativ-teritoriale se face la cererea consiliului judetean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti sau a consiliului local al comunei, orasului sau municipiului, dupa caz, prin hotarare a Guvernului, devenind, astfel, din bun de interes public national, bun de interes public judetean sau local.
(2) Trecerea unui bun imobil din domeniul public al statului in domeniul public al unei unitati administrativ-teritoriale, potrivit alin. (1) se face doar in situatia in care bunul se afla situat pe raza teritoriala a unitatii administrativ-teritoriale care solicita trecerea.
(3) Cererea prevazuta la alin. (1) se aproba prin hotarare a consiliului judetean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti sau a consiliului local al comunei, orasului sau municipiului, dupa caz, si cuprinde justificarea temeinica a uzului sau interesului public judetean sau local.
 
Trecerea unui bun imobil din domeniul public al unei unitati administrativ-teritoriale in domeniul public al statului 
Art. 333
(1) Trecerea unui bun imobil din domeniul public al unei unitati administrativ-teritoriale in domeniul public al statului se face, la cererea Guvernului, prin hotarare a consiliului judetean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti sau a consiliului local al comunei, orasului sau municipiului, dupa caz, devenind, astfel, din bun de interes public judetean sau local, bun de interes public national. 
(2) Cererea prevazuta la alin. (1) se aproba prin memorandum, in conditiile legii, de catre Guvern, si cuprinde justificarea temeinica a uzului sau interesului public national.
(3) Hotararea prevazuta la alin. (1) se transmite Guvernului in termen de 90 de zile, in vederea constituirii, prin hotarare a Guvernului, a dreptului de administrare asupra bunului transmis.
 
Trecerea unui bun imobil din domeniul public al unei unitati administrativ-teritoriale in domeniul public al altei unitati administrativ-teritoriale 
Art. 334 
(1) Trecerea unui bun imobil din domeniul public al unei unitati administrativ-teritoriale in domeniul public al altei unitati administrativ-teritoriale, de pe raza teritoriala a judetului respectiv, se face la cererea consiliului local, prin hotarare a consiliului local al comunei, orasului sau municipiului in a carui proprietate se afla bunul.
 (2) Trecerea unui bun imobil din domeniul public al judetului in domeniul public al unei unitati administrativ-teritoriale, de pe raza teritoriala a judetului respectiv, se face la cererea consiliului local al comunei, orasului sau municipiului, dupa caz, prin hotarare a consiliului judetean, devenind, astfel, din bun de interes public judetean, bun de interes public local.
(3) Trecerea unui bun imobil din domeniul public al unei unitati administrativ-teritoriale de pe raza teritoriala a unui judet in domeniul public al judetului respectiv, se face la cererea consiliului judetean, prin hotarare a consiliului local al comunei, orasului sau municipiului, dupa caz, devenind, astfel, din bun de interes public local, bun de interes public judetean.
(4) Trecerile prevazute la alin. (1)-(3) se realizeaza doar in situatia in care bunul care face obiectul trecerii este situat pe raza teritoriala a unitatii administrativ-teritoriale care solicita bunul.
 
Trecerea unui bun imobil din domeniul public al unei unitati administrativ-teritoriale in domeniul public al altei unitati administrativ-teritoriale limitrofe 
Art. 335 (g36)
(1) Trecerea unui bun imobil din domeniul public al unui judet in domeniul public al altui judet limitrof se face la cererea consiliului judetean, prin hotarare a consiliului judetean al judetului in a carui proprietate se afla bunul.
(2) Prevederile alin. (1) se aplica in mod corespunzator trecerii de bunuri intre domeniul public al municipiului Bucuresti si domeniul public al unei unitati administrativ-teritoriale limitrofe municipiului Bucuresti.
(3) Trecerile prevazute la alin. (1)-(2) se realizeaza strict in vederea derularii unor obiective de investitii si pe durata determinata, prevazute in hotararea consiliului local, a consiliului judetean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti.
(4) La finalizarea duratei prevazute la alin. (3), bunul transmis potrivit prevederilor alin. (1) si (2) revine de drept in proprietatea unitatii administrativ-teritoriale care a aprobat trecerea, in conditiile stipulate in actul administrativ prevazut la alin. (1).
Trecerea unui bun imobil din domeniul privat in domeniul public al aceluiasi titular al dreptului de proprietate
Art. 336 (g37)
(1) Trecerea unui bun imobil din domeniul privat al statului in domeniul public al acestuia se face prin hotarare a Guvernului.
(2) Trecerea unui bun imobil din domeniul privat al unei unitati administrativ-teritoriale in domeniul public al acesteia se face prin hotarare a consiliului judetean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti ori a consiliului local al comunei, orasului sau municipiului, dupa caz.
(3) Hotararile prevazute la alin. (1) si (2) pot fi atacate, in conditiile legii, la instanta de contencios administrativ competenta in a carei raza teritoriala se afla bunul.
(4) Trecerea in domeniul public a unui bun imobil din patrimoniul societatilor, la care statul sau o unitate administrativ-teritoriala este actionar, se poate face numai cu acordul adunarii generale a actionarilor societatii respective, in conditiile prevazute in actul administrativ prin care se aproba trecerea. In lipsa acordului prevazut, bunurile societatii respective pot fi trecute in domeniul public numai prin procedura exproprierii pentru cauza de utilitate publica si dupa o justa si prealabila despagubire.
(5) Trecerea in domeniul public a unui bun imobil din patrimoniul regiilor autonome, se poate face numai cu acordul consiliului de administratie al regiei respective. In lipsa acordului prevazut, bunurile regiei respective pot fi trecute in domeniul public numai prin procedura exproprierii pentru cauza de utilitate publica si dupa o justa si prealabila despagubire.
 
 
Capitolul III 
Modalitatile de exercitare a dreptului de proprietate publica al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale
 
Sectiunea 1
Dispozitii generale
 
Dreptul general de administrare 
Art. 337 
(1) Bunurile proprietate publica a statului sau a unitatilor administrativ teritoriale sunt administrate, in temeiul legii, de catre Guvern, respectiv de catre autoritatile deliberative ale autoritatilor administratiei publice locale.
(2) In exercitarea dreptului general de administrare, autoritatile prevazute la alin. (1) au posesia, folosinta si dreptul de exploatare ale bunului, in limitele dreptului de proprietate publica.
 
Modalitatile de exercitare a dreptului de proprietate publica 
Art. 338
(1) Modalitatile de exercitare a dreptului de proprietate publica al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale sunt:
a) darea in administrare;
b) concesionarea;
c) inchirierea;
d) darea in folosinta gratuita.
(2) Autoritatile  administratiei publice stabilesc oportunitatea initierii modalitatilor de exercitare a dreptului de proprietate.
 
 
Sectiunea a  2-a
Darea in administrare a bunurilor imobile
 
Titularii dreptului de administrare 
Art. 339
(1) Bunurile proprietate publica a statului pot fi date in administrare, prin hotarare a Guvernului, autoritatilor administratiei publice centrale, altor organe de specialitate ale administratiei publice centrale, institutiilor publice si regiilor autonome din subordinea acestora.
(2) Bunurile proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale pot fi date in administrare, prin hotarare a consiliului judetean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti sau a consiliului local al comunei, orasului sau municipiului, dupa caz, institutiilor publice si regiilor autonome din subordinea acestora.
(3) Titularii dreptului de administrare exercita in numele statului sau al unitatii administrativ-teritoriale, cu acordul prealabil al titularului dreptului de proprietate, urmatoarele prerogative:
a) inscrierea in cartea funciara si semnarea documentelor cadastrale privind alipirea, dezlipirea fara schimbarea regimului juridic al bunului si stabilirea limitelor cadastrale;
b) acordarea dreptului de servitute fara atingerea uzului si interesului public national, judetean sau local, dupa caz; 
c) obtinerea avizelor pentru planul urbanistic zonal fara schimbarea uzului si interesului public si destinatiei bunului;
d) obtinerea avizelor pentru lucrari de imbunatatire si mentinere a caracteristicilor tehnice ale bunurilor;
e) reevaluarea bunurilor, potrivit legislatiei in materie;
f) semnarea procesului-verbal de vecinatate, fara schimbarea regimului juridic al bunului;
g) semnarea documentatiei pentru actualizarea informatiilor cadastrale privind modificarea limitelor, actualizarea categoriilor de folosinta, repozitionarea, actualizarea altor informatii cu privire la imobil;
h) semnarea acordului de avizare a documentatiei de carte funciara pentru obtinerea certificatului de atestare a edificarii constructiilor.
(4) Bunurile imobile proprietate publica se inscriu in cartea funciara anterior emiterii actului de dare in administrare. Nerespectarea acestei obligatii atrage nulitatea absoluta a actului de dare in administrare.
(5) Dreptul de administrare se inscrie in cartea funciara.
 
Continutul actului prin care se realizeaza darea in administrare 
Art. 340
Hotararea Guvernului sau a consiliului judetean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti sau a consiliului local al comunei, orasului sau municipiului, prin care se realizeaza darea in administrare, cuprinde cel putin urmatoarele elemente:
a) descrierea bunului care face obiectul darii in administrare;
b) destinatia bunului care face obiectul darii in administrare;
c) drepturile si obligatiile titularului dreptului de proprietate;
d) drepturile si obligatiile titularului dreptului de administrare;
e) modalitati de incetare a darii in administrare.
 
Drepturi si obligatii 
Art. 341
(1) Titularul dreptului de proprietate are urmatoarele drepturi si obligatii:
a) sa stabileasca destinatia bunurilor date in administrare;
b) sa predea bunurile in termenul stabilit prin actul de dare in administrare;
c) sa controleze, periodic, daca utilizarea bunurilor date in administrare este in conformitate cu afectatiunea de uz sau interes public local sau general, dupa caz, cu destinatia avuta in vedere la data constituirii dreptului si cu specificul de activitate al institutiei publice care administreaza bunurile;
d) sa solicite, anual, titularului dreptului de administrare, intocmirea unui raport al activitatii realizate in legatura cu bunurile primite in administrare;
e) sa revoce actul de dare in administrare, ca urmare a nerespectarii obligatiilor titularului dreptului de administrare.
(2) Titularul dreptului de administrare are urmatoarele drepturi si obligatii:
a) sa foloseasca si sa dispuna in mod direct de bunuri, potrivit destinatiei si in conditiile stabilite de lege si de actul de dare in administrare;
b) sa asigure paza, protectia si conservarea bunurilor, ca un bun proprietar si sa suporte toate cheltuielile necesare unei bune functionari;  
c) sa efectueze formalitatile necesare cu privire la inchiriere, in limitele actului de dare in administrare si cu respectarea legislatiei aplicabile; 
d) sa culeaga fructele bunului, in limitele actului de dare in administrare;
e) sa efectueze lucrari de investitii asupra bunului, in conditiile actului de dare in administrare si a legislatiei in materia achizitiilor publice. Lucrarile de amenajare, intretinere, reparatii care servesc conservarii si justei functionari a bunului dat in administrare nu sunt considerate lucrari de investitii;
f) sa intocmeasca si sa transmita, periodic, la solicitarea titularului dreptului de proprietate, raportul privind activitatea realizata in legatura cu bunurile primite in administrare;
g) sa suporte toate cheltuielile necesare pentru aducerea bunului la starea corespunzatoare de folosinta, in cazul degradarii acestuia, ca urmare a utilizarii necorespunzatoare sau neasigurarii pazei.
(3) Prin legi speciale sau prin actul de dare in administrare, se pot stabili drepturi si obligatii suplimentare.
 
Durata si incetarea dreptului de administrare 
Art. 342 
(1) Afara de cazul in care prin actul de constituire se prevede altfel, darea in administrare se constituie pe durata nedeterminata.
(2) Incetarea dreptului de administrare are loc in urmatoarele cazuri:
a) de drept, odata cu stingerea dreptului de proprietate publica ori ca urmare a desfiintarii sau reorganizarii autoritatii administratiei publice, regiei autonome sau institutiei publice;
b) prin actul unilateral de revocare al autoritatii administratiei publice, daca interesul public o impune ori ca urmare a neindeplinirii sau a indeplinirii necorespunzatoare a obligatiilor titularului dreptului de administrare nascute din actul prin care se realizeaza darea in administrare;
c) prin actul unilateral de revocare al autoritatii administratiei publice, la solicitarea motivata a titularului dreptului de administrare, cu acordul titularului dreptului de proprietate;
d) prin alte modalitati stabilite prin actul de dare in administrare sau  prin lege.
(3) Revocarea actului de dare in administrare se realizeaza prin hotarare a Guvernului, a consiliului judetean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti sau a consiliului local al comunei, orasului sau municipiului, dupa caz.
(4) La incetarea darii in administrare, titularul dreptului de administrare este obligat sa restituie bunul titularului dreptului de proprietate, liber de orice sarcini, in starea tehnica si functionala avuta la data preluarii, mai putin uzura aferenta exploatarii normale.
(5) Radierea din cartea funciara a dreptului de administrare se efectueaza in baza actului unilateral de revocare, in situatiile prevazute la alin. (2) lit. b) si c), sau in baza actului prin care se constata stingerea dreptului de proprietate publica ori desfiintarea sau reorganizarea autoritatii administratiei publice, regiei autonome sau institutiei publice, in situatiile prevazute la alin. (2) lit. a).
 
 
Sectiunea a 3-a
Concesionarea bunurilor imobile proprietate publica
 
Responsabilitatea autoritatilor privind modul de administrare a domeniului public 
Art. 343
Bunurile care sunt prevazute prin lege sau care prin natura lor pot fi exploatate in vederea culegerii de fructe naturale, civile sau industriale si producte, fac obiectul concesiunii.
 
Titularii dreptului de concesiune 
Art. 344 (g45)
(1) Bunurile proprietate publica pot fi concesionate de catre stat sau de catre unitatile administrativ-teritoriale in baza unui contract de concesiune de bunuri proprietate publica.
(2) Contractul de concesiune de bunuri proprietate publica este acel contract incheiat in forma scrisa prin care o autoritate publica, denumita „concedent”, transmite, pe o perioada determinata, unei persoane, denumite „concesionar”, care actioneaza pe riscul si raspunderea sa, dreptul si obligatia de exploatare a unui bun proprietate publica, in schimbul unei redevente.
(3) Statul are calitatea de concedent pentru bunurile proprietate publica a statului, fiind reprezentat, in acest sens, de ministere sau alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale.
(4) Judetul are calitatea de concedent pentru bunurile proprietate publica a judetului, fiind reprezentat, in acest sens, de consiliul judetean.
(5) Comuna, orasul sau municipiul, dupa caz, are calitatea de concedent pentru bunurile proprietate publica a comunei, orasului sau municipiului, fiind reprezentat, in acest sens, de consiliul local, respectiv de Consiliul General al Municipiului Bucuresti.
(6) Calitatea de concesionar o poate avea orice persoana fizica sau persoana juridica, romana sau straina.
 
Contractele mixte 
Art. 345
(1) Dispozitiile prezentei Sectiuni nu se aplica contractelor de concesiune de lucrari si contractelor de concesiune de servicii.
(2) In cazul unui contract de concesiune de lucrari sau al unui contract de concesiune de servicii pentru a carui executare este necesara exploatarea unui bun proprietate publica, dreptul de exploatare a respectivului bun se transmite in cadrul si potrivit procedurii aplicate pentru atribuirea contractului in cauza.
(3) In cazul prevazut la alin. (2), autoritatea contractanta incheie un singur contract de concesiune de lucrari sau de concesiune de servicii, dupa caz, in conditiile legii.
 
Exercitarea dreptului de concesiune 
Art. 346
(1) Subconcesionarea este interzisa.
(2) Bunurile imobile proprietate publica se inscriu in cartea funciara anterior incheierii contractului de concesiune. Nerespectarea acestei obligatii atrage nulitatea absoluta a contractului de concesiune.
(3) Dreptul de concesiune se inscrie in cartea funciara.
 
Durata concesiunii 
Art. 347
(1) Contractul de concesiune se incheie in conformitate cu legea romana, indiferent de nationalitatea sau de cetatenia concesionarului, pentru o durata care nu va putea depasi 49 de ani, incepand de la data semnarii lui.
(2) Durata concesiunii se stabileste de catre concedent pe baza studiului de oportunitate.
(3) Contractul de concesiune poate fi prelungit, prin acordul de vointa al partilor, incheiat in forma scrisa, cu conditia ca durata, insumata, sa nu depaseasca 49 de ani.
(4) Prin derogare de la alin. (1) si (3), prin legi speciale se pot stabili concesionari cu durata mai mare de 49 de ani.
 
Redeventa 
Art. 348
(1) Redeventa, obtinuta prin concesionare, se face venit la bugetul de stat sau la bugetele unitatilor administrativ-teritoriale, dupa caz.
(2) Modul de calcul si de plata a redeventei se stabileste de catre ministerele de resort sau de catre alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale ori de catre autoritatile administratiei publice locale.
(3) Redeventa obtinuta de concedent este proportionala cu beneficiile obtinute din exploatarea bunului de catre concesionar.
 
Procedura administrativa de initiere a concesionarii 
Art. 349
(1) Concesionarea are loc la initiativa concedentului sau ca urmare a unei propuneri insusite de acesta.
(2) Orice persoana interesata poate inainta concedentului o propunere de concesionare.
(3) Propunerea de concesionare prevazuta la alin. (2) se face in scris, cuprinde datele de identificare a persoanei interesate, manifestarea ferma si serioasa a intentiei de concesionare, obiectul concesiunii, planul de afaceri si trebuie sa fie fundamentata din punct de vedere economic, financiar, social si de mediu. 
(4) Initiativa concesionarii trebuie sa aiba la baza efectuarea unui studiu de oportunitate care sa cuprinda, in principal, urmatoarele elemente: 
a) descrierea si identificarea bunului care urmeaza sa fie concesionat;
b) motivele de ordin economic, financiar, social si de mediu, care justifica realizarea concesiunii;
c) nivelul minim al redeventei;
d) procedura utilizata pentru atribuirea contractului de concesiune si justificarea alegerii procedurii;
e) durata estimata a concesiunii; 
f) termenele previzibile pentru realizarea procedurii de concesionare; 
g) avizul obligatoriu al Administratiei Nationale a Rezervelor de Stat si Probleme Speciale si al Statului Major General privind incadrarea obiectului concesiunii in infrastructura sistemului national de aparare, dupa caz; 
h) avizul obligatoriu al structurii de administrare/ custodelui ariei naturale protejate, in cazul in care obiectul concesiunii il constituie bunuri situate in interiorul unei arii naturale protejate, respectiv al autoritatii teritoriale pentru protectia mediului competente, in cazul in care aria naturala protejata nu are structura de administrare/custode.
(5) Concedentul este obligat ca, intr-un termen de 30 de zile de la insusirea propunerii de concesionare formulate de persoana interesata, sa procedeze la intocmirea studiului de oportunitate.
(6) In cazurile in care autoritatea publica nu detine capacitatea organizatorica si tehnica pentru elaborarea studiului de oportunitate prevazut la alin. (4), aceasta poate apela la serviciile unor consultanti de specialitate.
(7) Contractarea serviciilor prevazute la alin. (6) se face cu respectarea legislatiei privind atribuirea contractelor de achizitie publica, precum si ale legislatiei privind concurenta si combaterea concurentei neloiale.
(8) In masura in care, dupa intocmirea studiului de oportunitate, se constata ca exploatarea bunului ce va face obiectul concesionarii implica in mod necesar si executarea unor lucrari si/sau prestarea unor servicii, concedentul are obligatia ca, in functie de scopul urmarit si de activitatile desfasurate, sa califice natura contractului potrivit legislatiei privind concesiunile de lucrari si concesiunile de servicii. In acest scop, concedentul poate solicita punctul de vedere al autoritatii competente in domeniu.
(9) Studiul de oportunitate se aproba de catre concedent, prin ordin, hotarare sau decizie, dupa caz.
(10) Concesionarea se aproba, pe baza studiului de oportunitate prevazut la alin. (8), prin hotarare a Guvernului, a consiliilor locale, judetene sau a Consiliului General al Municipiului Bucuresti, dupa caz.
(11) In baza studiului de oportunitate prevazut la alin. (8) concedentul elaboreaza caietul de sarcini al concesiunii.
 
Continutul caietului de sarcini 
Art. 350
(1) Caietul de sarcini trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele elemente:
a) informatii generale privind obiectul concesiunii;
b) conditii generale ale concesiunii;
c) conditiile de valabilitate pe care trebuie sa le indeplineasca ofertele;
d) clauze referitoare la incetarea contractului de concesiune.
(2) Elementele prevazute la alin. (1) lit. a) includ cel putin urmatoarele:
a) descrierea si identificarea bunului care urmeaza sa fie concesionat;
b) destinatia bunurilor ce fac obiectul concesiunii;
c) conditiile de exploatare a concesiunii si obiectivele de ordin economic, financiar, social si de mediu urmarite de catre concedent privind exploatarea eficace a bunurilor ce fac obiectul concesiunii.
(3) Elementele prevazute la alin. (1) lit. b) includ cel putin urmatoarele:
a) regimul bunurilor proprii, respectiv bunurile utilizate de concesionar in derularea concesiunii;
b)  obligatiile privind protectia mediului, stabilite conform legislatiei in vigoare;
c) obligativitatea asigurarii exploatarii in regim de continuitate si permanenta;
d) interdictia subconcesionarii bunului concesionat;
e)  conditiile in care concesionarul poate inchiria bunul concesionat pe durata concesiunii;
f) durata concesiunii;
g) redeventa minima si modul de calcul al acesteia;
h) natura si cuantumul garantiilor solicitate de concedent; 
i) conditiile speciale impuse de natura bunurilor ce fac obiectul concesiunii, cum sunt: protejarea secretului de stat, materiale cu regim special, conditii de siguranta in exploatare, conditii privind folosirea si conservarea patrimoniului sau cele privind protejarea si punerea in valoare a patrimoniului cultural national, dupa caz,  protectia mediului, protectia muncii, conditii impuse de acordurile si conventiile internationale la care Romania este parte.
 
Principii pentru atribuirea contractului de concesiune 
Art. 351 (g52)
Principiile care stau la baza atribuirii contractelor de concesiune sunt:
a) transparenta - punerea la dispozitie tuturor celor interesati a informatiilor referitoare la aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de concesiune;
b) tratamentul egal - aplicarea, intr-o maniera nediscriminatorie, de catre autoritatea publica, a criteriilor de atribuire a contractului de concesiune;
c) proportionalitatea - orice masura stabilita de autoritatea publica trebuie sa fie necesara si corespunzatoare naturii contractului; 
d) nediscriminarea - aplicarea de catre autoritatea publica a acelorasi reguli, indiferent de nationalitatea participantilor la procedura de atribuire a contractului de concesiune, potrivit conditiilor prevazute in acordurile si conventiile la care Romania este parte;
e) libera concurenta - asigurarea de catre autoritatea publica a conditiilor pentru ca orice participant la procedura de atribuire sa aiba dreptul de a deveni concesionar in conditiile legii, ale conventiilor si acordurilor internationale la care Romania este parte.
 
Reguli generale pentru atribuirea contractului de concesiune 
Art. 352 (g53)
(1) Concedentul are obligatia de a atribui contractul de concesiune prin aplicarea procedurii licitatiei.
(2) Fara a aduce atingere celorlalte prevederi ale prezentei sectiuni, concedentul are obligatia de a asigura protejarea acelor informatii care ii sunt comunicate de persoanele fizice sau juridice cu titlu confidential, in masura in care, in mod obiectiv, dezvaluirea informatiilor in cauza ar prejudicia interesele legitime ale respectivelor persoane, inclusiv in ceea ce priveste secretul comercial si proprietatea intelectuala.
(3) Documentatia de atribuire se intocmeste de catre concedent, dupa elaborarea caietului de sarcini si se aproba de catre acesta prin ordin, hotarare sau decizie, dupa caz.
(4) Concedentul are obligatia de a preciza in cadrul documentatiei de atribuire orice cerinta, criteriu, regula si alte informatii necesare pentru a asigura ofertantului o informare completa, corecta si explicita cu privire la modul de aplicare a procedurii de atribuire.
(5) Concedentul are dreptul de a impune in cadrul documentatiei de atribuire, in masura in care acestea sunt compatibile cu obiectul contractului, conditii speciale de indeplinire a contractului prin care se urmareste obtinerea unor efecte de ordin social sau in legatura cu protectia mediului si promovarea dezvoltarii durabile.
(6) Persoana interesata are dreptul de a transmite o solicitare de participare la procedura de atribuire a contractului de concesiune.
(7) Concedentul are obligatia sa asigure obtinerea documentatiei de atribuire de catre persoana interesata, care inainteaza o solicitare in acest sens.
(8) Concedentul are dreptul de a opta pentru una dintre urmatoarele modalitati de obtinere a documentatiei de atribuire de catre persoanele interesate:
a) asigurarea accesului direct, nerestrictionat si deplin, prin mijloace electronice, la continutul documentatiei de atribuire; 
b) punerea la dispozitia persoanei interesate care a inaintat o solicitare in acest sens a unui exemplar din documentatia de atribuire, pe suport hartie si/sau pe suport magnetic.
(9) In cazul prevazut la alin. (8) lit. b) concedentul are dreptul de a stabili un pret pentru obtinerea documentatiei de atribuire, cu conditia ca acest pret sa nu depaseasca costul multiplicarii documentatiei, la care se poate adauga, daca este cazul, costul transmiterii acesteia.
(10) In cazul utilizarii mijloacelor electronice de comunicare, instrumentele si dispozitivele folosite, precum si caracteristicile tehnice ale acestora trebuie sa asigure interoperabilitatea cu produsele de uz general in domeniul tehnologiei informatiei si comunicatiilor.
 
Continutul documentatiei de atribuire 
Art. 353 (g54)
(1) Documentatia de atribuire trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele elemente:
a) informatii generale privind concedentul: denumirea, codul fiscal, adresa, datele de contact, persoana de contact etc.;
b) instructiuni privind organizarea si desfasurarea procedurii de concesionare;
c) caietul de sarcini;
d) instructiuni privind modul de elaborare si prezentare a ofertelor;
e) informatii detaliate si complete privind criteriile de atribuire aplicate pentru stabilirea ofertei castigatoare, precum si ponderea lor;
f) instructiuni privind modul de utilizare a cailor de atac; 
g) informatii referitoare la clauzele contractuale obligatorii.
(2) In cazul in care concedentul solicita garantii, acesta trebuie sa precizeze in documentatia de atribuire natura si cuantumul lor.
 
Licitatia 
Art. 354 (g55)
(1) Licitatia se initiaza prin publicarea unui anunt de licitatie de catre concedent in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a VI-a, intr-un cotidian de circulatie nationala si intr-unul de circulatie locala.
(2) Fara a afecta aplicabilitatea prevederilor prezentei sectiuni referitoare la perioadele minime care trebuie asigurate intre data transmiterii spre publicare a anunturilor de licitatie si data-limita pentru depunerea ofertelor, concedentul are obligatia de a stabili perioada respectiva in functie de complexitatea contractului de concesiune si de cerintele specifice, astfel incat operatorii economici interesati sa beneficieze de un interval de timp adecvat si suficient pentru elaborarea ofertelor si pentru pregatirea documentelor de calificare si de selectie care sunt solicitate prin documentatia de licitatie.
(3) In situatia in care ofertele nu pot fi elaborate decat dupa vizitarea amplasamentului sau dupa consultarea la fata locului a unor documente suplimentare pe care se bazeaza documentele concesiunii, perioada stabilita de concedent pentru depunerea ofertelor este mai mare decat perioada minima prevazuta de prezenta sectiune pentru procedura de licitatie utilizata si este stabilita astfel incat operatorii economici interesati sa aiba posibilitatea reala si efectiva de a obtine toate informatiile necesare pentru pregatirea corespunzatoare a ofertelor.
(4) Anuntul de licitatie se intocmeste dupa aprobarea documentatiei de atribuire de catre concedent si trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele elemente:
a) informatii generale privind concedentul: denumirea, codul fiscal, adresa, datele de contact, persoana de contact etc.;
b) informatii generale privind obiectul concesiunii, in special descrierea si identificarea bunului care urmeaza sa fie concesionat;
c) informatii privind documentatia de atribuire: modalitatea sau modalitatile prin care persoanele interesate pot intra in posesia unui exemplar al documentatiei de atribuire; denumirea si datele de contact ale serviciului/compartimentului din cadrul concedentului, de la care se poate obtine un exemplar din documentatia de atribuire; costul si conditiile de plata pentru obtinerea documentatiei de atribuire, unde este cazul; data limita pentru solicitarea clarificarilor;
d) informatii privind ofertele: data limita de depunere a ofertelor; adresa la care trebuie depuse ofertele; numarul de exemplare in care trebuie depusa fiecare oferta;
e) data si locul la care se va desfasura sedinta publica de deschidere a ofertelor;
f) instanta competenta in solutionarea litigiilor aparute si termenele pentru sesizarea instantei; 
g) data transmiterii anuntului de licitatie catre institutiile abilitate, in vederea publicarii.
(5) Anuntul de licitatie se trimite spre publicare cu cel putin 20 de zile calendaristice inainte de data limita pentru depunerea ofertelor.
(6) Orice persoana interesata are dreptul de a solicita si de a obtine documentatia de atribuire.
(7) In cazul prevazut la art. 352 alin. (8) lit. b) concedentul are obligatia de a pune documentatia de atribuire la dispozitia persoanei interesate cat mai repede posibil, intr-o perioada care nu trebuie sa depaseasca 5 zile lucratoare de la primirea unei solicitari din partea acesteia.
(8) Persoana interesata are obligatia de a depune diligentele necesare, astfel incat respectarea de catre concedent a perioadei prevazute la alin. (7) sa nu conduca la situatia in care documentatia de atribuire sa fie pusa la dispozitia sa cu mai putin de 5 zile lucratoare inainte de data limita pentru depunerea ofertelor.
(9) Persoana interesata are dreptul de a solicita clarificari privind documentatia de atribuire.
(10) Concedentul are obligatia de a raspunde, in mod clar, complet si fara ambiguitati, la orice clarificare solicitata, intr-o perioada care nu trebuie sa depaseasca 5 zile lucratoare de la primirea unei astfel de solicitari.
(11) Concedentul are obligatia de a transmite raspunsurile insotite de intrebarile aferente catre toate persoanele interesate care au obtinut, in conditiile prezentei sectiuni, documentatia de atribuire, luand masuri pentru a nu dezvalui identitatea celui care a solicitat clarificarile respective.
(12) Fara a aduce atingere prevederilor alin. (10), concedentul are obligatia de a transmite raspunsul la orice clarificare cu cel putin 5 zile lucratoare inainte de data limita pentru depunerea ofertelor.
(13) In cazul in care solicitarea de clarificare nu a fost transmisa in timp util, punand astfel concedentul in imposibilitatea de a respecta termenul prevazut la alin. (12), acesta din urma are totusi obligatia de a raspunde la solicitarea de clarificare in masura in care perioada necesara pentru elaborarea si transmiterea raspunsului face posibila primirea acestuia de catre persoanele interesate inainte de data limita de depunere a ofertelor.
(14) Procedura de licitatie se poate desfasura numai daca in urma publicarii anuntului de licitatie au fost depuse cel putin 2 oferte valabile.
(15) In cazul in care in urma publicarii anuntului de licitatie nu au fost depuse cel putin 2 oferte valabile, concedentul este obligat sa anuleze procedura si sa organizeze o noua licitatie, cu respectarea procedurii prevazute la alin. (1) – (13).
(16) In cazul organizarii unei noi licitatii potrivit alin. (15), procedura este valabila in situatia in care a fost depusa cel putin o oferta valabila. 
 
Atribuirea directa 
Art. 355 (g56)
(1) Prin exceptie de la prevederile art. 352 alin. (1), bunurile proprietate publica pot fi concesionate prin atribuire directa companiilor nationale, societatilor nationale sau societatilor aflate in subordinea, sub autoritatea sau in coordonarea entitatilor prevazute la art. 344 alin. (3)-(5), care au fost infiintate prin reorganizarea regiilor autonome si care au ca obiect principal de activitate gestionarea, intretinerea, repararea si dezvoltarea respectivelor bunuri.
(2) In cazurile prevazute la alin. (1) nu este necesara intocmirea studiului de oportunitate.
(3) In cazul atribuirii directe nu se intocmeste caietul de sarcini, iar documentatia de atribuire trebuie sa cuprinda cel putin elementele enumerate la art. 353 alin. (1) lit. a), b), f) si g).
(4) Concesionarea prevazuta la alin. (1) se aproba prin hotarare a Guvernului, a consiliilor locale, judetene sau a Consiliului General al Municipiului Bucuresti, dupa caz.
(5) In masura in care se constata ca exploatarea bunului ce face obiectul concesiunii prevazute la alin. (1) implica in mod necesar si executarea unor lucrari si/sau prestarea unor servicii, concesionarul bunului are obligatia de a incheia contracte pe care, in functie de scopul urmarit si de activitatile desfasurate, sa le califice conform legislatiei privind concesiunile de lucrari si concesiunile de servicii. 
 
Reguli privind oferta 
Art. 356 (g57)
(1) Ofertantul are obligatia de a elabora oferta in conformitate cu prevederile documentatiei de atribuire. 
(2) Ofertele se redacteaza in limba romana.
(3) Ofertele se depun la sediul concedentului sau la locul precizat in anuntul de licitatie, in doua plicuri sigilate, unul exterior si unul interior, care se inregistreaza de concedent, in ordinea primirii lor, in registrul "Oferte", precizandu-se data si ora. 
(4) Pe plicul exterior se va indica obiectul concesiunii pentru care este depusa oferta. Plicul exterior va trebui sa contina:
a) o fisa cu informatii privind ofertantul si o declaratie de participare, semnata de ofertant, fara ingrosari, stersaturi sau modificari;
b) acte doveditoare privind calitatile si capacitatile ofertantilor, conform solicitarilor concedentului;
c) acte doveditoare privind intrarea in posesia caietului de sarcini. 
(5) Pe plicul interior, care contine oferta propriu-zisa, se inscriu numele sau denumirea ofertantului, precum si domiciliul sau sediul social al acestuia, dupa caz. 
(6) Oferta va fi depusa intr-un numar de exemplare stabilit de catre concedent si prevazut in anuntul de licitatie. Fiecare exemplar al ofertei trebuie sa fie semnat de catre ofertant.
(7) Fiecare participant poate depune doar o singura oferta. 
(8) Oferta are caracter obligatoriu, din punct de vedere al continutului, pe toata perioada de valabilitate stabilita de concedent.
(9) Persoana interesata are obligatia de a depune oferta la adresa si pana la data limita pentru depunere, stabilite in anuntul procedurii. 
(10) Riscurile legate de transmiterea ofertei, inclusiv forta majora, cad in sarcina persoanei interesate. 
(11) Oferta depusa la o alta adresa a concedentului decat cea stabilita sau dupa expirarea datei limita pentru depunere se returneaza nedeschisa.
(12) Continutul ofertelor trebuie sa ramana confidential pana la data stabilita pentru deschiderea acestora, concedentul urmand a lua cunostinta de continutul respectivelor oferte numai dupa aceasta data. 
 
Comisia de evaluare 
Art. 357 (g58)
(1) Evaluarea ofertelor depuse se realizeaza de catre o comisie de evaluare, compusa dintr-un numar impar de membri, care nu poate fi mai mic de 5;
(2) Fiecaruia dintre membrii comisiei de evaluare i se poate desemna un supleant. 
(3) Membrii comisiei de evaluare sunt:
a) reprezentanti ai ministerelor sau ai organelor de specialitate ale administratiei publice centrale respective, dupa caz, precum  si ai ministerului cu atributii in domeniul finantelor publice, numiti in acest scop, in situatia in care concedentul este statul;
b) reprezentanti ai consiliilor judetene, consiliilor locale sau Consiliului General al Municipiului Bucuresti, dupa caz, precum  si ai directiilor generale ale finantelor publice judetene sau a municipiului Bucuresti, numiti in acest scop, in situatia in care concedentul este unitatea administrativ-teritoriala;
c) reprezentanti ai institutiilor publice respective, precum si ai consiliilor judetene, consiliilor locale sau Consiliului General al Municipiului Bucuresti, dupa caz, si ai directiilor generale ale finantelor publice judetene sau a municipiului Bucuresti, numiti in acest scop, in situatia in care concedentul este o institutie publica de interes local;
d) in cazul in care pentru bunul care face obiectul concesionarii este necesara parcurgerea procedurii de reglementare din punctul de vedere al protectiei mediului, potrivit legislatiei in vigoare, comisia de evaluare include in componenta sa si un reprezentant al autoritatii competente pentru protectia mediului. 
(4) Componenta comisiei de evaluare, membrii acesteia, precum si supleantii lor se stabilesc si sunt numiti prin ordin, hotarare sau decizie a concedentului, dupa caz. 
(5) Presedintele comisiei de evaluare si secretarul acesteia sunt numiti de concedent dintre reprezentantii acestuia in comisie. 
(6) La sedintele comisiei de evaluare presedintele acesteia poate invita personalitati recunoscute pentru experienta si competenta lor in domenii care prezinta relevanta din perspectiva concesionarii bunului proprietate publica, acestia neavand calitatea de membri. 
(7) Fiecare dintre membrii comisiei de evaluare beneficiaza de cate un vot. Persoanele prevazute la alin. (6) beneficiaza de un vot consultativ. 
(8) Deciziile comisiei de evaluare se adopta cu votul majoritatii membrilor. 
(9) Membrii comisiei de evaluare, supleantii si invitatii trebuie sa respecte regulile privind conflictul de interese prevazute la art. 360. 
(10) Membrii comisiei de evaluare, supleantii si invitatii sunt obligati sa dea o declaratie de compatibilitate, impartialitate si confidentialitate pe propria raspundere, dupa termenul limita de depunere a ofertelor, care se va pastra alaturi de dosarul concesiunii.
(11) In caz de incompatibilitate, presedintele comisiei de evaluare sesizeaza de indata  concedentul despre existenta starii de incompatibilitate si va propune inlocuirea persoanei incompatibile, dintre membrii supleanti. 
(12) Supleantii participa la sedintele comisiei de evaluare numai in situatia in care membrii acesteia se afla in imposibilitate de participare datorita unui caz de incompatibilitate, caz fortuit sau fortei majore. 
(13) Atributiile comisiei de evaluare sunt:
a) analiza si selectarea ofertelor pe baza datelor, informatiilor si documentelor cuprinse in plicul exterior;
b) intocmirea listei cuprinzand ofertele admise si comunicarea acesteia;
c) analizarea si evaluarea ofertelor;
d) intocmirea raportului de evaluare;
e) intocmirea proceselor-verbale; 
f) desemnarea ofertei castigatoare. 
(14) Comisia de evaluare este legal intrunita numai in prezenta tuturor membrilor.
(15) Comisia de evaluare adopta decizii in mod autonom, numai pe baza documentatiei de atribuire si in conformitate cu prevederile legale in vigoare.
(16) Membrii comisiei de evaluare au obligatia de a pastra confidentialitatea datelor, informatiilor si documentelor cuprinse in ofertele analizate.
 
Determinarea ofertei castigatoare 
Art. 358 (g59)
(1) Criteriul de atribuire a contractului de concesiune este cel mai mare nivel al redeventei.
(2) Concedentul poate tine seama si de alte criterii precum: 
a) capacitatea economico-financiara a ofertantilor;
b) protectia mediului inconjurator;
c) conditii specifice impuse de natura bunului concesionat. 
(3) In cazul in care in documentatia de atribuire este/sunt prevazut/prevazute, pe langa cel mai mare nivel al redeventei, si alt/alte criteriu/criterii de atribuire, ponderea fiecarui criteriu se stabileste in documentatia de atribuire. Ponderea criteriului prevazut la alin. (1) trebuie sa fie mai mare de 50%. 
(4) Concedentul are obligatia de a stabili oferta castigatoare pe baza criteriului/criteriilor de atribuire precizate in documentatia de atribuire. 
(5) Pe parcursul aplicarii procedurii de atribuire, concedentul are dreptul de a solicita clarificari si, dupa caz, completari ale documentelor prezentate de ofertanti pentru demonstrarea conformitatii ofertei cu cerintele solicitate. 
(6) Solicitarea de clarificari este propusa de catre comisia de evaluare si se transmite de catre concedent ofertantilor in termen de 3 zile lucratoare de la primirea propunerii comisiei de evaluare.
(7) Ofertantii trebuie sa raspunda la solicitarea concedentului in termen de 3 zile lucratoare de la primirea acesteia.
(8) Concedentul nu are dreptul ca prin clarificarile ori completarile solicitate sa determine aparitia unui avantaj evident in favoarea unui ofertant.
(9) Plicurile sigilate se predau comisiei de evaluare in ziua fixata pentru deschiderea lor, prevazuta in anuntul de licitatie.
(10) Dupa deschiderea plicurilor exterioare in sedinta publica, comisia de evaluare elimina ofertele care nu contin totalitatea documentelor si a datelor prevazute la art. 356 alin. (2)-(5) si (12). 
(11) Pentru continuarea desfasurarii procedurii de licitatie este necesar ca dupa deschiderea plicurilor exterioare cel putin 2 oferte sa intruneasca conditiile prevazute la art. 356 alin. (4).
(12) Dupa analizarea continutului plicului exterior, secretarul comisiei de evaluare intocmeste procesul-verbal in care se va preciza rezultatul analizei. 
(13)  Deschiderea plicurilor interioare se face numai dupa semnarea procesului-verbal prevazut la alin. (12) de catre toti membrii comisiei de evaluare si de catre ofertanti. 
(14) Sunt considerate oferte valabile ofertele care indeplinesc criteriile de valabilitate prevazute in caietul de sarcini al concesiunii. 
(15) In urma analizarii ofertelor de catre comisia de evaluare, pe baza criteriilor de valabilitate, secretarul acesteia intocmeste un proces-verbal in care mentioneaza ofertele valabile, ofertele care nu indeplinesc criteriile de valabilitate si motivele excluderii acestora din urma de la procedura de atribuire. Procesul-verbal se semneaza de catre toti membrii comisiei de evaluare. 
(16) In baza procesului-verbal care indeplineste conditiile prevazute la alin. (15), comisia de evaluare intocmeste, in termen de o zi lucratoare, un raport pe care il transmite concedentului.  
(17) In termen de 3 zile lucratoare de la primirea raportului comisiei de evaluare, concedentul informeaza, in scris, cu confirmare de primire, ofertantii ale caror oferte au fost excluse, indicand motivele excluderii.
(18) Raportul prevazut la alin. (16) se depune la dosarul concesiunii.
(19) Comisia de evaluare stabileste punctajul fiecarei oferte, tinand seama de ponderile prevazute la alin. (3). Oferta castigatoare este oferta care intruneste cel mai mare punctaj in urma aplicarii criteriilor de atribuire. 
(20) In cazul in care exista punctaje egale intre ofertantii clasati pe primul loc, departajarea acestora se va face in functie de punctajul obtinut pentru criteriul prevazut la alin. (1), iar in cazul egalitatii in continuare, departajarea se va face in functie de punctajul obtinut pentru criteriul care are ponderea cea mai mare dupa acesta. 
(21) Pe baza evaluarii ofertelor secretarul comisiei de evaluare intocmeste procesul-verbal care trebuie semnat de toti membrii comisiei.
(22) In baza procesului-verbal care indeplineste conditiile prevazute la alin. (15), comisia de evaluare intocmeste, in termen de o zi lucratoare, un raport pe care il transmite concedentului.
(23) Concedentul are obligatia de incheia contractul de concesiune cu ofertantul a carui oferta a fost stabilita ca fiind castigatoare.  
(24) Concedentul are obligatia de a transmite spre publicare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a VI-a, un anunt de atribuire a contractului de concesiune, in cel mult 20 de zile calendaristice de la finalizarea procedurii de atribuire a contractului de concesiune prevazute de prezenta sectiune.
(25) Anuntul de atribuire trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele elemente:
a) informatii generale privind concedentul: denumirea, codul fiscal, adresa, datele de contact, persoana de contact etc.;
b) informatii cu privire la repetarea procedurii de licitatie, daca e cazul;
c) data publicarii anuntului de licitatie in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a VI-a;
d) criteriile utilizate pentru determinarea ofertei castigatoare;
e) numarul ofertelor primite si al celor declarate valabile; 
f) denumirea/numele si sediul/adresa ofertantului a carui oferta a fost declarata castigatoare;
g) durata contractului;
h) nivelul redeventei;
i) instanta competenta in solutionarea litigiilor aparute si termenele pentru sesizarea instantei;
j) data informarii ofertantilor despre decizia de stabilire a ofertei castigatoare; 
k) data transmiterii anuntului de atribuire catre institutiile abilitate, in vederea publicarii.
(26) Concedentul are obligatia de a informa ofertantii despre deciziile referitoare la atribuirea contractului de concesiune, in scris, cu confirmare de primire, nu mai tarziu de 3 zile lucratoare de la emiterea acestora. 
(27) In cadrul comunicarii prevazute la alin. (26) concedentul are obligatia de a informa ofertantul/ ofertantii castigator/castigatori cu privire la acceptarea ofertei/ofertelor prezentate.
(28) In cadrul comunicarii prevazute la alin. (26) concedentul are obligatia de a informa ofertantii care au fost respinsi sau a caror oferta nu a fost declarata castigatoare asupra motivelor ce au stat la baza deciziei respective. 
(29) Concedentul poate sa incheie contractul de concesiune numai dupa implinirea unui termen de 20 de zile calendaristice de la data realizarii comunicarii prevazute la alin. (26).
(30) In cazul in care, in cadrul celei de-a doua proceduri de licitatie publica nu se depune nicio oferta valabila, concedentul anuleaza procedura de licitatie. 
(31) Pentru cea de-a doua licitatie va fi pastrata documentatia de atribuire aprobata pentru prima  licitatie.
(32) Cea de-a doua licitatie se organizeaza in conditiile de la art. 356. 
 
Anularea procedurii de atribuire a contractului de concesiune 
Art. 359 (g60)
(1) Prin exceptie de la prevederile art. 358 alin. (23), concedentul are dreptul de a anula procedura pentru atribuirea contractului de concesiune, daca ia aceasta decizie, de regula, inainte de data transmiterii comunicarii privind rezultatul aplicarii procedurii de atribuire si, oricum, inainte de data incheierii contractului, numai in urmatoarele cazuri:
a) se intrunesc conditiile prevazute la art. 354 alin. (15);
b) se constata incalcari ale prevederilor legale care afecteaza procedura de atribuire sau fac imposibila incheierea contractului.
(2) In sensul prevederilor alin. (1) lit. b), procedura de atribuire se considera afectata in cazul in care sunt indeplinite in mod cumulativ urmatoarele conditii: 
a) in cadrul documentatiei de atribuire si/sau in modul de aplicare a procedurii de atribuire se constata erori sau omisiuni care au ca efect incalcarea principiilor prevazute la art. 351; 
b) concedentul se afla in imposibilitate de a adopta masuri corective, fara ca acestea sa conduca, la randul lor, la incalcarea principiilor prevazute la art. 351.
(3) Incalcarea prevederilor prezentei sectiuni privind atribuirea contractului de concesiune poate atrage anularea procedurii, potrivit dispozitiilor legale in vigoare.
(4) Concedentul are obligatia de a comunica, in scris, tuturor participantilor la procedura de atribuire, in cel mult 3 zile lucratoare de la data anularii, atat incetarea obligatiilor pe care acestia si le-au creat prin depunerea ofertelor, cat si motivul concret care a determinat decizia de anulare.
(5) Concedentul exclude de la participarea la o procedura de atribuire orice operator economic care se incadreza intr-unul dintre motivele de excludere prevazute in legislatia achizitiilor publice.
 
Reguli privind conflictul de interese 
Art. 360 (g61)
(1) Pe parcursul aplicarii procedurii de atribuire concedentul are obligatia de a lua toate masurile necesare pentru a evita situatiile de natura sa determine aparitia unui conflict de interese si/sau manifestarea concurentei neloiale.
(2) Nerespectarea prevederilor alin. (1) se sanctioneaza potrivit dispozitiilor legale in vigoare. 
(3) Persoana care a participat la intocmirea documentatiei de atribuire are dreptul de a fi ofertant, dar numai in cazul in care implicarea sa in elaborarea documentatiei de atribuire nu este de natura sa defavorizeze concurenta. 
(4) Persoanele care sunt implicate direct in procesul de verificare/evaluare a ofertelor nu au dreptul de a fi ofertant sub sanctiunea excluderii din procedura de atribuire. 
(5) Nu au dreptul sa fie implicate in procesul de verificare/evaluare a ofertelor urmatoarele persoane: 
a) sot/sotie, ruda sau afin pana la gradul al doilea inclusiv cu ofertantul, persoana fizica; 
b) sot/sotie, ruda sau afin pana la gradul al doilea inclusiv cu persoane care fac parte din consiliul de administratie, organul de conducere ori de supervizare al unuia dintre ofertanti, persoane juridice;
c) persoane care detin parti sociale, parti de interes, actiuni din capitalul subscris al unuia dintre ofertanti sau persoane care fac parte din consiliul de administratie, organul de conducere ori de supervizare al unuia dintre ofertanti;
d) persoane care pot avea un interes de natura sa le afecteze impartialitatea pe parcursul procesului de verificare/evaluare a ofertelor.
 
Incheierea contractului de concesiune 
Art. 361 (g62)
(1) Contractul de concesiune se incheie in forma scrisa, sub sanctiunea nulitatii.
(2) Refuzul ofertantului declarat castigator de a incheia contractul de concesiune poate atrage dupa sine plata daunelor-interese.
(3) In cazul in care ofertantul declarat castigator refuza incheierea contractului, procedura de atribuire se anuleaza, iar concedentul reia procedura, in conditiile legii, studiul de oportunitate pastrandu-si valabilitatea.
(4) Daunele-interese prevazute la alin. (2) se stabilesc de catre tribunalul in a carui raza teritoriala se afla sediul concedentului, la cererea partii interesate, daca partile nu stabilesc altfel. 
(5) Predarea-primirea bunului se face pe baza de proces-verbal.
 
Continutul contractului de concesiune 
Art. 362 (g63)
(1) Contractul de concesiune trebuie sa contina partea reglementara, care cuprinde  clauzele prevazute in caietul de sarcini si clauzele convenite de partile contractante, in completarea celor din caietul de sarcini, fara a contraveni obiectivelor concesiunii prevazute in caietul de sarcini. 
(2) Contractul de concesiune va cuprinde drepturile si obligatiile concesionarului si ale concedentului.
(3) Raporturile contractuale dintre concedent si concesionar se bazeaza pe principiul echilibrului financiar al concesiunii intre drepturile care ii sunt acordate concesionarului si obligatiile care ii sunt impuse. 
(4) Contractul de concesiune va cuprinde si clauze contractuale referitoare la impartirea responsabilitatilor de mediu intre concedent si concesionar. 
(5) In contractul de concesiune trebuie precizate in mod distinct categoriile de bunuri ce vor fi utilizate de concesionar in derularea concesiunii, respectiv:
a) bunurile de retur ce revin de plin drept, gratuit si libere de orice sarcini concedentului la incetarea contractului de concesiune. Sunt bunuri de retur bunurile care au facut obiectul concesiunii, precum si cele care au rezultat in urma investitiilor impuse prin caietul de sarcini;
b) bunurile proprii care la incetarea contractului de concesiune raman in proprietatea concesionarului. Sunt bunuri proprii bunurile care au apartinut concesionarului si au fost utilizate de catre acesta pe durata concesiunii. 
(6) Contractul de concesiune va fi incheiat in limba romana, in doua exemplare, cate unul pentru fiecare parte. 
(7) In cazul in care concesionarul este de o alta nationalitate sau cetatenie decat cea romana si daca partile considera necesar, contractul de concesiune se va putea incheia in patru exemplare, doua in limba romana si doua intr-o alta limba aleasa de ele. 
(8) In situatia prevazuta la alin. (7) fiecare parte va avea cate un exemplar in limba romana si un exemplar in limba straina in care a fost redactat contractul. 
(9) In caz de litigiu, exemplarele in limba romana ale contractului prevaleaza. 
 
Drepturile si obligatiile concesionarului 
Art. 363 (g64)
(1) In temeiul contractului de concesiune, concesionarul dobandeste dreptul de a exploata, pe riscul si pe raspunderea sa, bunurile proprietate publica care fac obiectul contractului, potrivit obiectivelor stabilite de catre concedent.
(2) Concesionarul are dreptul de a folosi si de a culege fructele, respectiv productele bunurilor ce fac obiectul concesiunii, potrivit naturii bunului si scopului stabilit de parti prin contractul de concesiune.
(3) Concesionarul isi executa obligatiile potrivit termenilor si conditiilor prevazute in contractul de concesiune si in acord cu prevederile legale specifice bunului concesionat.
(4) Concesionarul nu va fi obligat sa suporte cresterea sarcinilor legate de executia obligatiilor sale, in cazul in care aceasta crestere rezulta in urma:
a) unei masuri dispuse de o autoritate publica;
b) unui caz de forta majora sau unui caz fortuit. 
(5) Concesionarul este obligat sa respecte conditiile impuse de natura bunurilor proprietate publica.
(6) In temeiul contractului de concesiune, concesionarul are obligatia sa asigure exploatarea eficienta, in regim de continuitate si permanenta, a bunurilor proprietate publica care fac obiectul concesiunii. 
(7) Concesionarul are obligatia ca in termen de cel mult 90 de zile de la data semnarii contractului de concesiune sa depuna, cu titlu de garantie, o suma fixa reprezentand o cota-parte din suma obligatiei de plata catre concedent, stabilita de acesta si datorata pentru primul an de exploatare. 
(8) Din aceasta suma sunt retinute, daca este cazul, penalitatile si alte sume datorate concedentului de catre concesionar, in baza contractului de concesiune. 
(9) Concesionarul poate constitui drept garantie si titluri de credit, asupra carora se va institui garantie reala mobiliara, cu acordul concedentului.
(10) Concesionarul este obligat sa plateasca redeventa la valoarea si in modul stabilit in contractul de concesiune. 
(11)  La incetarea contractului de concesiune concesionarul este obligat sa restituie, pe baza de proces-verbal, in deplina proprietate, liber de orice sarcina, bunul concesionat.
(12) In conditiile incetarii contractului de concesiune din alte cauze decat prin ajungere la termen, forta majora sau cazul fortuit, concesionarul este obligat sa asigure continuitatea exploatarii bunului proprietate publica, in conditiile stipulate in contract, pana la preluarea acestora de catre concedent.
(13) In cazul in care concesionarul sesizeaza existenta unor cauze sau iminenta producerii unor evenimente de natura sa conduca la imposibilitatea exploatarii bunului, va notifica de indata acest fapt concedentului, in vederea luarii masurilor ce se impun pentru asigurarea continuitatii exploatarii bunului.
 
Drepturile si obligatiile concedentului 
Art. 364 (g65)
(1) Concedentul are dreptul sa verifice in perioada derularii contractului de concesiune modul in care sunt respectate clauzele acestuia de catre concesionar.
(2) Verificarea prevazuta la alin. (1) se efectueaza numai cu notificarea prealabila a concesionarului si in conditiile stabilite in contractul de concesiune.
(3) Concedentul este obligat sa nu il tulbure pe concesionar in exercitiul drepturilor rezultate din contractul de concesiune. 
(4) Concedentul este obligat sa notifice concesionarului aparitia oricaror imprejurari de natura sa aduca atingere drepturilor acestuia.
(5) Concedentul nu are dreptul sa modifice in mod unilateral contractul de concesiune, in afara de cazurile prevazute de lege. 
(6) Concedentul poate modifica unilateral partea reglementara a contractului de concesiune, cu notificarea prealabila a concesionarului, din motive exceptionale legate de interesul national sau local, dupa caz. 
(7) Concesionarul este obligat sa continue exploatarea bunului in noile conditii stabilite de concedent, fara a putea solicita incetarea contractului de concesiune.
(8) In caz de dezacord intre concedent si concesionar cu privire la suma despagubirii, aceasta va fi stabilita de catre instanta judecatoreasca competenta. Acest dezacord nu poate in niciun caz sa permita concesionarului sa nu isi execute obligatiile contractuale.
 
Incetarea contractului de concesiune 
Art. 365 (g66)
(1) Incetarea contractului de concesiune poate avea loc in urmatoarele situatii: 
a) la expirarea duratei stabilite in contractul de concesiune, in masura in care partile nu convin, in scris, prelungirea acestuia in conditiile prevazute de lege;
b) in cazul exploatarii, in conditiile contractului de concesiune, a bunurilor consumptibile, care determina disparitia acestora inainte de expirarea duratei stabilite a contractului;
c) in cazul in care interesul national sau local o impune, prin denuntarea unilaterala de catre concedent; 
d) in cazul nerespectarii obligatiilor contractuale de catre concesionar, prin reziliere de catre concedent, cu plata unei despagubiri in sarcina concesionarului; 
e) in cazul nerespectarii obligatiilor contractuale de catre concedent, prin reziliere de catre concesionar; 
f) la disparitia, dintr-o cauza de forta majora, a bunului concesionat sau in cazul imposibilitatii obiective a concesionarului de a-l exploata, prin renuntare, fara plata unei despagubiri;
g) la denuntarea unilaterala de catre concedent, in perioada de valabilitate a contractului de concesiune,  in situatia in care, la momentul atribuirii contractului, concesionarul se incadra intr-unul dintre motivele de excludere prevazute de legislatia din domeniul achizitiilor publice.
(2) In cazul prelungirii contractului de concesiune, acesta se deruleaza in conditiile stabilite initial.
(3) In situatia prevazuta la alin. (1) lit. c), concedentul va notifica de indata intentia de a denunta unilateral contractul de concesiune si va face mentiune cu privire la motivele ce au determinat aceasta masura.
(4) In cazul nerespectarii din culpa a obligatiilor asumate de catre una dintre parti prin contractul de concesiune sau al incapacitatii indeplinirii acestora, cealalta parte este indreptatita sa solicite tribunalului in a carui raza teritoriala se afla sediul concedentului sa se pronunte cu privire la rezilierea contractului, cu plata unei despagubiri, daca partile nu stabilesc altfel.
(5) In cazul disparitiei, dintr-o cauza de forta majora, a bunului concesionat sau in cazul imposibilitatii obiective a concesionarului de a-l exploata, acesta va notifica de indata concedentului disparitia bunului ori imposibilitatea obiectiva de exploatare a acestuia, declarand renuntarea la concesiune.
(6) Concedentul nu va putea fi obligat la plata vreunei despagubiri pentru prejudiciile suferite de concesionar ca urmare a situatiilor prevazute la alin. (5).
(7) Prin contractul de concesiune partile pot stabili si alte cauze de incetare a contractului de concesiune, fara a aduce atingere cauzelor si conditiilor reglementate de lege.
(8) Radierea din cartea funciara a dreptului de concesiune in situatia prevazuta la alin. (1)  lit. c) se efectueaza in baza actului de denuntare unilaterala sau in baza hotararii judecatoresti definitive, in situatia prevazuta la alin. (1) lit. d) si e), in baza declaratiei unilaterale de reziliere a concedentului sau concesionarului, iar in situatia prevazuta la alin. (1) lit. b) si f), in baza declaratiei unilaterale de renuntare la concesiune a concesionarului.
 
Evidenta informatiilor cu privire la desfasurarea procedurilor de concesionare si la derularea contractelor de concesiune 
Art. 366 (g67)
(1) In scopul tinerii evidentei documentelor si informatiilor cu privire la desfasurarea procedurilor de concesionare si la derularea contractelor de concesiune, concedentul intocmeste si pastreaza doua registre:
a) registrul "Oferte", care cuprinde date si informatii referitoare la derularea procedurilor prealabile incheierii contractului de concesiune; se precizeaza cel putin datele si informatiile referitoare la propunerile de concesionare, studiul de oportunitate, la oferte, la procedura de atribuire aplicata;
b) registrul "Contracte", care cuprinde date si informatii referitoare la executarea contractului de concesiune; se precizeaza cel putin datele si informatiile referitoare la obiectul, durata contractului de concesiune, termenele de plata a redeventei, obligatiile de mediu. 
(2) Registrele prevazute la alin. (1) se intocmesc si se pastreaza la sediul concedentului.
(3) Concedentul are obligatia de a intocmi dosarul concesiunii pentru fiecare contract atribuit. 
(4) Dosarul concesiunii se pastreaza de catre concedent atat timp cat contractul de concesiune produce efecte juridice, dar nu mai putin de 5 ani de la data incheierii contractului respectiv. 
(5) Dosarul concesiunii trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele elemente: 
a) studiul de oportunitate al concesiunii; 
b) hotararea de aprobare a concesiunii;
c) anunturile prevazute de prezenta sectiune referitoare la procedura de atribuire a contractului de concesiune si dovada transmiterii acestora spre publicare; 
d) documentatia de atribuire;
e) nota justificativa privind alegerea procedurii de atribuire;
f) denumirea/numele ofertantului/ofertantilor a carui/a caror oferta/oferte a/au fost declarata/declarate castigatoare si motivele care au stat la baza acestei decizii;
g) justificarea hotararii de anulare a procedurii de atribuire, daca este cazul;
h) contractul de concesiune semnat. 
(6) Dosarul concesiunii are caracter de document public. 
(7) Accesul persoanelor la aceste informatii se realizeaza in conformitate cu termenele si procedurile prevazute de reglementarile legale privind liberul acces la informatiile de interes public si nu poate fi restrictionat decat in masura in care aceste informatii sunt clasificate sau protejate de un drept de proprietate intelectuala, potrivit legii.
 
Exercitarea controlului 
Art. 367 (g68)
(1) Persoana care considera ca un contract a fost calificat drept contract de concesiune de bunuri proprietate publica, cu nerespectarea legislatiei privind  concesiunile de lucrari publice si concesiunile de servicii, poate solicita punctul de vedere al Agentiei Nationale pentru Achizitii Publice. 
(2) Ministerele de resort si ministerul cu atributii in domeniul finantelor publice, prin structurile cu atributii specifice de control, realizeaza verificarea concesiunilor de bunuri proprietate publica de interes national, iar Directia generala de administrare a marilor contribuabili, directiile generale regionale ale finantelor publice si a municipiului Bucuresti realizeaza verificarea concesiunilor de bunuri proprietate publica de interes local, urmarind in special respectarea dispozitiilor referitoare la:
a) aplicarea hotararii de concesionare;
b) publicitatea;
c) documentatia de atribuire;
d) aplicarea procedurii de atribuire a contractului de concesiune;
e) dosarul concesiunii;
f) indeplinirea obligatiilor contractuale de catre concedent si concesionar. 
 
Apararea dreptului de concesiune si solutionarea litigiilor privind concesionare 
Art. 368 (g69)
(1) Apararea in justitie a dreptului de concesiune revine concesionarului.
(2) Solutionarea litigiilor aparute in legatura cu atribuirea, incheierea, executarea, modificarea si incetarea contractului de concesiune, precum si a celor privind acordarea de despagubiri se realizeaza potrivit prevederilor legislatiei privind contenciosul administrativ. 
(3) Impotriva hotararii instantei judecatoresti se poate declara recurs, conform prevederilor legale.
 
Sanctiuni 
Art. 369 (g70)
(1) Constituie contraventii la dispozitiile prezentei Sectiuni:
a) nerespectarea termenului prevazut la art. 349 alin. (5);
b) atribuirea contractului de concesiune prin aplicarea altor proceduri decat cele prevazute la art. 352 alin. (1);
c) incalcarea prevederilor art. 352 alin. (2);
d) incalcarea prevederilor art. 352 alin. (7); 
e) nerespectarea termenelor prevazute la art. 354 alin. (5), art. 358 alin. (24) si alin. (29);
f) incalcarea prevederilor art. 358 alin. (1);
g) incalcarea prevederilor art. 358  alin. (23);
h) incalcarea prevederilor art. 358 alin. (25)-(28);
i) incalcarea prevederilor art. 359 alin. (4);
j) incalcarea prevederilor art. 363 alin. (7)-(9);
k) incalcarea prevederilor art. 366 alin. (3) si (4). 
(2) Pentru savarsirea contraventiilor prevazute la alin. (1) se aplica o amenda de la 5.000 lei la 15.000 lei. 
(3) Amenzile prevazute la alin. (2) pot fi aplicate atat persoanelor fizice, cat si persoanelor juridice. 
(4) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac dupa cum urmeaza:
a) de catre ministerul cu atributii in domeniul finantelor publice, pentru concesionarea bunurilor proprietate publica a statului;
b) de catre institutia prefectului, pentru concesionarea bunurilor proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale.
(5) Prevederile alin. (1)-(4) referitoare la contraventii se completeaza cu dispozitiile legislatiei privind regimul juridic al contraventiilor.
 
 
Sectiunea a 4-a
Inchirierea bunurilor imobile
 
Obiectul dreptului de inchiriere
Art. 370 (g71)
Fac obiectul inchirierii bunurile care pot produce venituri prin cedarea dreptului de folosinta, fara dreptul de exploatare a acestora in vederea culegerii de fructe naturale, civile, industriale sau producte, fac obiectul inchirierii.
 
Titularii dreptului de inchiriere 
Art. 371 (g72)
Contractul de inchiriere a unui bun proprietate publica se incheie de catre titularul dreptului de proprietate sau de administrare, in calitate de locator, cu orice persoana fizica sau juridica, romana sau straina, in calitate de locatar. Locatorul se obliga sa asigure locatarului folosinta unui bun pentru o anumita perioada, in schimbul unui pret, denumit chirie.
 
Actul administrativ prin care se realizeaza inchirierea 
Art. 372 (g73)
(1) Inchirierea bunurilor proprietate publica a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale se aproba, prin hotarare a Guvernului, a consiliului judetean, a Consiliului General al Municipiului Bucuresti sau a consiliului local al comunei, orasului sau municipiului, dupa caz.
(2) Actul administrativ prevazut la alin. (1), cuprinde cel putin urmatoarele elemente:
a) regulamentul privind procedura de inchiriere a bunului proprietate publica;
b) identificarea si descrierea bunului care face obiectul inchirierii;
c) destinatia data bunului care face obiectul inchirierii;
d) durata  maxima a inchirierii;
e) pretul minim al inchirierii.
(3) In cazul in care inchirierea se incheie de catre titularul dreptului de administrare, titularul dreptului de proprietate are dreptul sa incaseze din chirie o cota-parte intre 15-30%, stabilita, dupa caz, prin hotararea Guvernului, a consiliului judetean, a Consiliului General al Municipiului Bucuresti sau a consiliului local al comunei, orasului sau municipiului prin care s-a aprobat inchirierea.
(4) Prevederile alin. (3) nu se aplica in cazul in care activitatea titularului dreptului de administrare este subventionata de la bugetul de stat sau de la bugetul local, cu respectarea legislatiei in domeniul finantelor publice.
(5) Inchirierea bunurilor proprietate publica a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale se face pe baza de licitatie publica, cu exceptia cazurilor expres stabilite prin lege. 
(6) Prin derogare de la prevederile alin. (4), prin lege se pot reglementa situatii in care inchirierea unor bunuri imobile se realizeaza fara licitatie publica.
 
Documentatia de atribuire 
Art. 373 (g74)
(1) Documentatia de atribuire este alcatuita din:
a) caietul de sarcini;
b) fisa de date a procedurii;
c) contractul cadru continand clauze contractuale obligatorii;
d) formulare si modele de documente.
(2) Dispozitiile art. 350, art. 352 alin. (2) – (9), si  ale art. 353 se aplica in mod corespunzator.
(3) Autoritatea contractanta are obligatia de a preciza in cadrul documentatiei de licitatie orice cerinta, criteriu, regula si alte informatii necesare pentru a asigura ofertantului o informare completa, corecta si explicita cu privire la modul de aplicare a procedurii de licitatie. 
(4) Autoritatea contractanta are dreptul de a impune in cadrul documentatiei de licitatie, in masura in care acestea sunt compatibile cu obiectul contractului, conditii speciale de indeplinire a contractului prin care se urmareste obtinerea unor efecte de ordin social sau in legatura cu protectia mediului si promovarea dezvoltarii durabile.
 
Etapa de transparenta
Art. 374 (g75)
(1) In cazul procedurii de licitatie, autoritatea contractanta are obligatia sa publice anuntul de licitatie in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a VI-a, intr-un cotidian de circulatie nationala si intr-unul de circulatie locala.
(2) Anuntul de licitatie se intocmeste dupa aprobarea documentatiei de atribuire de catre autoritatea contractanta si trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele elemente:
a) informatii generale privind autoritatea contractanta: denumirea, codul fiscal, adresa, datele de contact, persoana de contact etc.;
b) informatii generale privind obiectul procedurii de licitatie publica, in special descrierea si identificarea bunului care urmeaza sa fie inchiriat;
c) informatii privind documentatia de licitatie: modalitatea sau modalitatile prin care persoanele interesate pot intra in posesia unui exemplar al documentatiei de licitatie; denumirea si datele de contact ale serviciului/compartimentului din cadrul autoritatii contractante, de la care se poate obtine un exemplar din documentatia de atribuire; costul si conditiile de plata pentru obtinerea documentatiei, unde este cazul; data limita pentru solicitarea clarificarilor; 
d) informatii privind ofertele: data limita de depunere a ofertelor; adresa la care trebuie depuse ofertele; numarul de exemplare in care trebuie depusa fiecare oferta; 
e) data si locul la care se va desfasura sedinta publica de deschidere a ofertelor; 
f) instanta competenta in solutionarea litigiilor aparute si termenele pentru sesizarea instantei; 
g) data transmiterii anuntului de licitatie catre institutiile abilitate, in vederea publicarii.
(3) Anuntul de licitatie se trimite spre publicare cu cel putin 20 de zile calendaristice inainte de data limita pentru depunerea ofertelor.
(4) Orice persoana interesata are dreptul de a solicita si de a obtine documentatia de licitatie.
(5) Autoritatea contractanta are dreptul de a opta pentru una dintre urmatoarele modalitati de obtinere a documentatiei de licitatie de catre persoanele interesate: 
a) asigurarea accesului direct, nerestrictionat si deplin, prin mijloace electronice, la continutul documentatiei de licitatie; 
b) punerea la dispozitia persoanei interesate care a inaintat o solicitare in acest sens a unui exemplar din documentatia de licitatie, pe suport hartie si/sau pe suport magnetic.
(6) In cazul prevazut la alin. (5) lit. b) autoritatea contractanta are dreptul de a stabili un pret pentru obtinerea documentatiei de licitatie, cu conditia ca acest pret sa nu depaseasca costul multiplicarii documentatiei, la care se poate adauga, daca este cazul, costul transmiterii acesteia.
(7) Autoritatea contractanta are obligatia sa asigure obtinerea documentatiei de licitatie de catre persoana interesata, care inainteaza o solicitare in acest sens.
(8) In cazul prevazut la alin. (5) lit. b) autoritatea contractanta are obligatia de a pune documentatia de licitatie la dispozitia persoanei interesate cat mai repede posibil, intr-o perioada care nu trebuie sa depaseasca 4 zile lucratoare de la primirea unei solicitari din partea acesteia.
(9) Persoana interesata are obligatia de a depune diligentele necesare, astfel incat respectarea de catre autoritatea contractanta a perioadei prevazute la alin. (8) sa nu conduca la situatia in care documentatia de licitatie sa fie pusa la dispozitia sa cu mai putin de 5 zile lucratoare inainte de data limita pentru depunerea ofertelor.
(10) Persoana interesata are dreptul de a solicita clarificari privind documentatia de licitatie.
(11) Autoritatea contractanta are obligatia de a raspunde, in mod clar, complet si fara ambiguitati, la orice clarificare solicitata, intr-o perioada care nu trebuie sa depaseasca 5 zile lucratoare de la primirea unei astfel de solicitari.
(12) Autoritatea contractanta are obligatia de a transmite raspunsurile insotite de intrebarile aferente catre toate persoanele interesate care au obtinut, in conditiile prezentei Sectiuni, documentatia de licitatie, luand masuri pentru a nu dezvalui identitatea celui care a solicitat clarificarile respective.
(13) Fara a aduce atingere prevederilor alin. (11), autoritatea contractanta are obligatia de a transmite raspunsul la orice clarificare cu cel putin 5 zile lucratoare inainte de data limita pentru depunerea ofertelor.
(14) In cazul in care solicitarea de clarificare nu a fost transmisa in timp util, punand astfel autoritatea contractanta in imposibilitatea de a respecta termenul prevazut la alin. (13), acesta din urma are totusi obligatia de a raspunde la solicitarea de clarificare in masura in care perioada necesara pentru elaborarea si transmiterea raspunsului face posibila primirea acestuia de catre persoanele interesate inainte de data limita de depunere a ofertelor.
(15) Procedura de licitatie se poate desfasura numai daca in urma publicarii anuntului de licitatie au fost depuse cel putin 2 oferte valabile.
(16) In cazul in care in urma publicarii anuntului de licitatie nu au fost depuse cel putin 2 oferte valabile, autoritatea contractanta este obligat sa anuleze procedura.
(17) Garantia de buna executie este obligatorie si se stabileste la nivelul contravalorii a doua chirii.
 
Reguli privind oferta
Art. 375 (g76)
(1) Ofertantul are obligatia de a elabora oferta in conformitate cu prevederile documentatiei de licitatie.
(2) Ofertele se redacteaza in limba romana.
(3) Ofertele se depun la sediul autoritatii contractante sau la locul precizat in anuntul de licitatie, in doua plicuri sigilate, unul exterior si unul interior, care se inregistreaza de autoritatea contractanta, in ordinea primirii lor, in registrul "Oferte", precizandu-se data si ora.
(4) Pe plicul exterior se va indica obiectul licitatiei pentru care este depusa oferta. Plicul exterior va trebui sa contina: 
a) o fisa cu informatii privind ofertantul si o declaratie de participare, semnata de ofertant, fara ingrosari, stersaturi sau modificari; 
b) acte doveditoare privind calitatile si capacitatile ofertantilor, conform solicitarilor autoritatii contractante;
c) acte doveditoare privind intrarea in posesia caietului de sarcini.
(5) Pe plicul interior, care contine oferta propriu-zisa, se inscriu numele sau denumirea ofertantului, precum si domiciliul sau sediul social al acestuia, dupa caz.
(6) Oferta va fi depusa intr-un numar de exemplare stabilit de catre autoritatea contractanta si prevazut in anuntul de licitatie. Fiecare exemplar al ofertei trebuie sa fie semnat de catre ofertant.
(7) Fiecare participant poate depune doar o singura oferta.
(8) Oferta are caracter obligatoriu, din punct de vedere al continutului, pe toata perioada de valabilitate stabilita de autoritatea contractanta.
(9) Persoana interesata are obligatia de a depune oferta la adresa si pana la data limita pentru depunere, stabilite in anuntul procedurii.
(10) Riscurile legate de transmiterea ofertei, inclusiv forta majora, cad in sarcina persoanei interesate.
(11) Oferta depusa la o alta adresa a autoritatii contractante decat cea stabilita sau dupa expirarea datei limita pentru depunere se returneaza nedeschisa.
(12) Continutul ofertelor trebuie sa ramana confidential pana la data stabilita pentru deschiderea acestora, autoritatea contractanta urmand a lua cunostinta de continutul respectivelor oferte numai dupa aceasta data.
(13) Deschiderea plicurilor interioare se face numai dupa semnarea procesului-verbal prevazut la alin. (15) de catre toti membrii comisiei de evaluare si de catre ofertanti.
(14) Sunt considerate oferte valabile ofertele care indeplinesc criteriile de valabilitate prevazute in caietul de sarcini al licitatiei.
(15) In urma analizarii ofertelor de catre comisia de evaluare, pe baza criteriilor de valabilitate, secretarul acesteia intocmeste un proces-verbal in care mentioneaza ofertele valabile, ofertele care nu indeplinesc criteriile de valabilitate si motivele excluderii acestora din urma de la procedura de licitatie. Procesul-verbal se semneaza de catre toti membrii comisiei de evaluare.
(16) In baza procesului-verbal care indeplineste conditiile prevazute la alin. (15), comisia de evaluare intocmeste, in termen de o zi lucratoare, un raport pe care il transmite autoritatea contractanta.  
(17) In termen de 3 zile lucratoare de la primirea raportului comisiei de evaluare, autoritatea contractanta informeaza, in scris, cu confirmare de primire, ofertantii ale caror oferte au fost excluse, indicand motivele excluderii.
(18) In cazul in care in urma publicarii anuntului de licitatie nu au fost depuse cel putin 2 oferte valabile, concedentul este obligat sa anuleze procedura si sa organizeze o noua licitatie, cu respectarea procedurii prevazute la alin. (1) – (13). 
 
Protectia datelor
Art. 376 (g77)
Dispozitiile art. 352 alin. (2) se aplica in mod corespunzator.
 
Comisia de evaluare
Art. 377 (g78)   
(1) La nivelul autoritatilor publice se organizeaza o comisie de evaluare, componenta acesteia fiind aprobata prin ordin de ministru, respectiv prin dispozitie de primar sau, dupa caz, prin dispozitie e presedinte al consiliului judetean adopta decizii in mod autonom si numai pe baza criteriilor de selectie prevazute in instructiunile privind organizarea si desfasurarea licitatiei.
(2) Dispozitiile art. 358 se aplica in mod corespunzator.
Participantii la licitatia publica 
Art. 378 (g79)   
(1) Poate participa la licitatie orice persoana fizica sau juridica, romana sau straina, care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:
a) a platit toate taxele privind participarea la licitatie, inclusiv garantia de participare; 
b) a depus oferta sau cererea de participare la licitatie, impreuna cu toate documentele solicitate in documentatia de licitatie/atribuire, in termenele prevazute in documentatia de atribuire;
c) are indeplinite la zi toate obligatiile de plata exigibile a impozitelor, a taxelor si a contributiilor catre bugetul consolidat al statului si catre bugetul local;
d) nu este in stare de insolventa, faliment sau lichidare, activitatea comerciala a acesteia nu este administrata de catre un judecator sindic si nici nu a fost inceputa procedura insolventei, falimentului sau lichidarii impotriva acestuia. 
(2) Nu are dreptul sa participe la licitatie persoana care a fost desemnata castigatoare la o licitatie publica anterioara privind bunurile statului sau unitatilor administrativ-teritoriale, dar nu a incheiat contractul ori nu a platit pretul, din culpa proprie.
 
Evaluarea ofertelor 
Art. 379 (g80)
(1) Criteriul de atribuire a contractului de inchiriere este cel mai mare nivel al chiriei.
(2) Autoritatea contractanta poate tine seama si de criteriile prevazute la art. 358 alin. (2). 
 (3) In cazul in care in documentatia de licitatie este/sunt prevazut/prevazute, pe langa cel mai mare nivel al chiriei, si alt/alte criteriu/criterii de atribuire, ponderea fiecarui criteriu se stabileste in documentatia de licitatie. Ponderea criteriului prevazut la alin. (1) trebuie sa fie mai mare de 50%. 
(4) Autoritatea contractanta are obligatia de a stabili oferta castigatoare pe baza criteriului/criteriilor de atribuire precizate in documentatia de licitatie. 
(5) Pe parcursul aplicarii procedurii de atribuire, autoritatea contractanta are dreptul de a solicita clarificari si, dupa caz, completari ale documentelor prezentate de ofertanti pentru demonstrarea conformitatii ofertei cu cerintele solicitate. 
(6) Solicitarea de clarificari este propusa de catre comisia de evaluare si se transmite de catre autoritatea contractanta ofertantilor in termen de 3 zile lucratoare de la primirea propunerii comisiei de evaluare.
(7) Ofertantii trebuie sa raspunda la solicitarea autoritatii contractante in termen de 3 zile lucratoare de la primirea acesteia.
(8) Autoritatea contractanta nu are dreptul ca prin clarificarile ori completarile solicitate sa determine aparitia unui avantaj evident in favoarea unui ofertant. 
(9) Plicurile sigilate se predau comisiei de evaluare in ziua fixata pentru deschiderea lor, prevazuta in anuntul de licitatie sau in anuntul negocierii directe, dupa caz. 
(10) Dupa deschiderea plicurilor exterioare in sedinta publica, comisia de evaluare elimina ofertele care nu contin totalitatea documentelor si a datelor prevazute la art. 375 alin. (2)-(5) si alin. (12). 
(11) Pentru continuarea desfasurarii procedurii de licitatie este necesar ca dupa deschiderea plicurilor exterioare cel putin 2 oferte sa intruneasca conditiile prevazute la art. 375 alin. (4). 
(12) Dupa analizarea continutului plicului exterior, secretarul comisiei de evaluare intocmeste procesul-verbal in care se va preciza rezultatul analizei. 
(13) Deschiderea plicurilor interioare se face numai dupa semnarea procesului-verbal prevazut la alin. (12) de catre toti membrii comisiei de evaluare si de catre ofertanti. 
(14) Sunt considerate oferte valabile ofertele care indeplinesc criteriile de valabilitate prevazute in caietul de sarcini. 
(15) In urma analizarii ofertelor de catre comisia de evaluare, pe baza criteriilor de valabilitate, secretarul acesteia intocmeste un proces-verbal in care mentioneaza ofertele valabile, ofertele care nu indeplinesc criteriile de valabilitate si motivele excluderii acestora din urma de la procedura de licitatie. Procesul-verbal se semneaza de catre toti membrii comisiei de evaluare. 
(16) In baza procesului-verbal care indeplineste conditiile prevazute la alin. (15), comisia de evaluare intocmeste, in termen de o zi lucratoare, un raport pe care il transmite autoritatii contractante.  
(17) In termen de 3 zile lucratoare de la primirea raportului comisiei de evaluare, autoritatea contractanta informeaza, in scris, cu confirmare de primire, ofertantii ale caror oferte au fost excluse, indicand motivele excluderii.
(18) Raportul prevazut la alin. (16) se depune la dosarul licitatiei.
(19) Comisia de evaluare stabileste punctajul fiecarei oferte, tinand seama de ponderile prevazute la alin. (3). Oferta castigatoare este oferta care intruneste cel mai mare punctaj in urma aplicarii criteriilor de atribuire. 
(20) In cazul in care exista punctaje egale intre ofertantii clasati pe primul loc, departajarea acestora se va face in functie de punctajul obtinut pentru criteriul prevazut la alin. (1), iar in cazul egalitatii in continuare, departajarea se va face in functie de punctajul obtinut pentru criteriul care are ponderea cea mai mare dupa acesta. 
(21) Pe baza evaluarii ofertelor secretarul comisiei de evaluare intocmeste procesul-verbal care trebuie semnat de toti membrii comisiei.
(22) In baza procesului-verbal care indeplineste conditiile prevazute la alin. (15), comisia de evaluare intocmeste, in termen de o zi lucratoare, un raport pe care il transmite autoritatii contractante.
(23) Autoritatea contractanta are obligatia de incheia contractul cu ofertantul a carui oferta a fost stabilita ca fiind castigatoare.
(24) Autoritatea contractanta are obligatia de a transmite spre publicare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a VI-a, un anunt de atribuire a contractului, in cel mult 20 de zile calendaristice de la finalizarea oricareia dintre procedurile de atribuire a contractului prevazute de prezenta sectiune.
(25) Anuntul de atribuire trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele elemente:
a) informatii generale privind autoritatea contractanta: denumirea, codul fiscal, adresa, datele de contact, persoana de contact etc.;
b) procedura aplicata pentru atribuirea contractului;
c) data publicarii anuntului de licitatie/anuntului negocierii directe in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a VI-a; 
d) criteriile utilizate pentru determinarea ofertei castigatoare; 
e) numarul ofertelor primite si al celor declarate valabile; 
f) denumirea/numele si sediul/adresa ofertantului a carui oferta a fost declarata castigatoare; 
g) durata contractului;
h) nivelul chiriei; 
i) instanta competenta in solutionarea litigiilor aparute si termenele pentru sesizarea instantei; 
j) data informarii ofertantilor despre decizia de stabilire a ofertei castigatoare; 
k) data transmiterii anuntului de atribuire catre institutiile abilitate, in vederea publicarii.
(26) Autoritatea contractanta are obligatia de a informa ofertantii despre deciziile referitoare la atribuirea contractului, in scris, cu confirmare de primire, nu mai tarziu de 3 zile lucratoare de la emiterea acestora.
(27) In cadrul comunicarii prevazute la alin. (26) autoritatea contractanta are obligatia de a informa ofertantul/ofertantii castigator/castigatori cu privire la acceptarea ofertei/ofertelor prezentate.
(28) In cadrul comunicarii prevazute la alin. (26) autoritatea contractanta are obligatia de a informa ofertantii care au fost respinsi sau a caror oferta nu a fost declarata castigatoare asupra motivelor ce au stat la baza deciziei respective. 
(29) Autoritatea contractanta poate sa incheie contractul numai dupa implinirea unui termen de 20 de zile calendaristice de la data realizarii comunicarii prevazute la alin. (26).
(30) In cazul in care, in cadrul celei de-a doua proceduri de licitatie publica nu se depune nicio oferta valabila, autoritatea contractanta anuleaza procedura de licitatie, cu respectarea procedurii prevazute la alin. (1) – (13).
(31) Pentru cea de-a doua licitatie va fi pastrata documentatia de atribuire aprobata pentru prima  licitatie.
(32) Cea de-a doua licitatie se organizeaza in conditiile prevazute la art. 375 alin. (1)-(12).
 
Anualarea procedurii de licitatie
Art. 380 (g81)
(1) Prin exceptie de la prevederile art. 379 alin. (23), autoritatea contractanta are dreptul de a anula procedura de licitatie, daca ia aceasta decizie, de regula, inainte de data transmiterii comunicarii privind rezultatul aplicarii procedurii de licitatie si, oricum, inainte de data incheierii contractului, numai in urmatoarele cazuri: 
a) se intrunesc conditiile prevazute la art. 374 alin. (16); 
b) se constata abateri grave de la prevederile legale care afecteaza procedura de licitatie sau fac imposibila incheierea contractului.
(2) In sensul prevederilor alin. (1) lit. b), procedura de licitatie se considera afectata in cazul in care sunt indeplinite in mod cumulativ urmatoarele conditii: 
a) in cadrul documentatiei de licitatie si/sau in modul de aplicare a procedurii de licitatie se constata erori sau omisiuni care au ca efect incalcarea principiilor prevazute la art. 351; 
b) autoritatea contractanta se afla in imposibilitate de a adopta masuri corective, fara ca acestea sa conduca, la randul lor, la incalcarea principiilor prevazute la art. 351.
(3) Incalcarea prevederilor prezentei Sectiuni privind atribuirea contractului poate atrage anularea procedurii, potrivit dispozitiilor legale in vigoare.
(4) Autoritatea contractanta are obligatia de a comunica, in scris, tuturor participantilor la procedura de licitatie, in cel mult 3 zile lucratoare de la data anularii, atat incetarea obligatiilor pe care acestia si le-au creat prin depunerea ofertelor, cat si motivul concret care a determinat decizia de anulare.
(5) Autoritatea contractanta exclude de la participarea la o procedura de atribuire orice operator economic care se incadreza intr-unul dintre motivele de excludere prevazute in legislatia achizitiilor publice.
 
Incheierea contractului
Art. 381 (g82)
(1) Contractul se incheie in forma scrisa, sub sanctiunea nulitatii. 
(2) Neincheierea contractului intr-un termen de 20 de zile calendaristice de la data implinirii termenului prevazut la art. 379 alin. (29) poate atrage plata daunelor-interese de catre partea in culpa.
(3) Refuzul ofertantului declarat castigator de a incheia contractul poate atrage dupa sine plata daunelor-interese. 
(4) In cazul in care ofertantul declarat castigator refuza incheierea contractului, procedura de licitatie se anuleaza, iar autoritateta contractanta  reia procedura, in conditiile legii, studiul de oportunitate pastrandu-si valabilitatea.
(5) Daunele-interese prevazute la alin. (2) si (3) se stabilesc de catre tribunalul in a carui raza teritoriala se afla sediul autoritatii contractante, la cererea partii interesate, daca partile nu stabilesc altfel.
(6) In situatia in care au avut loc modificari legislative care au ca obiect instituirea, modificarea sau renuntarea la anumite taxe/impozite nationale sau locale, al caror efect se reflecta in cresterea/diminuarea costurilor pe baza carora s-a fundamentat pretul contractului, chiria poate fi ajustata, la cererea oricarei parti, daca posibilitatea de ajustare a fost prevazuta in documentatia de atribuire.
(7) Predarea-primirea bunului se face prin proces-verbal in termen de maximum 30 de zile de la data constituirii garantiei de buna executie.
 
Raspundere juridica si sanctiuni
Art. 382 (g83)
(1) Constituie contraventii la dispozitiile prezentei Sectiuni:
a) atribuirea contractului de inchiriere prin aplicarea altor proceduri decat cele prevazute la art. 372 alin. (4); 
b) incalcarea prevederilor art. 352 alin. (2); 
c) incalcarea prevederilor art. 374 alin. (7); 
d) nerespectarea termenelor prevazute la art. 374 alin. (3), art. 379 alin. (24) si alin. (29); 
e) incalcarea prevederilor art. 379 alin. (1); 
f) incalcarea prevederilor art. 379 alin. (23); 
g) incalcarea prevederilor art. 379 alin. (25)-(28); 
h) incalcarea prevederilor art. 380 alin. (4); 
i) incalcarea prevederilor art. 366 alin. (3) si (4).
(2) Pentru savarsirea contraventiilor prevazute la alin. (1) se aplica o amenda de la 5.000 lei la 15.000 lei.
(3) Amenzile prevazute la alin. (2) pot fi aplicate atat persoanelor fizice, cat si persoanelor juridice. 
(4) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac dupa cum urmeaza:
a) de catre ministerul cu atributii in domeniul finantelor publice, pentru inchirierea bunurilor proprietate publica a statului;
b) de catre institutia prefectului, pentru inchirierea bunurilor proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale.
(5) Prevederile alin. (1)-(4) referitoare la contraventii se completeaza cu dispozitiile legislatiei privind regimul juridic al contraventiilor.
 
Evidenta documentatiei procedurii 
Art. 383 (g84)  
Autoritatea contractanta are obligatia de a respecta prevederile art. 366 cu privire la evidenta documentelor procedurilor de valorificare a bunurilor proprietate privata.
 
Durata contractului de inchiriere 
Art. 384 (g85)
Contractul de inchiriere nu se poate incheia pentru o perioada mai mare de 49 de ani.
 
Drepturi si obligatii 
Art. 385 (g86)
(1) Locatorul are urmatoarele drepturi si/sau obligatii:
a) sa predea bunul, pe baza de proces-verbal, in termenul prevazut  la art. 381 alin. (7); 
b) sa incaseze chiria, in conformitate cu dispozitiile contractului de inchiriere;
c) sa beneficieze de garantia de buna executie, constituita de locatar in conditiile art. 374 alin. (17), in caz contrar, locatorul este obligat sa restituie garantia de buna executie la incetarea contractului;
d) sa mentina bunul in stare corespunzatoare de folosinta pe toata durata locatiunii, potrivit destinatiei sale, si sa suporte cheltuielile reparatiilor necesare in acest scop; 
e) sa controleze executarea obligatiilor locatarului si respectarea conditiilor inchirierii, avand dreptul sa constate, ori de cate ori este nevoie, fara a stanjeni folosinta bunului de catre locatar, starea integritatii bunului si destinatia in care este folosit;
f) sa asigure folosinta netulburata a bunului pe tot timpul locatiunii;
g) alte drepturi si obligatii prevazute de Codul civil.
(2)  Locatarul are urmatoarele drepturi si obligatii:
a) sa nu aduca atingere dreptului de proprietate publica prin faptele si actele juridice savarsite ; 
b) sa plateasca chiria, in avans, in cuantumul si la termenele stabilite prin contract si prin caietul de sarcini;. 
b) sa constituie garantia de buna executie in cuantumul, forma si la termenul prevazut in caietul de sarcini; 
c) sa solicite locatorului reparatiile necesare pentru mentinerea bunului in stare corespunzatoare de folosinta sau contravaloarea reparatiilor care nu pot fi amanate;
d) sa execute la timp si in conditii optime lucrarile de intretinere curente si reparatii normale ce ii incumba, in vederea mentinerii bunului inchiriat in starea in care l-a primit in momentul incheierii contractului;
e) sa foloseasca bunul cu prudenta si diligenta, potrivit destinatiei stabilite prin actul prin care s-a aprobat inchirierea si prin contract;
f) sa restituie bunul, pe baza de proces-verbal, la incetarea, din orice cauza, a contractului de locatiune, in starea tehnica si functionala avuta la data preluarii, mai putin uzura aferenta exploatarii normale.
g) alte drepturi si obligatii prevazute de Codul civil.
(3) Neplata chiriei, precum si orice alta prevedere incalcata referitoare la neindeplinirea obligatiilor contractuale de catre locatar, da dreptul locatorului la retinerea contravalorii acesteia din garantia de buna executie. Locatarul este obligat sa reintregeasca garantia de buna executie.
 
Incetarea contractului de inchiriere 
Art. 386 (g87)
(1) Incetarea inchirierii are loc in urmatoarele cazuri:
a) pieirea bunului;
b) incetarea dreptului de proprietate publica sau a dreptului de administrare al locatorului;
c) implinirea duratei contractuale;
d) anterior implinirii duratei inchirierii, prin acordul partilor;
e) alte modalitati stabilite prin lege sau prin actul de aprobare a inchirierii si prin contractul de inchiriere. 
(2) Locatorul poate denunta contractul de inchiriere,  cu notificarea prealabila a locatarului, daca interesul national sau local, prioritar, justifica reintoarcerea bunului in folosinta publica.
(3) La incetarea inchirierii, locatarul va restitui bunul in stare corespunzatoare folosintei, cu toate lucrarile de conservare si amenajare in functiune.
(4) In cazul in care in cartea funciara a fost notat contractul de inchiriere, radierea acestei notari, in cazul prevazut la alin. (1) lit. e), se efectueaza in baza actului emis de locator, prin care se comunica intervenirea rezilierii de drept ca urmare a neplatii a cel putin doua chirii consecutiv.
(5) Solutionarea litigiilor aparute in legatura cu atribuirea, incheierea, executarea, modificarea si incetarea contractului de inchiriere, precum si a celor privind acordarea de despagubiri se realizeaza potrivit prevederilor legislatiei privind contenciosul administrativ. 
(6) Impotriva hotararii instantei judecatoresti se poate declara recurs, conform prevederilor legale.
 
 
Sectiunea a 5-a
Darea in folosinta gratuita a bunurilor imobile
 
Titularii dreptului de folosinta gratuita 
Art. 387 (g88)
(1)  Bunurile care fac parte din proprietatea publica a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale pot fi date in folosinta gratuita catre institutii de utilitate publica. 
(2)   Darea in folosinta gratuita se face in vederea realizarii de activitati de utilitate publica, pe durata desfasurarii acestora. 
 
Actul prin care se realizeaza darea in folosinta gratuita 
Art. 388 (g89)
(1) Darea in folosinta gratuita a bunurilor proprietate publica a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale se aproba, prin hotarare a Guvernului, a consiliului judetean, a Consiliului General al Municipiului Bucuresti sau a consiliului local al comunei, orasului sau municipiului, dupa caz, la solicitarea temeinic motivata a institutiei de utilitate publica.
(2) Actul prin care se aproba darea in folosinta gratuita, stabilit la alin. (1), va cuprinde in mod obligatoriu urmatoarele:
a) descrierea bunului care se da in folosinta gratuita si valoarea de inventar a acestuia; 
b) in cazul bunurilor cu regim special, se vor indica reglementarile legale specifice privind paza si protectia;
c) descrierea activitatii de utilitate publica in vederea careia bunul este dat in folosinta gratuita, denumita destinatia bunului;
d) drepturile si obligatiile partilor;
e) durata pentru care se acorda folosinta gratuita;
f) termenul la care se va realiza predarea-primirea materiala a bunului dat in folosinta gratuita;
g) obligatiile institutiei de utilitate publica beneficiara;
h) cazuri de incetare a folosintei gratuite;
i) modalitati de angajare a raspunderii si sanctiuni.
 
Durata dreptului de folosinta gratuita 
Art. 389 (g90)
Durata maxima pentru care poate fi transmisa folosinta gratuita catre o institutie de utilitate publica este de 49 de ani.
 
Drepturi si obligatii 
Art. 390 (g91)
(1) Titularul dreptului de proprietate sau al dreptului de administrare, dupa caz, are urmatoarele drepturi si obligatii:
a) sa verifice modul in care sunt respectate conditiile de folosinta stabilite prin actul de dare in folosinta gratuita si prin lege. 
b) sa solicite restituirea bunului, inainte de data incetarii contractului, atunci cand interesul public legitim o impune.
(2) Titularul dreptului de folosinta gratuita are urmatoarele drepturi si obligatii:
a) sa foloseasca bunul potrivit destinatiei in vederea careia i-a fost acordata folosinta gratuita; 
b) sa prezinte, anual, titularului dreptului de proprietate sau al dreptului de administrare, dupa caz, rapoarte privind activitatea de utilitate publica desfasurata, gradul de implementare la nivelul colectivitatii precum si prognoze si strategii pentru perioada urmatoare;
c) sa permita accesul titularului dreptului de proprietate sau titularului dreptului de administrare, dupa caz, pentru efectuarea controlului asupra bunurilor;
d) sa suporte cheltuielile de intretinere a bunului, potrivit destinatiei sale, daca prin hotarare nu se stabileste altfel; 
e) sa nu modifice bunul, in parte ori in integralitatea lui;
f) sa restituie titularului dreptului de proprietate sau titularului dreptului de administrare, dupa caz, fructele care rezulta din folosirea bunului;
g) la incetarea folosintei gratuite, sa restituie bunul in stare corespunzatoare folosintei si liber de orice sarcini.
 
Alte obligatii 
Art. 391 (g92)
(1) Folosinta nu poate fi transmisa, nici oneros si nici cu titlu gratuit, unei alte persoane.
(2) Titularul dreptului de folosinta gratuita are obligatia de a-l informa pe proprietar cu privire la orice tulburare adusa dreptului de proprietate publica, precum si existenta unor cauze sau iminenta producerii unor evenimente de natura sa conduca la imposibilitatea exploatarii bunului.
(3) Prin legi speciale sau prin actul de dare in folosinta gratuita se pot stabili drepturi si obligatii suplimentare.
 
Raspundere si sanctiuni 
Art. 392 (g93)
(1) Titularul dreptului de folosinta gratuita raspunde pentru prejudiciile cauzate din culpa sa, pentru acoperirea cheltuielilor de aducere a bunului in stare de folosinta, inclusiv in situatia in care acesta  nu a utilizat bunul ca un bun gospodar. 
(2) Prin act administrativ al titularului dreptului de proprietate se constata prejudiciul produs de titularul dreptului de folosinta gratuita.
(3) In temeiul actului prevazut la alin. (2), titularul dreptului de proprietate revoca actul administrativ de dare in folosinta gratuita.
(4) Actul prevazut in alin. (3) poate fi atacat la instanta de contencios administrativ in conditiile legii.
(5) Prevederile prezentului articol se completeaza cu dispozitiile legale privind raspunderea disciplinara, contraventionala, civila sau penala, dupa caz, a persoanelor din cadrul institutiei de utilitate publica responsabile de incalcarea obligatiilor legale si a prevederilor actului de dare in folosinta gratuita.
(6) Constituie contraventii la dispozitiile prezentei Sectiuni: 
a) incalcarea prevederilor art. 390 alin. (2);
b) incalcarea prevederilor art. 391 alin. (1).
(7) Pentru savarsirea contraventiilor prevazute la alin. (6) lit. a) se aplica o amenda de la 5.000 lei la 15.000 lei.
(8) Pentru savarsirea contraventiilor prevazute la alin. (6) lit. b) se aplica o amenda de la 2.500 lei la 10.000 lei.
(9) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre persoane imputernicite de structurile cu atributii de control.
 
Incetarea dreptului de folosinta gratuita 
Art. 393 (g94)
(1) Incetarea dreptului de folosinta gratuita se produce in urmatoarele cazuri:
a) de drept, odata cu stingerea dreptului de proprietate publica, la pierderea statutului de utilitate publica al institutiei beneficiare sau la implinirea termenului pentru care a fost constituit dreptul de folosinta gratuita;
b) prin act unilateral de revocare emis de titularul dreptului de proprietate publica, in cazul in care interesul public o impune, in cazul neindeplinirii sau indeplinirii necorespunzatoare a obligatiilor corespunzatoare dreptului de folosinta gratuita sau ca urmare a solicitarii temeinic justificate a titularului dreptului de folosinta gratuita;
c) prin alte modalitati stabilite prin actul de dare in folosinta gratuita sau prin lege.
(2) Predarea-primirea bunului care a facut obiectul folosintei gratuite are loc in termen de maximum 60 de zile de la data emiterii hotararii de revocare a dreptului de folosinta gratuita.
(3) Radierea din cartea funciara a dreptului de folosinta gratuita se efectueaza in baza actului unilateral de revocare, in situatia prevazuta la alin. (1) lit. b), sau in baza actului prin care se constata stingerea dreptului de proprietate publica, pierderea statutului de utilitate publica, in situatiile prevazute la alin. (1) lit. a).
 
Titlul III
Exercitarea dreptului de proprietate privata a statului sau a 
unitatilor administrativ-teritoriale
 
Capitolul I
Elemente definitorii pentru proprietatea privata a statului sau a 
unitatilor administrativ-teritoriale
 
 
Domeniul privat 
Art. 394 
(1) Domeniul privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale este alcatuit din bunuri aflate in proprietatea lor si care nu fac parte din domeniul public.
(2) Asupra acestor bunuri statul sau unitatile administrativ-teritoriale au drept de proprietate privata.
 
Regimul juridic al proprietatii private a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale 
Art. 395
Bunurile care fac parte din domeniul privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale se afla in circuitul civil si se supun regulilor de drept comun privind dobandirea, exercitarea sau stingerea dreptului de proprietate asupra acestora, completate cu dispozitiile prezentului Cod si ale legislatiei speciale.
 
Caracterele juridice ale bunurilor proprietate privata 
Art. 396
(1) Bunurile proprietate privata sunt:
a) alienabile, pot fi instrainate in conditiile legii;
b) sesizabile, pot fi supuse executarii silite si asupra lor pot fi constituite garantii reale;
c) prescriptibile, dreptul de proprietate asupra lor poate fi dobandit prin uzucapiune sau prin prescriptie extinctiva.
(2) In mod exceptional si cu caracter temporar, asupra bunurilor care fac obiectul proprietatii private a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale se pot institui restrangeri justificate de uzul sau interesul public.
 
 
Capitolul II
Nasterea si incetarea dreptului de proprietate privata a statului 
sau a unitatilor administrativ-teritoriale
 
 
Modalitati de dobandire a dreptului de proprietate privata 
Art. 397
Dreptul de proprietate privata al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale se dobandeste in conformitate cu prevederile Codului civil, completate de prevederile prezentului Cod si de legislatia speciala.
 
Trecerea unui bun imobil din domeniul privat al statului in domeniul privat al unei unitati administrativ-teritoriale 
Art. 398
(1) Trecerea unui bun imobil din domeniul privat al statului in domeniul privat al unei unitati administrativ-teritoriale se face la cererea consiliului local, a consiliului judetean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti, dupa caz, prin hotarare a Guvernului.
(2) Trecerea prevazuta la alin. (1) se face doar in situatia in care bunul respectiv se afla pe raza teritoriala a unitatii administrativ-teritoriale care solicita trecerea si cu plata contravalorii bunului aferenta valorii de inventar actualizata, in conditiile legii.
(3) Trecerea prevazuta la alin. (1) se poate face cu titlu gratuit, cu acordul partilor si cu conditia ca bunul sa nu poata fi instrainat fara acordul prealabil al Guvernului. 
(4) Cererea prevazuta la alin. (1) se aproba prin hotarare a consiliului local, judetean respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti, dupa caz.
 
Trecerea unui bun imobil din domeniul privat al unei unitati administrativ-teritoriale in domeniul privat al statului 
Art. 399
(1) Trecerea unui bun imobil din domeniul privat al unei unitati administrativ-teritoriale in domeniul privat al statului se face la cererea Guvernului, prin hotarare a consiliului local, a consiliului judetean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti, dupa caz.
(2) Trecerea prevazuta la alin. (1) se poate face cu titlu gratuit.
(3) Cererea prevazuta la alin. (1) se aproba prin memorandum, in conditiile legii, de catre Guvern.
 
Trecerea unui bun imobil din domeniul privat al unei unitati administrativ-teritoriale in domeniul privat al altei unitati administrativ-teritoriale 
Art. 400
(1) Trecerea unui bun imobil din domeniul privat al unei unitati administrativ-teritoriale in domeniul privat al altei unitati administrativ-teritoriale se face la cererea consiliului local, a consiliului judetean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti, dupa caz, prin hotarare a consiliului local, a consiliului judetean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti, dupa caz.
(2) Trecerea prevazuta la alin. (1) se face doar in situatia in care bunul care face obiectul trecerii sa se afle pe raza teritoriala a unitatii administrativ-teritoriale care solicita bunul si cu plata contravalorii bunului aferenta valorii de inventar actualizata, in conditiile legii.
(3) Trecerea prevazuta la alin. (1) se poate face cu titlu gratuit, cu acordul partilor. 
(4) Cererea prevazuta la alin. (1) se aproba prin hotarare a consiliului local, judetean respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti, dupa caz.
 
Trecerea unui bun imobil din domeniul public in domeniul privat al aceluiasi titular al dreptului de proprietate 
Art. 401
(1) Trecerea unui bun imobil din domeniul public al statului in domeniul privat al acestuia se face prin hotarare a Guvernului.
(2) Trecerea unui bun imobil din domeniul public al unei unitati administrativ-teritoriale in domeniul privat al acesteia se face prin hotarare a consiliului judetean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti ori a consiliului local al comunei, orasului sau municipiului, dupa caz.
(3) Hotararile prevazute la alin. (1) si (2) trebuie sa contina, in mod obligatoriu, justificarea temeinica a incetarii uzului sau interesului public national sau local, dupa caz.
(4) Actele incheiate cu nerespectarea dispozitiilor alin. (3) sunt lovite de nulitate absoluta.
(5) Dispozitiile art. 336 alin. (3) se aplica in mod corespunzator.
 
Incetarea dreptului de proprietate privata a statului sau a unitatilor administrativ – teritoriale 
Art. 402 (g103)
Incetarea dreptului de proprietate privata al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale se produce in urmatoarele cazuri:
a) daca bunul a pierit;
b) daca bunul a trecut din domeniul privat in domeniul public, in conditiile stabilite prin prezentul Cod;
c) daca bunul a facut, in temeiul legii, obiectul constituirii sau reconstituirii dreptului de proprietate al particularilor;
d) ca urmare a aplicarii procedurii privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica;
e) daca bunul a fost vandut;
f) daca bunul a fost scos din functiune, casat, valorificat, transmis fara plata sau distrus, dupa caz;
g) alte modalitati stabilite prin lege.
 
 
Capitolul III
Exercitarea dreptului de proprietate privata al statului sau al 
unitatilor administrativ-teritoriale
 
 
Modalitatile de exercitare a dreptului de proprietate privata
Art. 403
(1) Modalitatile de exercitare a dreptului de proprietate privata al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale sunt:
a) modalitatile prevazute de Codul civil;
b) darea in administrare;
c) concesionarea;
d) inchirierea;
e) darea in folosinta gratuita;
f) alte modalitati prevazute de lege.
(2) Darea in administrare a bunurilor imobile din domeniul privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale se realizeaza in conditiile stabilite la art. 339-342.
(3) Concesionarea bunurilor imobile din domeniul privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale se realizeaza in conditiile prevazute la art. 343-369, cu exceptia cazurilor in care, prin lege, se dispune altfel.
(4) Inchirierea bunurilor imobile din domeniul privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale se realizeaza in conditiile stabilite la art. 370-386.
(5) Darea in folosinta gratuita a bunurilor imobile din domeniul privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale se realizeaza in conditiile stabilite la art. 387-393.
 
Valorificarea bunurilor proprietate privata a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale
Art. 404
(1) Valorificarea bunurilor imobile proprietate privata a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale se realizeaza, de regula, prin licitatie publica, organizata in conditiile legii, cu respectarea principiilor proprietatii publice si private a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale si a naturii bunurilor. Exceptiile de la procedura de licitatie se stabilesc prin lege.
(2) Licitatia publica privind valorificarea bunurilor proprietate privata a statului se aproba:
a) prin hotarare a Guvernului, in situatia in care bunurile proprietate privata a statului nu sunt date in administrare ministerelor sau altor organe de specialitate ale administratiei publice centrale;
b) prin ordin al ministrului sau prin act administrativ al conducatorului organului de specialitate al administratiei publice centrale, pentru  bunurile proprietate privata a statului pe care acestea le au in administrare.
(3) Licitatia publica privind valorificarea bunurilor proprietate privata a unitatilor administrativ-teritoriale se aproba prin hotarare a consiliului judetean, a Consiliului General al Municipiului Bucuresti sau a consiliului local al comunei, orasului sau municipiului, dupa caz. 
(4) Modul de desfasurare a licitatiei publice privind valorificarea bunurilor imobile proprietate privata a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale se realizeaza cu respectarea principiilor prevazute la art. 351.
 
 
Sectiunea a 2-a
Reguli speciale privind procedura de vanzare a bunurilor din domeniul privat
 
Vanzarea
Art. 405 (g106)
(1) Vanzarea se face prin licitatie publica, organizata in conditiile prevazute la art. 373-382.
(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), autoritatile administratiei publice pot dispune asupra bunurilor proprietate privata fara licitatie publica in oricare din urmatoarele cazuri:
a) in situatia unui teren aflat in proprietatea privata a statului sau a unitatii administrativ-teritoriale pe care sunt ridicate constructii, constructorii de buna-credinta ai acestora, in intelesul prevederilor art. 587 din Codul civil, beneficiaza de un drept de preemptiune la cumpararea terenului aferent constructiilor. Proprietarii constructiilor sunt notificati in termen de 15 zile de la publicarea hotararii de guvern sau a hotararii consiliului local sau judetean cu privire la vanzarea terenului si isi pot exprima optiunea de cumparare in termen de 15 zile de la primirea notificarii.
b) terenul aferent constructiilor cu alt proprietar sau care au facut obiectul reconstituirii dreptului de proprietate in temeiul unor legi speciale de reparatie  sau in baza unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile, respectiv in temeiul unei hotarari judecatoresti definitive pronuntate dupa data intrarii in vigoare a Legii nr. 76/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, cu modificarile ulterioare, si care face parte din domeniul privat al statului sau al unitatii administrativ teritoriale, poate fi vandut proprietarului actual al constructiei, la cererea acestuia, cu aprobarea Guvernului, Consiliului General al Municipiului Bucuresti, consiliului judetean sau  local, dupa caz.
c) constructia proprietate privata a statului sau a unitatii administrativ-teritoriale situata pe un teren proprietatea unei alte persoane, poate fi vanduta proprietarului actual al terenului, la cererea acestuia, cu aprobarea Guvernului, Consiliului General al Municipiului Bucuresti, consiliului judetean sau  local, dupa caz.
d) cota-parte din imobilul - constructie si/sau teren - care nu poate fi exploatata individual, si  care apartine domeniului privat al statului sau al unitatii administrativ teritoriale, poate fi vanduta pentru intregirea proprietatii catre coproprietar, la cererea acestuia, cu aprobarea Guvernului, Consiliului General al Municipiului Bucuresti, consiliului judetean sau  local, dupa caz.
(3) Prin legi speciale se pot institui alte exceptii de la procedura licitatiei publice.
(4) Garantia de buna executie se stabileste intre 3-10% din pretul contractului de vanzare, fara TVA.
 
Pretul minim de vanzare 
Art. 406 (g107)
(1) Pretul minim de vanzare, aprobat prin hotarare a Guvernului sau prin hotarare a autoritatilor deliberative de la nivelul administratiei public locale, dupa caz,  va fi valoarea cea mai mare dintre pretul de piata determinat prin raport de evaluare intocmit de evaluatori persoane fizice sau juridice, autorizati, in conditiile legii, si selectati prin licitatie publica si valoarea de inventar a imobilului.
(2) Raspunderea juridica privind corectitudinea stabilirii pretului prevazut in raportul de evaluare revine exclusiv evaluatorului care a intocmit respectivul raport de evaluare.
 
Procesul-verbal de predare-primire a bunului 
Art. 407 (g108)  
Predarea-primirea bunului se face prin proces-verbal in termen de maximum 30 de zile de la data incasarii pretului.
 
 
Titlul IV
Apararea dreptului de proprietate publica si privata al statului sau al 
unitatilor administrativ-teritoriale si a drepturilor reale corespunzatoare acestora
 
Litigii
Art. 408 (g109)
(1) Litigiile cu privire la delimitarea domeniului public al statului, judetelor, comunelor, oraselor sau al municipiilor sunt de competenta instantelor de contencios administrativ.
(2) Litigiile privitoare la actele administrative, precum si la actele asimilate acestora, emise de autoritatile administratiei publice sunt de competenta instantelor de contencios administrativ.
(3) Litigiile in legatura cu modalitatile de dobandire si exercitare a dreptului de proprietate privata a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale sunt de competenta instantelor de contencios administrativ ale tribunalului pe raza teritoriala a caruia are sediul autoritatea contractanta. Impotriva hotararii emise de tribunal, partile pot face recurs la curtea de apel pe raza teritoriala a careia are sediul titularul dreptului de proprietate.
(4) In litigiile privitoare la dreptul de administrare, dreptul de concesiune, dreptul de inchiriere si dreptul de folosinta gratuita, titularul acestor drepturi va sta in instanta in nume propriu.
(5) Titularul drepturilor prevazute la alin. (4) are obligatia de a-l informa pe titularul dreptului de proprietate cu privire la orice tulburare adusa dreptului de proprietate.
(6) In litigiile privitoare la dreptul de proprietate asupra bunului, in care unul dintre titularii prevazuti la alin. (4) este parte, acesta are obligatia de a arata instantei cine este titularul dreptului de proprietate, potrivit prevederilor Codului de procedura civila. Titularul dreptului de folosinta gratuita raspunde, in conditiile legii, pentru prejudiciile cauzate ca urmare a neindeplinirii acestei obligatii.
 
Apararea in justitie 
Art. 409 (g110)
Obligatia apararii in justitie a dreptului de proprietate publica si privata al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale revine titularului acestui dreptul, in conditiile prevazute de Codul civil.
 
 
Titlul V
Rechizitia si prestarile de servicii in interes public
 
Dispozitii generale 
Art. 410 (g111)
(1) Rechizitia de bunuri reprezinta masura cu caracter exceptional prin care autoritatile publice imputernicite prin lege obliga operatorii economici, institutiile publice, precum si alte persoane juridice si fizice la cedarea temporara a unor bunuri mobile sau imobile, in conditiile prezentului Cod. 
(2) Prestarea de servicii in interes public reprezinta masura cu caracter exceptional prin care autoritatile publice imputernicite prin lege cheama persoane fizice in vederea prestarii unor asemenea servicii, in conditiile prezentului Cod. 
(3) Bunurile rechizitionate sunt puse la dispozitie fortelor destinate apararii nationale sau a autoritatilor publice, la declararea mobilizarii partiale sau totale a fortelor armate ori a starii de razboi, la instituirea starii de asediu sau de urgenta, atat pentru prevenirea, localizarea, inlaturarea urmarilor unor dezastre, cat si pe timpul acestor situatii. 
(4) Bunurile consumptibile si cele perisabile pot fi rechizitionate definitiv, cu plata despagubirilor prevazute de lege. In acest caz bunurile respectiv intra in proprietatea privata a statului de la momentul rechizitionarii.
(5) Cetatenii apti de munca pot fi chemati pentru prestari de servicii in interes public, constand in efectuarea unor lucrari sau desfasurarea unor activitati in situatiile prevazute la alin. (3). 
(6) Cantitatile de bunuri si durata rechizitiei, procedura rechizitionarii si a chemarii pentru prestari de servicii in interes public, in scopul prevenirii, localizarii si inlaturarii urmarilor unor dezastre, se stabilesc prin hotarare a Guvernului sau, dupa caz, prin ordine ale prefectilor.
 
Scopul rechizitiei si al prestarii de servicii in interes public
Art. 411
Rechizitiile de bunuri si prestarile de servicii in interes public se fac in scopul: 
a) rezolvarii problemelor materiale de orice natura, asigurarii de mana de lucru si de cartiruire sau cazare necesare fortelor destinate apararii, autoritatilor publice, sinistratilor, refugiatilor, populatiei afectate de consecintele razboiului si prizonierilor de razboi; 
b) functionarii operatorilor economici si institutiilor publice; 
c) functionarii si exploatarii sistemelor de telecomunicatii si cailor de comunicatii.
 
Dispunerea rechizitiei si a prestarii de servicii in interes public 
Art. 412
(1) Rechizitionarea de bunuri si chemarea persoanelor fizice pentru prestari de servicii in interes public se dispun astfel:
a) la declararea mobilizarii partiale sau totale, precum si a starii de razboi, prin decretul de declarare emis de Presedintele Romaniei;
b) la instituirea starii de asediu sau de urgenta, prin decretul de instituire emis de Presedintele Romaniei;
c) in cazul prevenirii, localizarii si inlaturarii urmarilor unor dezastre, prin hotarare a Guvernului sau prin ordine ale prefectilor. 
(2) Rechizitionarea bunurilor si chemarea persoanelor fizice pentru prestari de servicii in interes public, in situatiile prevazute de prezentul Cod, se fac de catre centrele militare, in caz de mobilizare sau de razboi, precum si de catre prefect, pentru prevenirea, localizarea si inlaturarea urmarilor unor dezastre. 
(3) Rechizitionarea navelor, a mijloacelor plutitoare si portuare se face de catre Statul Major al Fortelor Navale. 
(4) Rechizitionarea aeronavelor, instalatiilor si tehnicii de aerodrom se face de catre Statul Major al Fortelor Aeriene. 
(5) In mod exceptional, in timp de razboi, orice comandant de subunitate sau unitate militara similara sau superioara batalionului, care, in lupta, actioneaza independent, este autorizat sa hotarasca rechizitionarea de bunuri ori chemarea persoanelor fizice la prestari de servicii in interes public, numai prin autoritatile administratiei publice locale si cu asumarea raspunderii proprii. 
(6) Stabilirea imobilelor necesare pentru cartiruire sau cazare se face, in comun, de catre autoritatile administratiei publice locale si de catre reprezentantii beneficiarilor. 
(7)  Proprietarii sau detinatorii cu orice titlu ai imobilelor sunt obligati sa le puna la dispozitia beneficiarilor cu utilitatile existente la data rechizitionarii.
 
Obiectul rechizitiei si al prestarii de servicii in interes public 
Art. 413
(1) Se pot rechizitiona:
a) mijloace de transport cu tractiune animala, auto, feroviare, aeriene si navale;
b) instalatii portuare si dane;
c) sisteme, instalatii si tehnica de aerodrom, de comunicatii si de telecomunicatii; 
d) surse de alimentare energetice;
e) tehnica de calcul; 
f) tehnica si materiale topografice, tipografice, audiovizuale, de constructii si de cai ferate;
g) carburanti-lubrifianti, utilaje si materiale pentru transportul si depozitarea acestora;
h) cladiri;
i) terenuri; 
j) piese de schimb si materiale pentru intretinere si reparatii;
k) utilaje si materiale pentru dotarea atelierelor de reparatii;
l) articole de echipament, de protectie, de regie, de gospodarie si de igiena personala; 
m) alimente si materiale pentru preparat, servit, distribuit si transportat hrana;
n) animale; 
o) furaje;
p) tehnica, aparatura si materiale sanitar-veterinare. 
(2) Pentru bunurile prevazute la alin. (1) lit. a) - f), h), i) si n) planificarea rechizitiei se realizeaza din timp de pace prin planul de rechizitii judetean, respectiv al municipiului Bucuresti. 
(3) Bunurile sunt rechizitionate de la proprietarii sau detinatorii lor legali. 
(4) Bunurile rechizitionabile vor avea starea tehnica si de calitate necesara folosirii lor in scopul pentru care se rechizitioneaza. 
(5) Odata cu bunurile rechizitionate se predau si echipamentele aferente, fara de care nu pot fi utilizate. 
(6) Nimeni nu poate fi obligat a da un bun, daca in momentul cererii nu il are in posesie sau in folosinta legala. 
(7) Pot fi chemate pentru prestari de servicii in interes public persoanele apte de munca, in varsta de 16-60 de ani barbatii si de 16-55 de ani femeile. 
(8) Unii specialisti, ca: medici, ingineri, subingineri, tehnicieni, economisti, farmacisti, asistenti medicali etc., pot fi chemati sa presteze servicii in specialitatile lor si peste limita maxima de varsta prevazuta la alin. (7), dar nu mai mult de 65 de ani barbatii si de 60 de ani femeile. Peste aceste limite, persoanele pot fi chemate numai la cererea lor.
 
Evidenta bunurilor rechizitionabile si a persoanelor fizice chemate pentru prestari de servicii in interes public 
Art. 414
(1) Autoritatile administratiei publice sunt obligate sa asigure, in raza lor de activitate, efectuarea rechizitiilor de bunuri si chemarea persoanelor pentru prestari de servicii in interes public. 
(2) Pentru realizarea scopului prevazut la alin. (1), autoritatile publice impreuna cu celelalte autoritati imputernicite iau masuri pentru: 
a) verificarea tinerii evidentei de catre operatorii economici, institutiile publice si alte persoane juridice detinatoare ale bunurilor rechizitionabile;
b) verificarea starii tehnice a mijloacelor de transport auto, navale, aeriene, a tehnicii de constructii, portuare si de aerodrom, rechizitionabile;
c) verificarea existentei materialelor, alimentelor, carburantilor, lubrifiantilor, precum si a altor bunuri rechizitionabile, stabilite prin planul de mobilizare;
d) analizarea fortei de munca ce poate fi chemata pentru prestari de servicii in interes public, de la operatorii economici, institutiile publice, precum si din fiecare localitate, pentru persoanele neincadrate in munca.
(3) Operatorii economici, institutiile publice si celelalte persoane juridice tin evidenta bunurilor rechizitionabile pe care le au in proprietate sau in folosinta legala, conform normelor prevazute de lege privind evidenta bunurilor din patrimoniul lor.
(4) Evidenta bunurilor supuse rechizitiei, aflate in proprietatea persoanelor fizice, se tine de catre autoritatile administratiei publice locale.
(5) Autoritatile administratiei publice locale, persoanele juridice si fizice, proprietare sau detinatoare legale de bunuri repartizate prin planul de rechizitii, sunt obligate sa comunice date privind existentul, starea si caracteristicile acestora, la cererea beneficiarilor, respectiv a prefectului, centrului militar, Statului Major al Fortelor Aeriene si a Statului Major al Fortelor Navale, dupa caz.
(6) Schimbarile survenite in evidenta si in starea bunurilor cuprinse in planul de rechizitii aprobat se comunica de catre proprietarii sau detinatorii legali, semestrial, autoritatilor prevazute la alin. (5).
(7) Guvernul poate dispune periodic recensamantul anumitor categorii de bunuri supuse rechizitiei, stabilind totodata perioada, informatiile si autoritatile publice carora li se comunica rezultatul.
(8) Proprietarii si detinatorii legali ai bunurilor supuse rechizitiei sunt obligati sa le declare si, la cerere, sa le prezinte comisiilor de recensamant.
(9) Autoritatile administratiei publice sunt obligate sa participe la operatiunile de recensamant.
(10) Beneficiarii rechizitiilor sunt obligati sa tina evidenta acestor bunuri in unitati fizice si valorice.
 
Efectuarea rechizitiei de bunuri si prestarilor de servicii in interes public 
Art. 415 (g116)
(1) Bunurile se rechizitioneaza numai in baza ordinului de predare emis de autoritatile militare prevazute la art. 412 alin. (2)-(5). 
(2) Ordinul de predare a bunurilor ce se rechizitioneaza va cuprinde, obligatoriu, denumirea autoritatii militare emitente si a unitatii beneficiare, temeiul legal al rechizitiei, datele de identificare a bunurilor, a proprietarului sau a detinatorului acestora, precum si mentiunile despre locul si termenul predarii bunurilor. 
(3) Ordinul de predare se inmaneaza proprietarului sau detinatorului legal de catre delegatul centrului militar, al autoritatilor administratiei publice locale, al politiei sau al unitatii beneficiare, dupa caz. 
(4) La predarea bunurilor rechizitionate se incheie un proces-verbal in care sunt inscrise, pe langa datele de identificare, prevazute in ordinul de predare, starea si valoarea bunurilor la data rechizitiei. 
(5) Aeronavele, navele si instalatiile de aeroport si portuare vor fi preluate, impreuna cu echipajele si personalul care le deservesc, iar mijloacele de transport auto si tehnica de constructii, cu soferii si, respectiv, cu mecanicii conductori. 
(6) Alte bunuri decat cele prevazute la alin. (5), care nu pot fi folosite decat cu personal calificat, vor fi preluate, de asemenea, impreuna cu personalul care le deserveste. 
(7) Aeronavele si navele rechizitionate, aflate in afara teritoriului national, sunt obligate sa revina din cursa in cel mai scurt timp posibil. 
(8) Persoanele aflate in situatiile prevazute la alin. (5) si (6) sunt considerate mobilizate sau chemate pentru prestari de servicii in interes public, in conditiile prezentului Cod. 
(9) Instiintarea persoanelor fizice despre prestarile de servicii in interes public la care sunt chemate se face prin ordin de chemare individual sau colectiv. 
(10) Ordinul de chemare va cuprinde, obligatoriu: denumirea autoritatii militare emitente si a unitatii beneficiare, temeiul legal al chemarii, numele, prenumele si domiciliul persoanei chemate, termenul si locul unde trebuie sa se prezinte. 
(11) Ordinul de chemare a salariatilor va fi expediat la locul de munca al acestora si se va preda celui in cauza prin grija conducatorului sau nemijlocit. 
(12) Pentru celelalte persoane fizice, ordinul de chemare va fi transmis de catre autoritatile administratiei publice locale, prin unitatea de politie pe raza careia persoana in cauza domiciliaza sau isi are resedinta. 
(13) De regula, persoanele chemate pentru prestari de servicii in interes public vor lucra, pe cat posibil, in localitatile in care isi au domiciliul sau resedinta si in domeniul pentru care sunt pregatite profesional ori au aptitudini deosebite. 
(14) In timpul mobilizarii sau pe timp de razboi, persoanele chemate pentru prestari de servicii in interes public sunt rezervisti aflati in disponibilul centrului militar, necuprinsi in lucrarile de mobilizare la locul de munca, precum si persoane fara obligatii militare. 
(15) In situatiile prevazute la alin. (14), persoanele chemate pentru prestari de servicii in interes public sunt supuse regulamentelor, disciplinei si jurisdictiei militare. 
 
Comisiile de rechizitii 
Art. 416
(1) Pentru stabilirea cantitatilor de bunuri rechizitionabile, a despagubirilor, precum si pentru solutionarea litigiilor care deriva din executarea rechizitiilor se infiinteaza si functioneaza:
a) comisii mixte de rechizitii; 
b) Comisia Centrala de Rechizitii. 
(2) Comisia mixta de rechizitii de la nivelul judetului sau al municipiului Bucuresti, dupa caz, este compusa din: 
a) prefectul judetului ori al municipiului Bucuresti - presedinte; 
b) comandantul centrului militar judetean, respectiv comandantii centrelor militare ale sectoarelor municipiului Bucuresti, dupa caz; 
c) reprezentantul Statului Major al Fortelor Aeriene sau, dupa caz, al Statului Major al Fortelor Navale; 
d) reprezentantul inspectoratului de jandarmi judetean sau al Directiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucuresti; 
e) reprezentantul inspectoratului judetean de politie ori al Directiei generale de politie a municipiului Bucuresti; 
f) seful compartimentului juridic al institutiei prefectului; 
g) reprezentantul directiei generale regionale a finantelor publice - specialist in preturi si evaluari de bunuri; 
h) seful oficiului de mobilizare a economiei nationale si pregatirii teritoriului pentru aparare; 
i) directorul oficiului registrului comertului judetean, respectiv al municipiului Bucuresti; 
j) reprezentantul consiliului judetean; 
k) presedintele camerei de comert si industrie a judetului sau a municipiului Bucuresti; 
l) reprezentantul structurii teritoriale pentru situatii de urgenta.
(3) La lucrarile comisiei mixte de rechizitii pot fi invitati reprezentantii institutiilor publice care concura la pregatirea si realizarea rechizitiilor de bunuri si prestarilor de servicii in interes public.
(4) Comisiile prevazute la alin. (1) lit. a) se convoaca de presedintele acestora semestrial sau ori de cate ori este necesar.
(5) Comisiile mixte de rechizitii stabilesc cantitatile de bunuri ce pot fi rechizitionate pe localitati, operatori economici, institutii publice si alte persoane juridice, in vederea realizarii integrale a scopurilor prevazute la art. 411.
(6) Anual, comisiile mixte de rechizitii propun limitele preturilor pentru principalele bunuri consumptibile rechizitionabile, pe care le inainteaza Comisiei Centrale de Rechizitii.
(7) Hotararile comisiilor sunt obligatorii pentru toate persoanele fizice si juridice prevazute in prezentul Cod si sunt aduse la indeplinire de catre autoritatile administratiei publice locale, operatorii economici, institutiile publice si alte persoane juridice, la instiintarea autoritatilor imputernicite sa efectueze rechizitii.
(8) Comisia Centrala de Rechizitii, organ de pregatire si executare a rechizitiilor, din subordinea Guvernului, este compusa din: 
a) seful Administratiei Nationale a Rezervelor de Stat si Probleme Speciale - presedinte; 
b) 4 reprezentanti ai ministerului cu atributii in domeniul apararii nationale; 
c) 2 reprezentanti ai ministerului cu atributii in domeniul afacerilor interne; 
d) un reprezentant al ministerului cu atributii in domeniul justitiei; 
e) 2 reprezentanti ai ministerului cu atributii in domeniul finantelor publice; 
f) un reprezentant al Institutului National de Statistica; 
g) directorul general al Oficiului National al Registrului Comertului; 
h) un reprezentant al Bancii Nationale a Romaniei; 
i) cate un reprezentant din partea ministerelor stabilite prin hotarare a Guvernului. 
j) Comisia Centrala de Rechizitii se convoaca anual sau ori de cate ori este nevoie, de catre presedintele acesteia. 
k) Comisia Centrala de Rechizitii, pe baza propunerilor limitelor de preturi ale comisiilor mixte de rechizitii, efectuate potrivit alin. (6), stabileste preturile principalelor bunuri consumptibile necesare estimarii fondurilor folosite la plata despagubirilor acestora.
(9) Comisia Centrala de Rechizitii se convoaca anual sau ori de cate ori este nevoie, de catre presedintele acesteia.
(10) Comisia Centrala de Rechizitii, pe baza propunerilor limitelor de preturi ale comisiilor mixte de rechizitii, efectuate potrivit alin. (6), stabileste preturile principalelor bunuri consumptibile necesare estimarii fondurilor folosite la plata despagubirilor acestora.
(11) Preturile stabilite de Comisia Centrala de Rechizitii se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(12) Comisia Centrala de Rechizitii analizeaza si rezolva contestatiile la hotararile comisiilor mixte de rechizitii.
(13) Hotararile Comisiei Centrale de Rechizitii se pun in executare de Administratia Nationala a Rezervelor de Stat si Probleme Speciale, prin comisiile mixte de rechizitii.
 
Despagubirile si restituirea 
Art. 417
(1)  Proprietarii bunurilor rechizitionate au dreptul la despagubiri, stabilite in conformitate cu prevederile prezentului Cod. 
(2) De asemenea, pe perioada rechizitiei, proprietarii sau detinatorii sunt scutiti de impozite si de plata taxelor pentru bunurile rechizitionate, iar obligatiile ce decurg din contractele legal incheiate se suspenda. 
(3) Despagubirile pentru bunurile neconsumptibile rechizitionate se acorda astfel:
a) prin chirie, a carei modalitate de calcul se stabileste prin hotarare a Guvernului; 
b) prin acordarea diferentei de valoare corespunzatoare, pentru bunurile care se restituie cu degradari majore;
c) prin acordarea unui bun similar sau prin plata contravalorii bunului, stabilita in functie de starea tehnica si de gradul de uzura la momentul rechizitionarii, in cazul in care, din motive obiective, acesta nu mai poate fi restituit. In acest caz, bunul rechizitionat intra in proprietatea privata a statului de la momentul acordarii bunului similar, respectiv de la momentul la care a fost platita contravaloarea bunului.
(4) Despagubirile pentru bunurile consumptibile se acorda prin achitarea la pretul pietei in momentul preluarii, conform masurilor dispuse in imprejurari exceptionale de catre Guvern, potrivit legii. 
(5) Evaluarea prejudiciilor bunurilor prevazute la alin. (3) lit. b) si c) se face de catre o comisie de experti din care fac parte in mod obligatoriu reprezentanti ai beneficiarului, ai prefectului si proprietarul sau detinatorul legal, dupa caz, al bunului rechizitionat. 
(6) Cuantumul despagubirilor la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale se avizeaza in mod obligatoriu de comisia mixta de rechizitii. 
(7) Metodologia, cadrul de organizare si criteriile de evaluare a despagubirilor, pe categorii de bunuri, se stabilesc prin hotarare a Guvernului. 
(8) Plata pentru prestarile de servicii in interes public se face in numerar, pe baza statelor de plata intocmite de unitatea beneficiara, la fiecare sfarsit de luna sau dupa efectuarea serviciului, daca acestea au durat mai putin de o luna. 
(9) In caz de imbolnavire sau accident de munca, survenit pe timpul prestarii de servicii in interes public, persoanele chemate beneficiaza de asistenta medicala si medicamente sau de pensii de invaliditate, precum si de ajutoare in cadrul asigurarilor sociale de stat, in conditiile prevazute pentru salariatii din aceeasi specialitate. In caz de mobilizare sau de razboi, persoanele respective beneficiaza de aceste drepturi in conditiile prevazute pentru militari. 
(10) In cazul prestarii de servicii in interes public, in alte localitati decat cele in care domiciliaza sau isi au resedinta persoanele chemate, cheltuielile de transport, cazare si hrana se suporta de unitatile beneficiare. 
(11) Plata prestarilor de servicii in interes public in timpul mobilizarii sau pe timp de razboi se efectueaza la nivelul stabilit prin sistemul de salarizare pentru salariatii civili din institutiile publice cu atributii in domeniul apararii, sigurantei nationale si ordinii publice, in conditiile legii. 
(12) Plata prestarilor de servicii in interes public, efectuate in scopul prevenirii, localizarii si inlaturarii unor dezastre, se efectueaza la nivelul stabilit prin sistemul de salarizare a personalului contractual din sectorul bugetar, in conditiile legii. 
(13) Plata despagubirilor pentru bunurile rechizitionate si pentru prestarile de servicii in interes public se face de beneficiari, astfel:
a) de catre ministere si celelalte autoritati publice in folosul carora s-au efectuat rechizitiile sau prestarile de servicii in interes public, din fondurile cu aceasta destinatie puse la dispozitie de la bugetul de stat ori din alte fonduri constituite potrivit legii, in cazul starii de razboi, de mobilizare, de asediu sau de urgenta;
b) de catre autoritatile administratiei publice, din bugetele unitatilor administrativ-teritoriale sau de la bugetul de stat, pentru prevenirea, localizarea si inlaturarea urmarilor unor dezastre. 
(14) Lichidarea proceselor-verbale de rechizitie se face in timpul si prin modalitatile de plata stabilite prin hotarare a Guvernului. 
(15) Neprezentarea procesului-verbal de rechizitie la lichidare, in termen de 3 ani de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei a datei inceperii platii, are ca urmare pierderea dreptului la despagubiri, pentru bunurile rechizitionate. 
(16) In cazul pierderii proceselor-verbale de rechizitie, Comisia Centrala de Rechizitii poate hotari eliberarea unui duplicat numai dupa declararea anularii acestora in Monitorul Oficial al Romaniei.
(17) La implinirea termenelor sau la incetarea cauzelor care au determinat rechizitia, bunurile se restituie celor de la care au fost rechizitionate, cu proces-verbal de restituire.
 
Contestatiile 
Art. 418
(1) Contestatiile sau reclamatiile facute dupa termenul prevazut la alin. (15) al art. 417 se considera prescrise. 
(2) Contestatiile privind preturile practicate, valoarea de despagubire a bunurilor rechizitionate inscrise in documentele oficiale si modul de achitare a acestora se adreseaza comisiei mixte de rechizitii, in cel mult 90 de zile de la data incheierii procesului-verbal de restituire. 
(3) Hotararile comisiei mixte de rechizitii pot fi contestate, in cel mult 90 de zile de la primirea lor, la Comisia Centrala de Rechizitii, care, in cazul admiterii contestatiei in hotararea pronuntata, fixeaza pretul care urmeaza a fi achitat. 
(4) Hotararea Comisiei Centrale de Rechizitii poate fi atacata in instanta de contencios administrativ, in cel mult 30 de zile de la primirea acesteia. 
(5) Termenul prevazut la alin. (4) este termen de decadere.
 
Scutiri de rechizitii de bunuri si de prestari de servicii in interes public 
Art. 419
(1) Nu sunt supuse rechizitionarii urmatoarele categorii de bunuri:
a) obiectele de uz personal si de gospodarie casnica; 
b) bunurile personale strict necesare exercitarii profesiei sau ocupatiei, prin care persoana respectiva isi asigura existenta; 
c) vehiculele cu tractiune animala sau mecanica apartinand invalizilor, vaduvelor de razboi si orfanilor minori;
d) partile din imobilele strict necesare ocupantilor;
e) cladirile penitenciarelor si ale scolilor speciale de munca si reeducare;
f) bunurile caselor si caminelor de copii, de persoane cu dizabilitati si de batrani;
g) bunurile din patrimoniul cultural - national sau international;
h) bunurile care apartin bisericilor, manastirilor sau caselor de rugaciuni ale cultelor sau ale asociatiilor religioase, recunoscute de stat, necesare pentru exercitarea cultului, precum si locuintele monahilor;
i) cantitatile de cereale, alimente, legume si fructe necesare consumului proprietarului si al familiei sale, semintele necesare insamantarilor, precum si animalele de reproductie si animalele matca;
j) bunurile aflate in rezervele materiale nationale si in rezerva de mobilizare, constituite potrivit dispozitiilor legale;
k) bunurile misiunilor diplomatice si ale oficiilor consulare straine;
l) bunurile apartinand persoanelor juridice si fizice straine, domiciliate sau cu resedinta ori cu sediul pe teritoriul Romaniei, care, prin acorduri internationale, sunt exceptate de la rechizitii;
m) materialele sanitar-farmaceutice necesare tratamentului bolnavilor cronici, care fac dovada acestei situatii. 
(2) Sunt scutite de prestari de servicii in interes public:
a) persoanele lipsite total de capacitate de munca; 
b) persoanele lipsite partial de capacitate de munca, daca aceasta le face inapte desfasurarii activitatii pentru care au fost chemate;
c) femeile gravide, incepand din luna a 5-a de sarcina;
d) persoanele care au in ingrijire copii, parinti, frati sau surori, lipsiti total sau partial de capacitate de munca, cand prezenta lor este absolut necesara; 
e) persoanele care au in ingrijire copii sub varsta de 8 ani;
f) persoanele mobilizate la locul de munca;
g) persoanele care fac parte din misiunile diplomatice sau din oficiile consulare, acreditate in Romania, precum si alte persoane straine scutite in virtutea unor acorduri internationale la care Romania este parte. 
(3) Situatiile prevazute la alin. (2) lit. a) - d) se certifica de catre organele sanitare competente.
 
Sanctiuni si contraventii 
Art. 420 (g121)
(1) Refuzul de a pune la dispozitie bunurile legal rechizitionate, sustragerea de la indeplinirea acestor obligatii ori nedeclararea la recensamant a bunurilor supuse rechizitionarii se pedepseste potrivit legii penale.
(2) Urmatoarele fapte constituie contraventii: 
a) necomunicarea de catre persoanele fizice si juridice, la cererea si la termenul solicitat de autoritatile administratiei publice implicate, a datelor de evidenta privind bunurile rechizitionabile, precum si a schimbarilor survenite in evidenta acestora; 
b) absenta nejustificata sau refuzul persoanelor fizice legal chemate de a presta servicii in interes public pentru prevenirea, localizarea si inlaturarea urmarilor unor dezastre. 
(3) Contraventiile prevazute la alin. (2) se sanctioneaza cu amenda de la 1.500 lei la 5.000 lei, pentru persoanele fizice, respectiv de la 7.500 lei la 25.000 lei, pentru persoanele juridice. 
(4) Constatarea contraventiilor prevazute la alin. (2) si aplicarea sanctiunilor se fac de catre persoanele imputernicite de presedintele Comisiei Centrale de Rechizitii. 
(5) Contravenientul poate achita, pe loc sau in termen de cel mult 48 de ore de la data incheierii procesului-verbal ori, dupa caz, de la data comunicarii acestuia, jumatate din minimul amenzii prevazute la alin. (3), agentul constatator facand mentiune despre aceasta posibilitate in procesul-verbal. 
(6) Dispozitiile privind contraventiile prevazute in prezentul articol se completeaza cu dispozitiile legislatiei privind regimul juridic al contraventiilor. 
(7) Faptele prevazute la alin. (2) lit. a), savarsite in timpul starii de asediu, de urgenta, de mobilizare sau de razboi, constituie infractiuni si se pedepsesc cu inchisoare de la o luna la un an ori cu amenda.
(8) Faptele prevazute la alin. (2) lit. b), savarsite in timpul starii de urgenta, constituie infractiuni si se pedepsesc cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
(9) Cantitatile de bunuri si durata rechizitiei, procedura rechizitionarii si a chemarii pentru prestari de servicii in interes public, in scopul prevenirii, localizarii si inlaturarii urmarilor unor dezastre, se vor stabili prin hotarare a Guvernului sau, dupa caz, prin ordine ale prefectilor. 
(10) Statul Major General si Administratia Nationala a Rezervelor de Stat si Probleme Speciale sunt autorizate sa controleze periodic modul de tinere a evidentei si de intretinere a bunurilor supuse rechizitiei, de catre operatorii economici, institutiile publice, cat si de catre celelalte persoane juridice, precum si sa verifice exactitatea datelor comunicate de proprietarii sau de detinatorii lor. De asemenea, sunt autorizate sa controleze, periodic, modul de intretinere si starea tehnica a bunurilor supuse rechizitiei, care apartin persoanelor fizice. 
(11) Dispozitiile prezentului titlu, referitoare la instiintarea si organizarea predarii bunurilor care se rechizitioneaza, se pun in aplicare de catre ministerul cu atributii in domeniul apararii nationale sau de catre autoritatile publice locale, dupa caz.
 
 
STATUTUL FUNCTIONARILOR PUBLICI SI STATUTUL JURIDIC APLICABIL PERSONALULUI CONTRACTUAL DIN ADMINISTRATIA PUBLICA
 
 
Dispozitii generale
 
 
Obiectul reglementarii
Art. 421
 (1) Prezenta Parte reglementeaza normele generale privind: 
a) regimul general al raporturilor juridice dintre functionarii publici si autoritatile si 
institutii publice prevazute la art. 425;
b) regimul specific al personalului contractual din administratia publica;
c) asigurarea evidentei personalului platit din fonduri publice.
 (2) Dispozitiile cuprinse in prezenta Parte se aplica:
autoritatilor si institutiilor publice;
functionarilor publici, personalului angajat cu contract de munca sau cu contract de management, precum si altor categorii de personal platit din fonduri publice.  
 
Dispozitii privind completarea cu normele speciale
Art. 422
(1) Prezenta parte constituie cadru general in materia functiei publice si a functionarilor publici si se aplica si functionarilor publici cu statut special, acolo unde legea speciala nu prevede altfel.
(2) Functionarilor publici care exercita o functie publica corespunzatoare unei profesii reglementate prin lege li se aplica Statutul functionarilor publici reglementat prin prezenta Parte si, dupa caz, dispozitiile prevazute in legea speciala. 
 
Dispozitii privind completarea cu alte categorii de norme
Art. 423 
Dispozitiile prezentului Parti se completeaza cu prevederile legislatiei muncii, precum si cu reglementarile de drept comun civile, administrative sau penale, dupa caz, in masura in care nu contravin legislatiei specifice functiei publice.
 
Principii aplicabile conduitei profesionale a functionarilor publici si personalului contractual din administratia publica
Art. 424
Principiile care guverneaza conduita profesionala a functionarilor publici si personalului contractual  din administratia publica, sunt:
a) suprematia Constitutiei si a legii, principiu conform caruia persoanele care ocupa diferite categorii de functii au indatorirea de a respecta Constitutia si legile tarii;
b) prioritatea interesului public, in exercitarea functiei publice;
c) asigurarea egalitatii de tratament a cetatenilor in fata autoritatilor si institutiilor publice, principiu conform caruia persoanele care ocupa diferite categorii de functii au indatorirea de a aplica acelasi regim juridic in situatii identice sau similare;
d) profesionalismul, principiu conform caruia persoanele care ocupa diferite categorii de functii au obligatia de a indeplini atributiile de serviciu cu responsabilitate, competenta, eficienta, corectitudine si constiinciozitate;
e) impartialitatea si independenta, principiu conform caruia persoanele care ocupa diferite categorii de functii sunt obligate sa aiba o atitudine obiectiva, neutra fata de orice interes altul decat interesul public, in exercitarea functiei detinute;
f) integritatea morala, principiu conform caruia persoanelor care ocupa diferite categorii de functii le este interzis sa solicite sau sa accepte, direct ori indirect, pentru ei sau pentru altii, vreun avantaj ori beneficiu in considerarea functiei  pe care o detin, sau sa abuzeze in vreun fel de aceasta functie;
g) libertatea gandirii si a exprimarii, principiu conform caruia persoanele care ocupa diferite categorii de functii pot sa-si exprime si sa-si fundamenteze opiniile, cu respectarea ordinii de drept si a bunelor moravuri;
h) cinstea si corectitudinea, principiu conform caruia in exercitarea diferitelor categorii de functii ocupantii acestora trebuie sa fie de buna-credinta;
i) deschiderea si transparenta, principiu conform caruia activitatile desfasurate in exercitarea diferitelor categorii de functii sunt publice si pot fi supuse monitorizarii cetatenilor;
j) responsabilitatea si raspunderea, principiu potrivit caruia persoanele care ocupa diferite categorii de functii, trebuie sa sa raspunda in conformitate cu prevederile legale si sa  intreprinda masuri reparatoare sau sa aplice sanctiuni in conditiile legii, atunci cand atributiile de serviciu nu au fost indeplinite corespunzator. 
 
 
Titlul II
Statulul functionarilor publici
 
Capitolul I
Dispozitii generale
 
 
Infiintarea de functii publice in cadrul autoritatilor si institutiilor publice
Art. 425
Autoritatile si institutiile publice in cadrul carora sunt infiintate functii publice sunt:
a) autoritati si institutii publice ale administratiei publice centrale;
b) autoritati si institutii publice ale administratiei publice locale;
c) autoritati administrative autonome prevazute in Constitutie sau infiintate prin lege organica;
d) structurile de specialitate ale Administratiei Prezidentiale;
e) structurile de specialitate ale Parlamentului Romaniei;
f) structurile de specialitate ale instantelor judecatoresti si parchetelor
 
Prerogativa de putere publica
Art. 426 (e3)
(1) Prerogativa de putere este exercitata prin activitati cu caracter general si prin activitati cu caracter special.
(2) Activitatile cu caracter general care implica exercitarea prerogativelor de putere publica, de catre autoritatile si institutiile publice prevazute la art. 425, sunt urmatoarele:
a) elaborarea proiectelor de acte normative si a altor reglementari specifice autoritatii sau institutiei publice, precum si asigurarea avizarii acestora;
b) elaborarea propunerilor de politici publice si strategii, a programelor, a studiilor, analizelor si statisticilor necesare fundamentarii si implementarii politicilor publice, precum si a actelor necesare executarii legilor, in vederea realizarii competentei autoritatii sau institutiei publice;
c) autorizarea, inspectia, controlul si auditul public;
d) gestionarea resurselor umane si a fondurilor publice;
e) reprezentarea intereselor autoritatii sau institutiei publice in raporturile acesteia cu persoane fizice sau juridice de drept public sau privat, din tara si din strainatate, in limita competentelor stabilite de conducatorul autoritatii sau institutiei publice, precum si reprezentarea in justitie a autoritatii sau institutiei publice in cadrul careia isi desfasoara activitatea;
f) realizarea de activitati in conformitate cu strategia de informatizare a administratiei publice.
(3) Activitatile cu caracter special care implica exercitarea prerogativelor de putere publica sunt urmatoarele: 
a) activitati de specialitate necesare realizarii prerogativelor constitutionale ale Parlamentului;
b) activitati de specialitate necesare realizarii prerogativelor constitutionale ale presedintelui Romaniei;
c) activitati de avizare a proiectelor de acte normative in vederea sistematizarii, unificarii, coordonarii intregii legislatii si tinerea evidentei oficiale a legislatiei Romaniei;
d) activitati de specialitate necesare realizarii politicii externe a statului;     
e) activitati de specialitate necesare apararii drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanei, a proprietatii private si publice, prevenirea si decoperirea infractiunilor, respectarea ordinii si linistii publice;
f) activitati de specialitate necesare aplicarii regimului juridic al executarii pedepselor si masurilor privative de libertate pronuntate de instantele judecatoresti;
g) alte activitati cu caracter special care privesc exercitarea autoritatii publice in domenii de competenta exclusiva a statului, in temeiul si in executarea legilor si a celorlalte acte normative. 
(4) Stabilirea posturilor in regim de functie publica este obligatorie, in masura in care sunt indeplinite conditiile prevazute la alin. (1)-(3).
(5) Functiile publice se stabilesc prin lege.
 
Functionarul public
Art. 427(e4)
(1) Functionarul public este persoana numita, in conditiile legii, intr-o functie publica.
(2) In functie de categoria din care fac parte, functionarii publici iau decizii si/sau desfasoara activitati cu caracter tehnic, pentru a asigura continuitatea functionarii in interes public general a autoritatilor si institutiilor publice.
(3) Prin intreaga lor activitate, functionarii publici actioneaza in conditii de legalitate, impartialitate si profesionalism pentru indeplinirea de catre autoritatile si institutiile publice a atributiilor prevazute de lege.
(4) Corpul functionarilor publici este constituit din totalitatea functionarilor publici care indeplinesc activitatile prevazute la art. 426 alin.(1)-(3) in cadrul autoritatilor si institutiilor publice.
 
Principiile care stau la baza exercitarii functiei publice
Art. 428 (e5)
Principiile care stau la baza exercitarii functiei publice sunt: 
a) legalitate; 
b) competenta;
c) performanta;
d) eficienta si eficacitate; 
e) impartialitate si obiectivitate;
f) transparenta;
g) responsabilitate, in conformitate cu prevederile legale; 
h) orientare catre cetatean; 
i) stabilitate in exercitarea functiei publice;
j) buna-credinta, in sensul respectarii drepturilor si indeplinirii obligatiilor reciproce;
k) subordonare ierarhica.
 
Raporturile de serviciu
Art. 429(e6)
(1) Raporturile de serviciu incep si se exercita pe baza actului administrativ de numire, emis in conditiile legii. 
(2) Exercitarea raporturilor de serviciu se realizeaza pe perioada nedeterminata.
(3) Prin exceptie de la prevederile alin. (2), functiile publice de executie temporar vacante pe o perioada de cel putin o luna pot fi ocupate pe perioada determinata astfel: 
a) prin redistribuirea din corpul de rezerva a functionarilor publici, in conditiile legii; 
b) prin numire pe perioada determinata, prin concurs in conditiile legii; persoana numita in aceste conditii dobandeste calitatea de functionar public numai pe aceasta perioada si nu beneficiaza la incetarea raportului de serviciu  de dreptul de a intra in corpul de rezerva al functionarilor publici;
c) prin modalitati de modificare temporara a raporturilor de serviciu ale functionarilor publici, in conditiile legii.
(4) in cazul functiilor publice de executie temporar vacante, anterior aplicarii uneia dintre modalitatile de ocupare a functiilor publice de executie temporar vacante prevazute la alin. (3), persoana care are competenta de numire in functia publica poate transforma functia publica in cauza, temporar vacanta pe o perioada de cel putin o luna, prin raportare la necesarul de personal al autoritatii sau institutiei publice, pentru perioada vacantarii temporare a postului. In acest caz, la data revenirii titularului in functia publica detinuta, aceasta se transforma cu respectarea categoriei, clasei si gradului profesional ale titularului postului.
 
Drepturile si obligatiile functionarilor publici numiti pe perioada determinata
Art. 430 )
(1) Functionarii publici numiti pe perioada determinata in conditiile art. 429 alin. (3) au aceleasi drepturi si indatoriri ca functionarii publici numiti pe perioada nedeterminata, cu exceptiile prevazute de prezentul Cod.     
(2) In situatia in care, pe durata ocuparii functiei publice de executie temporar vacante potrivit art. 429 alin. (3) lit. a) si b), aceasta se vacanteaza in conditiile legii, persoana care are competenta legala de numire in functia publica dispune numirea functionarului public, cu acordul acestuia, pe durata nedeterminata.
 
Exercitarea raportului de serviciu prin raportare la durata timpului de munca
Art. 431(e8)
Raportul de serviciu se exercita cu durata normala a timpului de munca, stabilita de Codul muncii,  cu exceptiile prevazute de prezentul Cod.
 
Reguli privind ocuparea unei functii publice in baza unui raport de serviciu cu timp partial
Art. 432(e9)
(1) Prin exceptie de la prevederile art. 431, raportul de serviciu poate fi exercitat cu durata redusa a timpului de munca la jumatate de norma, caz in care este denumit raport de serviciu cu timp partial.
(2) Raportul de serviciu poate fi exercitat cu durata redusa a timpului de munca la jumatate de norma in urmatoarele situatii:
a) pentru functiile publice de executie, in cazuri temeinic justificate;
b) in cazul emiterii unei decizii de invaliditate de gradul III, in masura in care conducatorul autoritatii sau institutiei publice considera ca functionarul public isi poate indeplini atributiile aferente functiei publice pe care o detine si dispune continuarea activitatii cu durata redusa a timpului de munca la jumatate de norma;
c) in cazul mentinerii in activitate a functionarului public in conditiile art. 567 alin. (2), in masura in care conducatorul autoritatii sau institutiei publice considera ca functionarul public isi poate indeplini atributiile aferente functiei publice pe care o detine cu durata redusa a timpului de munca la jumatate de norma;
(3) Justificarea exercitarii cu durata redusa a timpului de munca la jumatate de norma a unei functii publice de executie potrivit alin. (2) lit. a) se aproba de catre persoana care are competenta de numire in functia publica.
(4) Functionarii publici care exercita o functie publica in baza unui raport de serviciu cu timp partial, in conditiile prevazute la alin. (1)-(3), au aceleasi drepturi si indatoriri ca functionarii publici care exercita o functie publica cu durata normala a timpului de munca, cu exceptiile prevazute de prezenta Parte. 
(5) Drepturile salariale ale functionarilor publici care exercita o functie publica in baza unui raport de serviciu cu timp partial, se acorda proportional cu timpul efectiv lucrat, raportat la drepturile stabilite pentru durata normala a timpului de munca.
 
Statutele speciale
Art. 433 (e10)
(1) Pot beneficia de statute speciale functionarii publici care indeplinesc activitatile prevazute la art. 426 alin. (3) in cadrul urmatoarelor servicii publice: 
a) structurile de specialitate ale Parlamentului Romaniei; 
b) structurile de specialitate ale Administratiei Prezidentiale; 
c) serviciile diplomatice si consulare;    
d) politia si alte structuri ale ministerului cu atributii in domeniul afacerilor interne;
e) Administratia Nationala a Penitenciarelor;
f)  structurile de specialitate ale Consiliului Legislativ;
g) alte servicii publice stabilite prin lege, care indeplinesc activitati prevazute la art. 426 alin. (3) lit. g).  
(2) Prin statutele speciale prevazute la alin. (1) se pot reglementa: 
a) drepturi, indatoriri si incompatibilitati specifice, altele decat cele prevazute de prezenta Parte; 
b) functii publice specifice. 
(3) Prin exceptie de la prevederile alin. (2), in cazul statutelor speciale aplicabile serviciilor diplomatice si consulare, politistilor si altor structuri ale ministerului cu atributii in domeniul afacerilor interne precum si Administratiei Nationale a Penitenciarelor dispozitiile speciale pot reglementa si cadrul legal special al raporturilor de serviciu in domeniile specifice de competenta.
 
Obligatia de a armoniza statutele speciale cu prevederile prezentului Cod
Art. 434(e147)
Autoritatile si institutiile publice prevazute la art. 433 alin. (1) au obligatia de a armoniza statutele speciale cu prevederile prezentului Cod, cu consultarea si avizul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.
 
Categorii de personal bugetar care nu sunt functionari publici
Art. 435(e11)
Nu au calitatea de functionari publici urmatoarele categorii de personal:
a) personalul contractual salariat din aparatul propriu al autoritatilor si institutiilor publice, care desfasoara activitati de secretariat, administrative, protocol, gospodarire, intretinere-reparatii si de deservire, paza, precum si altor categorii de personal care nu exercita prerogative de putere publica;
b) personalul salariat incadrat, pe baza increderii personale, la cabinetul demnitarului;  
c) membrii corpului magistratilor;  
d) cadrele didactice si alte categorii de personal din unitatile si institutiile de invatamant; 
e) persoanele numite sau alese in functii de demnitate publica;
f) personalul din unitatile sanitare;
g) personalul regiilor autonome, companiilor si societatilor nationale precum si al societatilor din sectorul public;
h) cadrele militare.
 
 
Capitolul II
Clasificarea functiilor publice. Categorii de functionari publici
 
 
Categorii de functii publice
Art. 436 (e12)
(1) Functiile publice se clasifica dupa cum urmeaza: 
a) functii publice generale si functii publice specifice; 
b) functii publice din clasa I, functii publice din clasa a II-a, functii publice din clasa a III-a; 
c) functii publice de stat, functii publice teritoriale si functii publice locale. 
(2) Functiile publice generale reprezinta ansamblul atributiilor si responsabilitatilor cu caracter general si comun tuturor autoritatilor si institutiilor publice, in vederea realizarii competentelor lor generale. 
(3) Functiile publice specifice reprezinta ansamblul atributiilor si responsabilitatilor cu caracter specific unor autoritati si institutii publice, in vederea realizarii competentelor lor specifice, sau care necesita competente si responsabilitati specifice. 
(4) Stabilirea functiilor publice specifice si echivalarea acestora cu functiile publice generale se face prin lege.  
(5) In intelesul prezentei legi, echivalarea functiilor publice specifice cu functiile publice generale se refera la echivalarea in mod cumulativ a urmatoarelor conditii:
a) nivelul functiei publice;
b) nivelul studiilor necesare pentru exercitarea functiei publice;
c) vechimea in specialitate necesara pentru exercitarea functiei publice;
d) nivelul salarial, in conditiile stabilite de legislatia in vigoare in domeniul salarizarii personalului bugetar, sau, dupa caz, de actele normative cu caracter special.
 
Functiile publice de stat, teritoriale si locale
Art. 43713)
(1) Functiile publice de stat sunt functiile publice stabilite, potrivit legii, in cadrul ministerelor, organelor de specialitate ale administratiei publice centrale, structurilor de specialitate ale Administratiei Prezidentiale, structurilor de specialitate ale Parlamentului Romaniei, autoritatilor publice prevazute in Constitutia Romaniei si altor autoritati administrative autonome, precum si in cadrul structurilor de specialitate ale instantelor judecatoresti si parchetelor. 
(2) Functiile publice teritoriale sunt functiile publice stabilite, potrivit legii, in cadrul institutiei prefectului, serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din unitatile administrativ-teritoriale, precum si institutiilor publice din teritoriu, aflate in subordinea/coordonarea/sub autoritatea Guvernului, a ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale.
(3) Functiile publice locale sunt functiile publice stabilite, potrivit legii, in cadrul aparatului propriu al autoritatilor administratiei publice locale si al institutiilor publice subordonate acestora.
 
Clasificarea functiilor publice in functie de nivelul studiilor necesare 
Art. 438 (e14)
Functiile publice se impart in 3 clase, definite in raport cu nivelul studiilor necesare ocuparii functiei publice, dupa cum urmeaza: 
a) clasa I cuprinde functiile publice pentru a caror ocupare se cer studii universitare de licenta absolvite cu diploma de licenta sau echivalenta; 
b) clasa a II-a cuprinde functiile publice pentru a caror ocupare se cer studii superioare de scurta durata, absolvite cu diploma; 
c) clasa a III-a cuprinde functiile publice pentru a caror ocupare se cer studii liceale, respectiv studii medii liceale, finalizate cu diploma de bacalaureat.
 
Clasificarea functiilor publice in functie de nivelul atributiilor titularilor acestora
Art. 439(e15)
(1) Dupa nivelul atributiilor titularului functiei publice, functiile publice se impart in trei categorii dupa cum urmeaza: 
a) functii publice corespunzatoare categoriei inaltilor functionari publici; 
b) functii publice corespunzatoare categoriei functionarilor publici de conducere; 
c) functii publice corespunzatoare categoriei functionarilor publici de executie. 
(2) Functionarii publici numiti in functiile publice din clasele a II-a si a III-a pot ocupa numai functii publice de executie. 
(3) In categoria functiilor publice de conducere functiile publice se clasifica prin raportare la nivelul de complexitate al atributiilor, in functiile prevazute la prevazute la art. 442.
(4) In categoria functiilor publice de executie functiile publice se clasifica prin raportare la nivelul de complexitate al atributiilor potrivit gradelor profesionale.
 
Functionari publici debutanti si definitivi
Art. 440(e16)
(1) Functionarii publici sunt debutanti sau definitivi.
(2) Sunt numite functionari publici debutanti persoanele care au promovat concursul pentru ocuparea unei functii publice de grad profesional debutant precum si persoanele numite in conditiile prevazute la art. 513 alin. (1) lit. b) si alin. (2) si care nu indeplinesc conditiile de vechime in specialitate necesare exercitarii unei functii publice de executie definitive. 
(3) Sunt numiti functionari publici definitivi: 
a) functionarii publici debutanti care au efectuat perioada de stagiu prevazuta de lege si au obtinut rezultat corespunzator la evaluare; 
b) persoanele care intra in corpul functionarilor publici prin modalitatile prevazute de prezenta Parte si care au vechimea in specialitatea studiilor necesare ocuparii functiei publice de minimum 1 an.
 
Inaltii functionari publici
Art. 441 (e17)
Categoria inaltilor functionari publici cuprinde persoanele care sunt numite in functia publica de secretar general si de  secretar general adjunct din cadrul autoritatilor si institutiilor publice prevazute la art. 425 lit. a), c) si e).
 
Functionarii publici de conducere
Art. 442 (e18)
(1) Categoria functionarilor publici de conducere cuprinde persoanele numite in una dintre urmatoarele functii publice:   
a) director general din cadrul autoritatilor si institutiilor publice prevazute la art. 437, precum si functiile publice specifice echivalente acestora;
b) director general adjunct din cadrul autoritatilor si institutiilor publice prevazute la art. 437, precum si functiile publice specifice echivalente acestora; 
c) director din cadrul autoritatilor si institutiilor publice prevazute la art. 437 alin. (1), precum si functiile publice specifice echivalente acestora; 
d) director adjunct din cadrul autoritatilor si institutiilor publice prevazute la art. 437 alin. (1), precum si  functiile publice specifice echivalente acestora;
e) director executiv din cadrul autoritatilor si institutiilor publice prevazute la art. 437 alin. (2) si (3), precum si in functiile publice specifice echivalente acestora;
f) director executiv adjunct din cadrul autoritatilor si institutiilor publice prevazute la art. 437 alin. (2) si (3), precum si in functiile publice specifice echivalente acestora;
g) sef serviciu din cadrul autoritatilor si institutiilor publice prevazute la art. 437, precum si in functiile publice specifice echivalente acesteia;
h) sef birou din cadrul autoritatilor si institutiilor publice prevazute la art. 437, precum si in functiile publice specifice echivalente acesteia.
(2) Secretarul unitatii administrativ-teritoriale, respectiv al subdiviziunii administrativ-teritoriale si arhitectul-sef sunt functii publice de conducere specifice.
 
Stabilirea numarului total de functii publice de conducere in cadrul fiecarei autoritati sau institutii publice
Art. 443
(1) Numarul total al functiilor publice de conducere din cadrul fiecarei autoritati sau institutii publice, cu exceptia functiilor publice de secretar al unitatii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, precum si a functiilor publice de conducere a caror ocupare se face prin detasare cu personal din cadrul institutiilor din sectorul de aparare, ordine publica si siguranta nationala, conform statelor de organizare aprobate de Consiliul Suprem de Aparare a Tarii, este de maximum 12% din numarul total al posturilor aprobate.
(2) Pentru determinarea numarului total al functiilor de conducere prin aplicarea cotei de 12% prevazuta la alin. (1), se procedeaza dupa cum urmeaza: 
a) in cazul in care numarul rezultat este mai mic de unu, acesta se rotunjeste la intreg; 
b) in cazul in care numarul rezultat este mai mare de unu, acesta se rotunjeste la numarul intreg imediat superior acestuia, daca fractiunea este mai mare de 0,50.
(3) Structura organizatorica a autoritatilor si institutiilor publice trebuie sa respecte urmatoarele cerinte:
  a) pentru constituirea unui birou este necesar un numar de minimum 5 posturi de executie;
  b) pentru constituirea unui serviciu este necesar un numar de minimum 7 posturi de executie;
  c) pentru constituirea unei directii este necesar un numar de minimum 15 posturi de executie;
  d) pentru constituirea unei directii generale este necesar un numar de minimum 25 de posturi de executie.
 
Functionarii publici de executie
Art. 444 (e19)
(1) Sunt functionari publici de executie din clasa I persoanele numite in urmatoarele functii publice generale: consilier, consilier juridic, auditor, expert, inspector, consilier achizitii publice, precum si in functiile publice specifice asimilate acestora. 
(2) Sunt functionari publici de executie din clasa a II-a persoanele numite in functia publica generala de referent de specialitate, precum si in functiile publice specifice asimilate acesteia. 
(3) Sunt functionari publici de executie din clasa a III-a persoanele numite in functia publica generala de referent, precum si in functiile publice specifice asimilate acesteia.
 
Gradele profesionale ale functionarilor publici de executie
Art. 445 (e20)
(1) Functiile publice de executie sunt structurate pe grade profesionale.
(2) Gradele profesionale sunt urmatoarele: 
a) debutant;
b) asistent;
c) principal;
d) superior, ca nivel maxim. 
 
 
Capitolul III
Categoria inaltilor functionari publici
 
Ocuparea functiei de inalt functionar public
Art. 446 (e22)
(1) Inaltii functionari publici realizeaza managementul de nivel superior in administratia publica centrala si in autoritatile administrative autonome.
(2) Ocuparea functiilor publice din categoria inaltilor functionari publici se face prin:
a) concursul organizat in conditiile prevazute la art. 516;
b) concursul de promovare organizat in conditiile prevazute la art. 530;
c) mobilitate,  in conditiile prevazute la art. 550;
d) exercitare cu caracter temporar, in conditiile prevazute la art. 559;
e) redistribuire din corpul de rezerva al functionarilor publici.
(3) Decizia privind alegerea uneia dintre modalitatile de ocupare a functiei publice din categoria inaltilor functionari publici prevazute la alin. (2) apartine persoanei care are competenta de numire in functia publica, la propunerea conducatorului autoritatii sau institutiei publice in cadrul careia se afla functia publica vacanta.
(4) Pentru a ocupa, in conditiile alin. (2) lit. a) si b), o functie publica corespunzatoare categoriei inaltilor functionari publici persoana trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:  
a) conditiile prevazute la art. 514; 
b) sa aiba studii universitare de licenta absolvite cu diploma de licenta sau echivalenta;
c) sa fie absolventi cu diploma ai studiilor de masterat, in domeniul administratiei publice, management sau in specialitatea studiilor necesare ocuparii functiei publice;
d) a absolvit programele de formare specializata pentru ocuparea unei functii publice corespunzatoare categoriei inaltilor functionari publici;
e) sa aiba cel putin 7 ani vechime in specialitatea studiilor necesare exercitarii functiei publice; 
f) a promovat concursul organizat in conditiile prevazute la art. 516 sau art. 530. 
(5) In cazul in care pentru ocuparea functiei publice din categoria inaltilor functionari publici este stabilita ca si conditie specifica obtinerea unui aviz/autorizatie prevazuta de lege, aceasta conditie trebuie indeplinita intr-o perioada care sa asigure aplicarea prevederilor legislatiei specifice cu privire la indeplinirea conditiei.
 
Programele de formare specializata pentru ocuparea unei functii publice corespunzatoare categoriei inaltilor functionari publici
Art. 447 (e23)
Programele de formare specializata pentru ocuparea unei functii publice corespunzatoare categoriei inaltilor functionari publici se organizeaza in conditiile legii.
 
Concursul pentru ocupare si concursul de promovare pentru functiile publice din  categoria inaltilor functionari publici
Art. 448(e24)
Concursul de selectie si concursul de promovare pentru ocuparea functiilor publice din categoria inaltilor functionari publici se organizeaza de catre o comisie de selectie independenta, formata din 5 membri, numiti prin decizie a Prim-ministrului la propunerea ministrului cu atributii in domeniul administratiei publice si presedintelui Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.
 
Numirea inaltilor functionari publici si modificarea raporturilor de serviciu ale acestora
Art. 449(e25)
(1) Numirea, modificarea, suspendarea, incetarea raporturilor de serviciu ale inaltilor functionari publici se fac, in conditiile legii, de catre Prim-ministru, pentru functiile publice prevazute la art. 441, cu exceptia functiilor publice pentru care competenta de numire este reglementata expres prin acte normative speciale.
(2) Sanctionarea disciplinara a inaltilor functionari publici se face de catre Prim-ministru, la propunerea conducatorului autoritatii sau institutiei publice in care acesta este numit, pe baza concluziilor comisiei de disciplina, in conditiile legii. 
 
Evaluarea performantelor individuale ale inaltilor functionari publici
Art. 450
(1) Evaluarea performantelor profesionale individuale ale inaltilor functionari publici se face anual cu aplicarea corespunzatoare a art. 532.
(2) Evaluarea performantelor profesionale individuale ale inaltului functionar public se face de catre conducatorul autoritatii sau institutiei publice in care acesta isi desfasoara activitatea care intocmeste raportul de evaluare; raportul de evaluare este contrasemnat de Prim-ministru.
 
Comisia de selectie a inaltilor functionari publici  
Art. 451
 
Structura, criteriile de desemnare a membrilor, durata mandatului, atributiile si modul de organizare si functionare ale comisiilor prevazute la art. 448, si art. 541 alin. (4), se stabilesc prin hotarare a Guvernului, la propunerea ministerului cu atributii in domeniul administratiei publice si Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.
 
 
Capitolul IV
Managementul functiei publice si al functionarilor publici si  Sistemul electronic national de evidenta a ocuparii in administratia publica
 
Sectiunea 1
Managementul functiilor publice si al functionarilor publici
 
Agentia Nationala a Functionarilor Publici
Art. 452(e28)
(1) Pentru dezvoltarea unui corp de functionari publici profesionist, stabil si impartial si pentru crearea unei evidente necesara gestiunii resurselor umane din administratia publica se organizeaza si functioneaza, in subordinea ministerului cu atributii in domeniul administratiei publice, Agentia Nationala a Functionarilor Publici, organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica.
(2) Agentia Nationala a Functionarilor Publici este condusa de un presedinte, cu rang de secretar de stat, ajutat de un vicepresedinte, cu rang de subsecretar de stat, numiti de catre Prim-ministru, la propunerea ministrului administratiei publice. In exercitarea atributiilor care ii revin, presedintele Agentiei Nationale a Functionarilor Publici emite ordine cu caracter normativ si individual. 
(3) Agentia Nationala a Functionarilor Publici este finantata de la bugetul de stat.
(4) Personalul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici este format din demnitari, functionari publici si personal contractual. Salarizarea personalului Agentiei Nationale a Functionarilor Publici se face potrivit reglementarilor in vigoare privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice. 
 
Atributiile Agentiei Nationale a Functionarilor Publici
Art. 453
(1) Agentia Nationala a Functionarilor Publici are urmatoarele atributii:  
a) elaboreaza politicile si strategiile privind managementul functiei publice si al functionarilor publici;  
b) elaboreaza si avizeaza proiecte de acte normative privind functia publica si functionarii publici;  
c) realizeaza managementul functiei publice si al functionarilor publici;
d) monitorizeaza si controleaza modul de aplicare a legislatiei privind functia publica, functionarii publici si monitorizeaza aplicarea si respectarea normelor de conduita in cadrul autoritatilor si institutiilor publice;  
e) elaboreaza reglementari comune, aplicabile tuturor autoritatilor si institutiilor publice, privind functiile publice, precum si instructiuni privind aplicarea unitara a legislatiei in domeniul functiei publice si al functionarilor publici;
f) colaboreaza cu institutiile publice cu atributii in domeniul politicilor salariale si fiscal-bugetare, in vederea elaborarii proiectului legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru functionarii publici;
g) stabileste criteriile pentru evaluarea activitatii functionarilor publici;
h) centralizeaza nevoile de instruire a functionarilor publici, pe baza planurilor de perfectionare profesionala a functionarilor publici transmise de fiecare autoritate sau institutie publica si le pune la dispozitia furnizorilor de formare, in conditiile legii;
i) colaboreaza cu Institutul National de Administratie la stabilirea tematicii specifice programelor de formare specializata in administratia publica si de perfectionare a functionarilor publici;  
j) administreaza Sistemul electronic national de evidenta a ocuparii in administratia publica si realizeaza evidenta personalului bugetar;
k) furnizeaza date statistice prelucrate, in conditiile legii, pe baza informatiilor cuprinse in Sistemul electronic national de evidenta a ocuparii in administratia publica, pentru fundamentarea politicilor de resurse umane in administratia publica;
l) organizeaza etapa de recrutare din cadrul concursului pentru ocuparea functiilor publice prevazut la art. 516 alin. (2) lit. a);
m) monitorizeaza organizarea si desfasurarea etapei de selectie, respectiv de recrutare si selectie pentru ocuparea functiilor publice, pentru concursurile organizate de alte institutii publice;
n) monitorizeaza organizarea si desfasurarea concursurilor de promovare in functii publice, in conditiile prezentului Cod;
o) realizeaza activitatea de control cu privire la procedurile si actele administrative de numire in functia publica, de modificare, suspendare si incetare a raporturilor de serviciu, de stabilire si acordare a drepturilor salariale si de natura salariala, precum si la cele privind sanctionarea disciplinara a functionarilor publici;
p) dispune masurile administrative cu privire la organizarea si desfasurarea concursurilor; 
q) realizeaza redistribuirea functionarilor publici carora le-au incetat raporturile de serviciu prin eliberare din functia publica din motive neimputabile lor;
r) acorda asistenta de specialitate compartimentelor de resurse umane din cadrul autoritatilor si institutiilor publice referitor la aplicarea legislatiei privind functia publica si functionarii publici;
s) participa la negocierile dintre organizatiile sindicale reprezentative ale functionarilor publici si ministerul cu atributii in domeniul administratiei publice;
t) elaboreaza cadre de competenta generale si avizeaza cadre de competenta specifice in domeniul functiei publice, in conditiile legii;
u) elaboreaza cadrul metodologic privind activitatea de consiliere etica si de monitorizare si implementare a principiilor si normelor de conduita, precum si a procedurilor disciplinare in cadrul institutiilor si autoritatilor publice, stabileste formatele de raportare si elaboreaza rapoarte, studii si analize cu privire la respectarea normelor de conduita in autoritatile si institutiile publice;
v) planifica, pe baza propunerilor autoritatilor si institutiilor publice, recrutarea in  functii publice, pe baza unui plan de recrutare intocmit pentru o perioada de 3 ani;
w) elaboreaza anual, cu consultarea autoritatilor si institutiilor publice, Planul de ocupare a functiilor publice, pe care il supune spre aprobare Guvernului;
x) intocmeste raportul anual cu privire la managementul functiilor publice si al functionarilor publici, pe care il prezinta Guvernului, care contine si informatii cu privire la aplicarea si respectarea normelor de conduita in cadrul autoritatilor si institutiilor publice;
z) constata contraventii si aplica sanctiuni, in conditiile legii.  
(2) Agentia Nationala a Functionarilor Publici indeplineste orice alte atributii stabilite prin lege. 
(3) Cadrele de competenta sunt generale si specifice. Normele privind elaborarea cadrelor de competenta se reglementeaza prin hotarare a Guvernului. 
(4) Planul de recrutare a functionarilor publici previzioneaza pentru o perioada de maximum 3 ani, necesarul de resurse umane din functia publica de la nivelul administratiei publice centrale si se elaboreaza de catre Agentia Nationala a Functionarilor Publici, pe baza informatiilor transmise de institutiile publice din administratia publica centrala. Planul de recrutare se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea Agentiei Nationale a Functionarilor Publici. Informatiile necesare elaborarii Planului de recrutare a functionarilor publici se aproba prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(5) Agentia Nationala a Functionarilor Publici are legitimare procesuala activa si poate sesiza instanta de contencios administrativ competenta cu privire la:  
a) actele prin care autoritatile sau institutiile publice incalca legislatia referitoare la functia publica si functionarii publici;
b) refuzul autoritatilor si institutiilor publice de a aplica prevederile legale in domeniul functiei publice si al functionarilor publici.
(6) Presedintele Agentiei Nationale a Functionarilor Publici poate sesiza si prefectul in legatura cu actele ilegale emise de autoritatile sau institutiile publice locale.
 
Notificarea prealabila a Agentiei Nationale a Functionarilor Publici cu privire la organizarea concursurilor
Art. 454(e30)
(1) Institutiile si autoritatile publice au obligatia de a instiinta Agentia Nationala a Functionarilor Publici cu privire la organizarea unui concurs, cu  cel putin 10 zile inainte de data publicarii desfasurarii acestuia. 
(2) Instiintarea este insotita de documentele justificative aferente procedurii si contine cel putin urmatoarele elemente: 
a) identificarea functiilor publice vacante prin denumire, categorie, clasa si, dupa caz, grad profesional, precum si compartimentul din care fac parte; 
b) conditiile de studii de specialitate si, dupa caz, alte conditii specifice prevazute in fisa postului pentru fiecare functie publica vacanta; 
c) data propusa pentru organizarea concursului. 
(3) Procedura de instiintare a Agentiei Nationale a Functionarilor Publici si lista documentelor necesare aferente instiintarii, se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.
(4) In situatia in care Agentia Nationala a Functionarilor Publici constata ca nu sunt indeplinite conditiile legale privind organizarea si desfasurarea concursurilor, notifica in termen de 10 zile lucratoare de la primirea instiintarii prevazute la alin. (1) institutia sau autoritatea publica in vederea remedierii acestora.
(5) In situatia in care Agentia Nationala a Functionarilor Publici nu comunica un punct de vedere in termenul prevazut la alin. (4), documentele justificative aferente procedurii de concurs sunt considerate a fi aprobate tacit. 
(6) Institutia publica notificata de Agentia Nationala a Functionarilor Publici cu privire la necesitatea remedierii documentelor justificative aferente procedurii de concurs este obligata sa retransmita documentatia revizuita in termen de maximum 5 zile lucratoare de la primirea notificarii.
(7) In situatia prevazuta la alin. (4), daca institutia publica notificata nu transmite documentatia revizuita in termenul de 5 zile lucratoare sau continua procedura prin publicarea anuntului de concurs, Agentia Nationala a Functionarilor Publici poate dispune suspendarea procedurii de organizare/desfasurare a concursurilor.
(8) In situatia in care Agentia Nationala a Functionarilor Publici constata, ca urmare a activitatii de control sau este sesizata cu privire la nerespectarea prevederilor legale privind organizarea si/sau desfasurarea concursului de recrutare si/sau de selectie, ori a concursului de promovare in functia publica, procedeaza la verificarea celor sesizate cu celeritate, si notifica institutia publica cu privire la cele constatate. 
(9) Sesizarea poate fi facuta de catre membrii comisiei de concurs ori ai comisiei de solutionare a contestatiilor, de catre oricare dintre candidati, de catre autoritatea sau institutia publica organizatoare sau de catre orice persoana interesata.
(10) Agentia Nationala a Functionarilor Publici poate ataca la instanta de contencios administrativ actele privind organizarea si desfasurarea concursurilor emise de autoritatile sau institutiile publice cu nerespectarea prevederilor legale.
 
 
Sectiunea a 2-a
Structura de posturi si structura de functii publice
 
Gestiunea resurselor umane de catre autoritatile si institutii publice
Art. 455
Gestiunea curenta a resurselor umane si a functiilor publice este organizata si realizata, in cadrul fiecarei autoritati si institutii publice, de catre un compartiment specializat, care colaboreaza direct cu Agentia Nationala a Functionarilor Publici.
 
Stabilirea structurii de posturi
Art. 456
Structura de posturi se stabileste pe baza activitatilor prevazute la art. 426 alin. (1)-(3) precum si prin raportare la activitatile derulate de categoriile de personal prevazute la art. 435.
 
Transformarea posturilor de natura contractuala in functii publice
Art. 457
Autoritatile si institutiile publice care au prevazute in statele de functii posturi de natura contractuala, care presupun exercitarea unor atributii dintre cele prevazute la art. 426 alin. (1) - (3), au obligatia de a stabili functii publice in conditiile prevazute la art. 458.
 
Stabilirea functiilor publice
Art. 458(e34)
Functiile publice se stabilesc pe baza activitatilor prevazute la art. 426 alin. (1)-(3), avizul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, pentru fiecare autoritate si institutie publica, prin act administrativ al conducatorului acesteia, respectiv prin hotarare a consiliului judetean sau, dupa caz, a consiliului local.
 
Obligatia respectarii drepturilor de cariera in cazul reorganizarilor
Art. 459
(1) Pentru respectarea drepturilor de cariera ale functionarilor publici, in cuprinsul actelor normative sau administrative privind modificari ale organigramei, reorganizari sau desfiintari de structuri, in situatia in care sunt afectate si functii publice, autoritatile si institutiile publice sunt obligate sa prevada un termen de minimum 30 de zile, in vederea aplicarii procedurilor legale prevazute de prezenta Parte. 
(2) Dupa aprobarea actelor normative, in conditiile legii, pentru structura de posturi care rezulta in conditiile alin. (1), autoritatile si institutiile publice solicita avizul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, in conditiile prevazute la art. 460.
 
Procedura de revizuire a structurii de functii publice si de modificare a calitatii posturilor
Art. 460
(1) Autoritatile si institutiile publice au obligatia de a solicita Agentiei Nationale a Functionarilor Publici avizul privind functiile publice in urmatoarele situatii: 
a) stabilirea sau modificarea structurii de functii publice pentru fiecare autoritate si institutie publica, in parte, de catre conducatorul acesteia ori prin hotarare a consiliului judetean sau, dupa caz, a consiliului local, pe baza activitatilor prevazute la art. 426 alin. (1)-(3) precum si reorganizarea activitatii autoritatii sau institutiei publice, in conditiile prevazute la art. 459; 
b) modificarea calitatii posturilor in conditiile prevazute la art. 456-458.
(2) Avizul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici este prealabil si obligatoriu in toate situatiile prevazute la alin. (1).
(3) In situatia in care, dupa obtinerea avizului Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, actele administrative prin care se stabilesc masuri din categoria celor prevazute la alin. (1) se aproba cu modificari sau completari, ordonatorii principali de credite din administratia publica locala au obligatia de a comunica Agentiei Nationale a Functionarilor Publici aceste acte administrative, in termen de maximum 5 zile lucratoare de la data aprobarii lor prin hotarare a consiliului local sau, dupa caz, prin hotarare a consiliului judetean.
(4) In situatia prevazuta la alin. (3), autoritatile administratiei publice locale pot pune in aplicare dispozitiile hotararii consiliului local sau, dupa caz, a consiliului judetean, numai dupa obtinerea avizului Agentiei Nationale a Functionarilor Publici. In acest caz, avizul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici se emite in termen de maximum 10 zile lucratoare de la data primirii actelor administrative prevazute la alin. (3).
(5) Lista documentelor necesare pentru obtinerea avizului Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, precum si modalitatea de transmitere a acestora de catre autoritatile si institutiile publice se aproba prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
 
 
 
Obligatii de comunicare a modificarilor intervenite in situatia posturilor si a functionarilor publici
Art. 461(e36)
(1) Autoritatile si institutiile publice au obligatia de a comunica Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, in termen de 10 zile lucratoare de la dispunerea masurii prin act administrativ, orice modificare intervenita in situatia functionarilor publici si a functiilor publice. 
(2) Modificarile intervenite in situatia functionarilor publici se fac prin acte administrative care privesc numirea in functia publica, modificarea, suspendarea pe o perioada mai mare de 30 de zile, sanctionarea disciplinara, respectiv incetarea raporturilor de serviciu.
(3) Modificarile intervenite in situatia functiilor publice se fac prin acte administrative emise in urmatoarele situatii:
  a) intervenirea unor modificari in structura functiilor publice din cadrul autoritatilor sau institutiilor publice, ca urmare a promovarii in clasa si in grad profesional a functionarilor publici;
  b) transformarea unei functii publice vacante intr-o functie publica cu o alta denumire sau intr-o functie publica de nivel inferior ori superior, cu incadrarea in numarul maxim de posturi aprobat pentru autoritatea sau institutia publica si in fondurile bugetare anuale alocate.
 
 
Sectiunea a 3-a
Dosarul profesional al functionarilor publici din cadrul autoritatilor si institutiilor publice
 
Intocmirea dosarului profesional 
Art. 462
(1) In scopul asigurarii evidentei functionarilor publici in cadrul autoritatilor si institutiilor publice se intocmeste dosarul profesional pentru fiecare functionar public. 
(2) Continutul, modalitatea de gestionare a dosarului profesional, contraventiile si sanctiunile se stabilesc prin hotarare a Guvernului, la propunerea Agentiei Nationale a Functionarilor Publici. 
(3) Autoritatile si institutiile publice raspund de intocmirea si actualizarea dosarelor profesionale si asigura pastrarea acestora in conditii de siguranta. 
(4) In cazurile de transfer sau de incetare a raporturilor de serviciu, autoritatea sau institutia publica pastreaza o copie a dosarului profesional si inmaneaza originalul functionarului public, pe baza de semnatura. 
(5) Persoanele care au acces la datele cuprinse in evidenta nationala a functiilor publice si a functionarilor publici, precum si la dosarul profesional al functionarului public au obligatia de a pastra confidentialitatea datelor cu caracter personal, in conditiile legii. 
 (6) Autoritatea sau institutia publica este obligata sa elibereze o adeverinta care sa ateste perioada de activitate desfasurata de fiecare functionar public in cadrul acesteia, vechimea in munca, in specialitatea studiilor si in grad profesional, in urmatoarele situatii:
a) la solicitarea functionarului public;
b) la modificarea definitiva si la incetarea raportului de serviciu al functionarului public, in conditiile legii;
c) in alte cazuri expres prevazute de lege.
(7) Formatul standard al adeverintei prevazute la alin. (6) se stabileste prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
 
 
Sectiunea a 4-a
Evidenta personalului platit din fonduri publice 
 
Sistemul electronic national de evidenta a ocuparii in sectorul public
Art. 463
(1) Evidenta personalului platit din fonduri publice se realizeaza pe baza Sistemului electronic national de evidenta a ocuparii in sectorul public pentru:
a) persoanele alese sau numite in functii de demnitate publica;
b) persoanele care detin functii de autoritate publica cu statut de ales local;
c) functionarii publici;
d) personalul contractual din administratia publica, angajat in temeiul unui contract individual de munca sau al unui contract de management;
e) alte categorii de personal platit din fonduri publice, in limitele stabilite prin prezentul Cod.
(2) Evidenta se asigura pentru personalul care isi desfasoara activitatea in autoritatile si institutiile publice centrale care includ, in intelesul prezentei Parti, Parlamentul, Administratia Prezidentiala, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administratiei publice, alte autoritati publice, institutiile publice autonome, precum si institutiile din subordinea/coordonarea acestora, finantate din bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale, bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului, bugetului fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat si ale caror rambursare, dobanzi si alte costuri se asigura din fonduri publice, bugetului fondurilor externe nerambursabile, venituri proprii ale acestora, precum si in cadrul autoritatilor publice din administratia publica locala si in institutiile si serviciile publice din subordinea acestora. 
Agentia Nationala a Functionarilor Publici administreaza Sistemul electronic national de evidenta a ocuparii in sectorul public si realizeaza evidenta personalului bugetar. Sistemul electronic national de evidenta a ocuparii in sectorul public opereaza cu date colectate direct de la autoritati si institutii publice, precum si, dupa caz, cu date colectate din Registrul public al Registrului general de evidenta al salariatilor, administrat de Inspectia Muncii.
 (4) Sistemul electronic national de evidenta a ocuparii in sectorul public este organizat si administrat de Agentia Nationala a Functionarilor Publici ca baza de date in sistem informatic electronic integrat. 
(5) In vederea intocmirii, actualizarii si administrarii evidentei personalului bugetar platit din fonduri publice, autoritatile si institutiile publice au obligatia de a utiliza instrumentele informatice puse la dispozitie de Agentia Nationala a Functionarilor Publici si de a introduce, in formatul si la termenele prevazute de lege, datele si informatiile despre posturile si personalul propriu.
(6) In vederea intocmirii, actualizarii si administrarii evidentei personalului bugetar platit din fonduri publice, pe baza datelor colectate din Registrul public al Registrului general de evidenta al salariatilor, Agentia Nationala a Functionarilor Publici si Inspectia Muncii permit interconectarea sistemelor informatice si stabilesc modalitatile concrete de colaborare incheind in acest sens un protocol de colaborare. 
(7) Datele cuprinse in evidenta personalului bugetar platit din fonduri publice sunt utilizate si prelucrate de Agentia Nationala a Functionarilor Publici in scopuri determinate si legitime, pentru indeplinirea atributiilor prevazute de lege; 
(8) Datele si informatiile cuprinse in evidenta personalului bugetar platit din fonduri publice sunt opozabile fata de terti, in conditiile legii.
(9) Autoritatile si institutiile publice in cadrul sau in subordinea carora isi desfasoara activitatea functionari publici care pot beneficia de statute speciale prevazute la art. 433 alin. (1) lit.c)-e) au obligatia de a tine evidenta functiilor publice si a functionarilor publici cu statut special. In acest caz, datele statistice necesare completarii evidentei personalului bugetar platit din fonduri publice se transmit lunar Agentiei Nationale a Functionarilor Publici in formatul stabilit.
(10) Utilizarea si prelucrarea datelor cu caracter personal de catre Agentia Nationala a Functionarilor Publici si autoritatile si institutiile publice se face cu respectarea prevederilor legii privind protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date. Persoanele care au acces la datele cuprinse in evidenta personalului bugetar platit din fonduri publice au obligatia de a pastra confidentialitatea datelor cu caracter personal, in conditiile legii. 
(11) Normele privind intocmirea, actualizarea si administrarea sistemului electronic national de evidenta a ocuparii in sectorul public se stabilesc prin hotarare a Guvernului, la propunerea Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.
 
 
Capitolul V
Drepturi si indatoriri
 
Sectiunea 1
Drepturile functionarilor publici
 
Dreptul la opinie
Art. 464
Dreptul la opinie al functionarilor publici este garantat.
 
Dreptul la tratament egal
Art. 465
(1) La baza raporturilor de serviciu dintre autoritatile si institutiile publice si functionarii publici sta principiul egalitatii de tratament fata de toti functionarii publici.
(2) Orice discriminare directa sau indirecta fata de un functionar public, bazata pe criterii de sex, orientare sexuala, caracteristici genetice, varsta, apartenenta nationala, rasa, culoare, etnie, religie, optiune politica, origine sociala, handicap, situatie sau responsabilitate familiala, apartenenta ori activitate sindicala, este interzisa. 
(3) Constituie discriminare directa actele si faptele de excludere, deosebire, restrictie sau preferinta, intemeiate pe unul sau mai multe dintre criteriile prevazute la alin. (2), care au ca scop sau ca efect neacordarea, restrangerea ori inlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii drepturilor prevazute de lege. 
(4) Constituie discriminare indirecta actele si faptele intemeiate in mod aparent pe alte criterii decat cele prevazute la alin. (2), dar care produc efectele unei discriminari directe.
 
Dreptul de a fi informat
Art. 466
Functionarul public are dreptul de a fi informat cu privire la deciziile care se iau in aplicarea prezentului statut si care il vizeaza in mod direct.
 
Dreptul de asociere sindicala
Art. 467e42)
(1) Dreptul de asociere sindicala si de asociere la organizatii profesionale este garantat functionarilor publici. 
(2) Functionarii publici pot, in mod liber, sa infiinteze organizatii sindicale, sa adere la ele si sa exercite orice mandat in cadrul acestora.
(3) In situatia in care functionarii publici sunt alesi in organele de conducere a organizatiilor sindicale, in functii salarizate, acestia au obligatia ca in termen de 15 zile de la alegerea in organele de conducere ale organizatiilor sindicale sa opteze pentru una dintre cele doua functii. In cazul in care functionarul public opteaza pentru desfasurarea activitatii in functia de conducere in organizatiile sindicale, raporturile de serviciu ale acestuia se suspenda pe o perioada egala cu cea a mandatului in functia de conducere din organizatia sindicala.
(4) Functionarii publici, altii decat cei prevazuti la alin. (3), pot detine simultan functia publica si functia in organele de conducere ale organizatiilor sindicale, cu obligatia respectarii regimului incompatibilitatilor si al conflictelor de interese care le este aplicabil. 
 
Dreptul la greva
Art. 468
(1) Functionarilor publici le este recunoscut dreptul la greva, in conditiile legii.
(2) Functionarii publici care se afla in greva nu beneficiaza de salariu si alte drepturi salariale pe durata grevei.
 
 
Drepturile salariale si alte drepturi conexe
Art. 469
(1) Pentru activitatea desfasurata, functionarii publici au dreptul la un salariu, stabilit in conditiile legii.
(2) Functionarii publici beneficiaza de prime si alte drepturi, in conditiile legislatiei privind salarizarea personalului bugetar.
(3) Salarizarea functionarilor publici se face in conformitate cu prevederile legii privind salarizarea personalului bugetar.
 
Dreptul la asigurarea uniformei
Art. 470
Functionarii publici care, potrivit legii, sunt obligati sa poarte uniforma in timpul serviciului o primesc gratuit.
 
Durata normala a timpului de lucru
Art. 471
(1) Durata normala a timpului de munca pentru functionarii publici este, de regula, de 8 ore pe zi si de 40 de ore pe saptamana, cu exceptiile prevazute expres de prezenta Parte sau de legi speciale.
(2) Pentru orele lucrate din dispozitia conducatorului autoritatii sau institutiei publice peste durata normala a timpului de lucru sau in zilele de sarbatori legale ori declarate zile nelucratoare functionarii publici au dreptul la recuperare sau la plata majorata cu un spor de 100% din salariul de baza. Numarul orelor platite cu sporul de 100% nu poate depasi 360 intr-un an. In cazul in care orele suplimentare sunt efectuate in zilele de sarbatori legale sau declarate zile nelucratoare se acorda ca recuperare dublul  orelor suplimentare.
(3) Dispozitiile alin. (2) nu sunt aplicabile functionarilor publici care exercita functia publica in temeiul unui raport de serviciu cu timp partial.
 
Dreptul de a fi ales sau numit intr-o functie de autoritate sau demnitate publica
Art. 472
(1) Functionarii publici pot fi alesi sau numiti intr-o functie de autoritate sau demnitate publica, in conditiile legii.
(2) Functionarii publici pot fi membri ai partidelor politice legal constituite, cu respectarea interdictiilor si limitarilor prevazute de lege.
 
Dreptul la concediu
Art. 473
(1) Functionarii publici au dreptul, in conditiile legii, la concediu de odihna, la concedii medicale si la alte concedii.
(2) In perioada concediilor de boala, a concediilor de maternitate si a celor pentru cresterea si ingrijirea copiilor, raporturile de serviciu nu pot inceta si nu pot fi modificate decat din initiativa functionarului public in cauza.
 
Dreptul la un mediu sanatos la locul de munca
Art. 474
(1) Autoritatile si institutiile publice au obligatia sa asigure functionarilor publici conditii normale de munca si igiena, de natura sa le ocroteasca sanatatea si integritatea fizica si psihica.
(2) Autoritatile si institutiile publice au obligatia sa identifice si sa aplice masurile de adaptare necesare exercitarii atributiilor aferente functiei publice ocupata de un functionar public cu dizabilitati si de a pune la dispozitia acestuia instrumentele de asigurare a accesibilitatii.
 
Dreptul la asistenta medicala, proteze si medicamente
Art. 475
Functionarii publici beneficiaza de asistenta medicala, proteze si medicamente, in conditiile legii.
 
Dreptul la recunoasterea vechimii in munca, in specialitate si in grad profesional
Art. 476
(1) Functionarii publici beneficiaza de vechime in munca, in specialitate si in grad profesional. 
(2) Vechimea in munca este vechimea dobandita in conditiile reglementate de legislatia muncii, precum si vechimea dobandita in exercitarea unui raport de serviciu. 
(3) Vechimea in specialitate este vechimea dobandita in temeiul unui contract individual de munca, a unui raport de serviciu sau ca profesie liberala, demonstrata cu documente corespunzatoare de catre persoana care a desfasurat o activitate intr-o functie de specialitate corespunzatoare profesiei sau specializarii sale. Constituie vechime in specialitate si vechimea dobandita in temeiul unui contract individual de munca, raport de serviciu sau ca profesie liberala, in statele membre ale Uniunii Europene precum si in alte state cu care Romania a incheiat conventii de recunoastere reciproca a acestor drepturi, demonstrata cu documente corespunzatoare de catre persoana care a desfasurat o activitate intr-o functie de specialitate corespunzatoare profesiei sau specializarii sale.
(4) In toate cazurile vechimea in specialitate se raporteaza la durata normala a timpului de munca, fiind calculata prin raportare la fractiunea de norma lucrata si se demonstreaza cu documente corespunzatoare.
(5) Perioada de suspendare a raporturilor de serviciu ale functionarilor publici nu constituie vechime in munca, in specialitate si in grad profesional, cu exceptiile prevazute de lege. 
(6) Vechimea in gradul profesional este vechimea rezultata din activitatea efectiv desfasurata de functionarul public intr-o functie publica de executie corespunzatoare gradului profesional detinut, cu exceptiile prevazute de lege.
 
Dreptul la pensie si la alte drepturi de asigurari sociale de stat
Art. 477
Functionarii publici beneficiaza de pensii, precum si de celelalte drepturi de asigurari sociale de stat, potrivit legii.
 
Drepturi ale membrilor familiei functionarului public, in situatia decesului acestuia
Art. 478
(1) In caz de deces al functionarului public, membrii familiei, care au, potrivit legii, dreptul la pensie de urmas, primesc pe o perioada de 3 luni echivalentul salariului de baza din ultima luna de activitate a functionarului public decedat. 
(2) In cazul in care decizia pentru pensia de urmas nu a fost emisa din vina autoritatii sau a institutiei publice in termen de 3 luni de la data decesului, aceasta va achita in continuare drepturile prevazute la alin. (1) pana la emiterea deciziei pentru pensia de urmas.
 
Dreptul la protectia legii
Art. 479
(1) Functionarii publici beneficiaza in exercitarea atributiilor lor de protectia legii.
(2) Autoritatea sau institutia publica este obligata sa asigure asistenta juridica sau, dupa caz, suportarea cheltuielilor necesare asigurarii asistentei juridice, in cazul in care impotriva functionarului public au fost formulate sesizari catre organele de cercetare penala sau actiuni in justitie cu privire la modul de exercitare a atributiilor de serviciu. Conditiile de asigurare a asistentei juridice sau, dupa caz, de suportare a cheltuielilor necesare asigurarii asistentei juridice se stabilesc prin act administrativ al conducatorului autoritatii sau institutiei publice.
(3) In cazul in care functionarul public a fost condamnat definitiv pentru savarsirea unei infractiuni cu intentie directa, acesta are obligatia restituirii sumei aferente asigurarii asistentei juridice prevazute la alin. (2), respectiv achitarea contravalorii serviciilor juridice prestate de institutia sau autoritatea publica, dupa caz.
(4) Autoritatea sau institutia publica este obligata sa asigure protectia functionarului public impotriva amenintarilor, violentelor, faptelor de ultraj carora le-ar putea fi victima in exercitarea functiei publice sau in legatura cu aceasta. Pentru garantarea acestui drept, autoritatea sau institutia publica va solicita sprijinul organelor abilitate, potrivit legii. 
(5) Masurile speciale de protectie pentru functionarii publici care desfasoara activitati cu grad ridicat de risc profesional se stabilesc prin acte normative de catre autoritati si institutii publice, cu avizul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.
 
Dreptul de a fi despagubit pentru prejudiciile materiale suferite din culpa autoritatii sau institutiei publice
Art. 480
Autoritatea sau institutia publica este obligata sa il despagubeasca pe functionarul public in situatia in care acesta a suferit, din culpa autoritatii sau institutiei publice, un prejudiciu material in timpul indeplinirii atributiilor de serviciu.
 
Desfasurarea de activitati in sectorul public si in sectorul privat
Art. 481
Functionarii publici pot desfasura activitati remunerate in sectorul public si in sectorul privat, cu respectarea prevederilor legale privind incomptatibilitatile si conflictul de interese.
 
 
Sectiunea a 2-a
Indatoririle functionarilor publici
 
Respectarea Constitutiei si a legilor
Art. 482
(1) Functionarii publici au obligatia ca prin actele si faptele lor sa promoveze suprematia legii, sa respecte Constitutia si legile tarii, statul de drept, drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor in relatia cu administratia publica, precum si sa actioneze pentru punerea in aplicare a dispozitiilor legale in conformitate cu atributiile care le revin, cu aplicarea principiilor si normelor de conduita.
(2) Functionarii publici trebuie sa se conformeze dispozitiilor legale privind restrangerea exercitiului unor drepturi, datorata naturii functiilor publice detinute.
 
Profesionalismul si impartialitatea
Art. 483e56) corel la 432 si 434
(1) Functionarii publici au obligatia sa isi indeplineasca cu profesionalism, impartialitate si in conformitate cu legea indatoririle de serviciu si sa se abtina de la orice fapta care ar putea aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice ori prestigiului corpului functionarilor publici. 
(2) Functionarii publici au indatorirea de a respecta normele de conduita profesionala si civica prevazute de lege.
 
Libertatea exprimarii
Art. 484 (e157)
 (1) Functionarii publici au dreptul la libera exprimare, in conditiile legii.
(2) In exercitarea dreptului la libera exprimare, functionarii publici au obligatia de a nu aduce atingere demnitatii, imaginii, precum si vietii intime, familiale si private a oricarei persoane.
(3) In indeplinirea atributiilor de serviciu, functionarii publici au obligatia de a respecta demnitatea functiei publice detinute, coreland libertatea dialogului cu promovarea intereselor autoritatii sau institutiei publice in care isi desfasoara activitatea.
(4) In activitatea lor, functionarii publici au obligatia de a respecta libertatea opiniilor si de a nu se lasa influentati de considerente personale sau de popularitate. In exprimarea opiniilor, functionarii publici trebuie sa aiba o atitudine concilianta si sa evite generarea conflictelor datorate schimbului de pareri.
 
Asigurarea unui serviciu public de calitate
Art. 485
(1) Functionarii publici au obligatia de a asigura un serviciu public de calitate in beneficiul cetatenilor, prin participarea activa la luarea deciziilor si la transpunerea lor in practica, in scopul realizarii competentelor autoritatilor si ale institutiilor publice.
(2) In exercitarea functiei detinute, functionarii publici au obligatia de a avea un comportament profesionist, precum si de a asigura, in conditiile legii, transparenta administrativa, pentru a castiga si a mentine increderea publicului in integritatea, impartialitatea si eficacitatea autoritatilor si institutiilor publice.
 
Loialitatea fata de autoritatile si institutiile publice
Art. 486
(1) Functionarii publici au obligatia de a apara in mod loial prestigiul autoritatii sau institutiei publice in care isi desfasoara activitatea, precum si de a se abtine de la orice act ori fapt care poate produce prejudicii imaginii sau intereselor legale ale acesteia.
(2)  Functionarilor publici le este interzis: 
a) sa exprime in public aprecieri neconforme cu realitatea in legatura cu activitatea autoritatii sau institutiei publice in care isi desfasoara activitatea, cu politicile si strategiile acesteia ori cu proiectele de acte cu caracter normativ sau individual;
b) sa faca aprecieri neautorizate in legatura cu litigiile aflate in curs de solutionare si in care autoritatea sau institutia publica in care isi desfasoara activitatea are calitatea de parte, sau sa furnizeze in mod neautorizat informatii in legatura cu aceste litigii;
c) sa dezvaluie si sa foloseasca informatii care nu au caracter public, in alte conditii decat cele prevazute de lege;
d) sa dezvaluie si sa foloseasca informatiile la care au acces in exercitarea functiei publice, daca aceasta dezvaluire este de natura sa atraga avantaje necuvenite ori sa prejudicieze imaginea sau drepturile institutiei publice ori ale unor functionari publici, precum si ale persoanelor fizice sau juridice;
e) sa acorde asistenta si consultanta persoanelor fizice sau juridice in vederea promovarii de actiuni juridice ori de alta natura impotriva statului sau autoritatii ori institutiei publice in care isi desfasoara activitatea. 
(3)  Prevederile alin. (2) lit. a)-d) se aplica si dupa incetarea raportului de serviciu, pentru o perioada de 2 ani, daca dispozitiile din legi speciale nu prevad alte termene.
(4) Dezvaluirea informatiilor care nu au caracter public sau remiterea documentelor care contin asemenea informatii, la solicitarea unor persoane fizice sau juridice, este permisa numai in conditiile expres prevazute de lege si cu acordul conducatorului autoritatii sau institutiei publice in care functionarul public respectiv isi desfasoara activitatea.
 
Obligatia de a informa autoritatea sau institutia publica cu privire la situatia personala generatoare de acte juridice
Art. 487
Functionarul public are indatorirea de a informa autoritatea sau institutia publica, in mod corect si complet, in scris, cu privire la situatiile de fapt si de drept care privesc persoana sa si care sunt generatoare de acte administrative constatatoare in conditiile expres prevazute de lege.
 
Implicarea in activitatea politica
Art. 488
(1) Functionarilor publici le este interzis sa ocupe functii de conducere in structurile sau organele de conducere, alese sau numite, ale partidelor politice, definite conform statutului acestora, ale organizatiilor carora le este aplicabil acelasi regim juridic ca si partidelor politice sau ale fundatiilor ori asociatiilor care functioneaza pe langa partidele politice. 
(2) Inaltilor functionari publici si secretarilor unitatilor administrativ teritoriale, respectiv ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale le este interzis sa faca parte din partide politice, organizatii carora le este aplicabil acelasi regim juridic ca si partidelor politice sau din fundatiile ori asociatiile care functioneaza pe langa partidele politice, sub sanctiunea destituirii din functia publica.
(3) Functionarii publici au obligatia ca, in exercitarea atributiilor ce le revin, sa se abtina de la exprimarea sau manifestarea publica a convingerilor si preferintelor lor politice, sa nu favorizeze vreun partid politic sau vreo organizatie careia ii este aplicabil acelasi regim juridic ca si partidelor politice.
(4) in exercitarea functiei publice, functionarilor publici le este interzis:
a) sa participe la colectarea de fonduri pentru activitatea partidelor politice, a organizatiilor carora le este aplicabil acelasi regim juridic ca si partidelor politice, a fundatiilor sau asociatiilor care functioneaza pe langa partidele politice, precum si pentru activitatea candidatilor independenti;
b) sa furnizeze sprijin logistic candidatilor la functii de demnitate publica;
c) sa afiseze, in cadrul autoritatilor sau institutiilor publice, insemne ori obiecte inscriptionate cu sigla si/sau denumirea partidelor politice, ale organizatiilor carora le este aplicabil acelasi regim juridic ca si partidelor politice, ale fundatiilor sau asociatiilor care functioneaza pe langa partidele politice, ale candidatilor acestora, precum si ale candidatilor independenti;
d) sa se serveasca de actele pe care le indeplinesc in exercitarea atributiilor de serviciu pentru a-si exprima sau manifesta convingerile politice;
e) sa participe la reuniuni publice cu caracter politic pe durata timpului de lucru.
(5) Inaltii functionari publici si functionarii publici de conducere nu pot candida pentru functii alese, sub sanctiunea destituirii din functie, cu exceptia situatiei in care se suspenda cu cel putin 50 de zile inaintea datei alegerilor.
 
Interdictia privind folosirea in alte scopuri decat cele prevazute de lege a atributiilor functiei detinute 
Art. 489
(1) Este interzisa folosirea de catre functionarii publici, in alte scopuri decat cele prevazute de lege, a prerogativelor functiei publice detinute.
(2) Prin activitatea de luare a deciziilor, de consiliere, de elaborare a proiectelor de acte normative, de evaluare, de participare la actiuni de control precum si la proceduri administrative reglementate prin acte normative, functionarilor publici le este interzisa urmarirea obtinerii de foloase sau avantaje in interes personal ori producerea de prejudicii materiale sau morale altor persoane
(3) Functionarilor publici le este interzis sa foloseasca pozitia oficiala pe care o detin sau relatiile pe care le-au stabilit in exercitarea functiei publice, astfel:
a) pentru a influenta desfasurarea procedurilor prevazute de acte normative, in cadrul autoritatii sau institutiei publice sau in cadrul altor autoritati sau institutii publice;
b) pentru a promova, a recomanda, a determina sau a recompensa luarea unei anumite masuri.
(4) Functionarilor publici le este interzis sa impuna altor functionari publici sa se inscrie in organizatii sau asociatii, indiferent de natura acestora, ori sa le sugereze acest lucru, promitandu-le acordarea unor avantaje materiale sau profesionale.
 
Indeplinirea atributiilor
Art. 490
(1) Functionarii publici raspund, potrivit legii, de indeplinirea atributiilor ce le revin din functia publica pe care o detin, precum si a atributiilor ce le sunt delegate. 
(2) Functionarul public are indatorirea sa indeplineasca dispozitiile primite de la superiorii ierarhici.
(3) Functionarul public are dreptul sa refuze, in scris si motivat, indeplinirea dispozitiilor primite de la superiorul ierarhic, daca le considera ilegale. Functionarul public are indatorirea sa aduca la cunostinta superiorului ierarhic al persoanei care a emis dispozitia astfel de situatii.
(4) In cazul in care se constata, in conditiile legii, legalitatea dispozitiei prevazute la alin. (3), functionarul public raspunde in conditiile legii. 
 
Limitele delegarii de atributii
Art. 491(e60)
(1) Delegarea de atributii corespunzatoare unei functii publice vacante se dispune motivat prin act administrativ de catre persoana care are competenta de numire in functia publica, pe o perioada de maximum 3 luni intr-un an calendaristic, in conditiile prezentului Cod
(2) Delegarea de atributii corespunzatoare unei functii publice ocupate al carei titular se afla in concediu in conditiile legii sau este delegat in conditiile art. 551 ori se afla in deplasare in interesul serviciului se stabileste prin fisa postului si opereaza de drept, in conditiile prezentei legi.
(3) Delegarea de atributii corespunzatoare unei functii publice nu se poate face prin delegarea tuturor atributiilor corespunzatoare unei functii publice catre acelasi functionar public. Functionarul public care preia atributiile delegate exercita pe perioada delegarii de atributii si atributiile functiei publice pe care o detine precum si atributiile partial preluate.
(4) In situatia in care functia publica ale carei atributii sunt delegate si functia publica al carei titular preia partial atributiile delegate se afla intr-un raport ierarhic de subordonare, functionarul public care preia atributiile delegate semneaza pentru functia publica ierarhic superioara.
(5) Delegarea de atributii se face numai cu informarea prealabila a functionarului public caruia i se deleaga atributiile.
(6) Functionarul public care preia atributiile delegate trebuie sa indeplineasca conditiile de studii si de vechime necesare pentru ocuparea functiei publice ale carei atributii ii sunt delegate.
(7) Nu pot fi delegate atributii functionarilor publici debutanti sau functionarilor publici care exercita functia publica in temeiul unui raport de serviciu cu timp partial.
(8) Functionarul public caruia i-au fost delegate atributii nu poate delega aceste atributii altui functionar public.
(9) Functionarii publici pot indeplini unele atributii corespunzatoare unei functii de demnitate publica, ale unei functii de autoritate publica sau ale unei alte functii publice, numai in conditiile expres prevazute de lege.
 
Pastrarea secretului de stat, secretului de serviciu si confidentialitatea
Art. 492(e61)
Functionarii publici au obligatia sa pastreze secretul de stat, secretul de serviciu, precum si confidentialitatea in legatura cu faptele, informatiile sau documentele de care iau cunostinta in exercitarea functiei publice, in conditiile legii, cu exceptia situatiilor in care acestea constituie informatii de interes public.
 
Interdictia privind acceptarea darurilor sau a altor avantaje
Art. 493(e62)
(1) Functionarilor publici le este interzis sa solicite sau sa accepte, direct sau indirect, pentru ei sau pentru altii, in considerarea functiei lor publice, daruri sau alte avantaje.
(2) Sunt exceptate de la prevederile alin. (1) bunurile pe care functionarii publici le-au primit cu titlu gratuit in cadrul unor activitati de protocol in exercitarea mandatului sau a functiei publice detinute, care se supun prevederilor legale specifice.
 
Utilizarea responsabila a resurselor publice
Art. 494(e161)
(1) Functionarii publici sunt obligati sa asigure ocrotirea proprietatii publice si private a statului si a unitatilor administrativ-teritoriale, sa evite producerea oricarui prejudiciu, actionand in orice situatie ca un bun proprietar.
(2) Functionarii publici au obligatia sa foloseasca timpul de lucru, precum si bunurile apartinand autoritatii sau institutiei publice numai pentru desfasurarea activitatilor aferente functiei publice detinute.
(3) Functionarii publici trebuie sa propuna si sa asigure, potrivit atributiilor care le revin, folosirea utila si eficienta a banilor publici, in conformitate cu prevederile legale.
(4) Functionarilor publici care desfasoara activitati in interes personal, in conditiile legii, le este interzis sa foloseasca timpul de lucru ori logistica autoritatii sau a institutiei publice pentru realizarea acestora.
 
Subordonarea ierarhica
Art. 495(e63)
(1) Functionarii publici au obligatia de a rezolva, in termenele stabilite de catre superiorii ierarhici, lucrarile si sarcinile repartizate. 
(2) Functionarilor publici le este interzis sa primeasca direct cereri sau sa discute direct cu petentii, cu exceptia celor carora le sunt stabilite asemenea atributii, precum si sa intervina pentru solutionarea acestor cereri.
 
Folosirea imaginii proprii  
Art. 496 (e162)
In considerarea functiei publice detinute, functionarilor publici le este interzis sa permita utilizarea numelui sau imaginii proprii in actiuni publicitare pentru promovarea unei activitati comerciale, precum si in scopuri electorale.
 
Limitarea participarii la achizitii, concesionari sau inchirieri
Art. 497 (e163) 
(1) Orice functionar public poate achizitiona un bun aflat in proprietatea privata a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale, supus vanzarii in conditiile legii, cu exceptia urmatoarelor cazuri:
a) cand a luat cunostinta, in cursul sau ca urmare a indeplinirii atributiilor de serviciu, despre valoarea ori calitatea bunurilor care urmeaza sa fie vandute;
b) cand a participat, in exercitarea atributiilor de serviciu, la organizarea vanzarii bunului respectiv;
c) cand poate influenta operatiunile de vanzare sau cand a obtinut informatii la care persoanele interesate de cumpararea bunului nu au avut acces.
(2) Dispozitiile alin. (1) se aplica in mod corespunzator si in cazul concesionarii sau inchirierii unui bun aflat in proprietatea publica ori privata a statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale.
(3) Functionarilor publici le este interzisa furnizarea informatiilor referitoare la bunurile proprietate publica sau privata a statului ori a unitatilor administrativ-teritoriale, supuse operatiunilor de vanzare, concesionare sau inchiriere, in alte conditii decat cele prevazute de lege.
Respectarea regimului juridic al conflictului de interese
Art. 498(e64)
(1) Functionarii publici au obligatia sa respecte intocmai regimul juridic al conflictului de interese si al incompatibilitatilor precum si regulile privind deontologia profesionala si conduita in timpul serviciului, stabilite potrivit legii. 
(2) La numirea intr-o functie publica, la incetarea raportului de serviciu, precum si in alte situatii prevazute de lege, functionarii publici sunt obligati sa prezinte, in conditiile legii, conducatorului autoritatii sau institutiei publice declaratia de avere si declaratia de interese. Declaratia de avere si declaratia de interese se actualizeaza anual, potrivit legii. 
 
Activitatea publica
Art. 499 (e165)
(1) Comunicarea oficiala a informatiilor si datelor privind activitatea autoritatii sau institutiei publice, precum si relatiile cu mijloacele de informare in masa se asigura de catre functionarii publici desemnati in acest sens de conducatorul autoritatii sau institutiei publice, in conditiile legii.
(2) Functionarii publici desemnati sa participe la activitati sau dezbateri publice, in calitate oficiala, trebuie sa respecte limitele mandatului de reprezentare incredintat de conducatorul autoritatii ori institutiei publice in care isi desfasoara activitatea.
(3) In cazul in care nu sunt desemnati in acest sens, functionarii publici pot participa la activitati sau dezbateri publice, avand obligatia de a face cunoscut faptul ca opinia exprimata nu reprezinta punctul de vedere oficial al autoritatii ori institutiei publice in cadrul careia isi desfasoara activitatea.
(4) Functionarii publici pot participa la elaborarea de publicatii, pot elabora si publica articole de specialitate si lucrari literare ori stiintifice, in conditiile legii.
(5) Functionarii publici pot participa la emisiuni audiovizuale, cu exceptia celor cu caracter politic ori a celor care ar putea afecta prestigiul functiei publice.
(6) In cazurile prevazute la alin. (4) si (5), functionarii publici nu pot utiliza informatii si date la care au avut acces in exercitarea functiei publice, daca acestea nu au caracter public. Prevederile alin. (3) se aplica in mod corespunzator.
(7) In exercitarea dreptului la replica si la rectificare, a dreptului la demnitate, a dreptului la imagine, precum si a dreptului la viata intima, familiala si privata, functionarii publici isi pot exprima public opinia personala in cazul in care prin articole de presa sau in emisiuni audiovizuale s-au facut afirmatii defaimatoare la adresa lor sau a familiei lor. Prevederile alin. (3) se aplica in mod corespunzator.
(8) Functionarii publici isi asuma responsabilitatea pentru aparitia publica si pentru continutul informatiilor prezentate, care trebuie sa fie in acord cu principiile si normele de conduita prevazute de prezenta lege.
(9) Prevederile alin. (1) - (8) se aplica indiferent de modalitatea si de mediul de comunicare.
 
Conduita in relatiile cu cetatenii
Art. 500(e166) 
 (1) In relatiile cu persoanele fizice si cu reprezentantii persoanelor juridice care se adreseaza autoritatii sau institutiei publice, functionarii publici sunt obligati sa aiba un comportament bazat pe respect, buna-credinta, corectitudine, integritate morala si profesionala.
(2) Functionarii publici au obligatia de a nu aduce atingere onoarei, reputatiei, demnitatii, integritatii fizice si morale a persoanelor cu care intra in legatura in exercitarea functiei publice, prin:
a) intrebuintarea unor expresii jignitoare;
b) acte sau fapte care pot afecta integritatea fizica sau psihica a oricarei persoane.
(3) Functionarii publici trebuie sa adopte o atitudine impartiala si justificata pentru rezolvarea legala, clara si eficienta a problemelor cetatenilor.
(4) Pentru realizarea unor raporturi sociale si profesionale care sa asigure demnitatea persoanelor, eficienta activitatii, precum si cresterea calitatii serviciului public, se recomanda respectarea normelor de conduita prevazute la alin. (1)-(3) si de catre celelalte subiecte ale acestor raporturi.
(5) Functionarii publici trebuie sa adopte o atitudine demna si civilizata fata de orice persoana cu care intra in legatura in exercitarea functiei publice, fiind indrituiti, pe baza de reciprocitate, sa solicite acestora un comportament adecvat.
(6) Pentru realizarea unor raporturi sociale si profesionale care sa asigure demnitatea persoanelor, eficienta activitatii, precum si cresterea calitatii serviciului public, este necesara respectarea normelor de conduita prevazute la alin. (1) - (4) si de catre celelalte subiecte de drept ale acestor raporturi.
 
Conduita in cadrul relatiilor internationale
Art. 501 (e167)
(1) Functionarii publici care reprezinta autoritatea sau institutia publica in cadrul unor organizatii internationale, institutii de invatamant, conferinte, seminarii si alte activitati cu caracter international au obligatia sa promoveze o imagine favorabila tarii si autoritatii sau institutiei publice pe care o reprezinta.
(2) In relatiile cu reprezentantii altor state, functionarilor publici le este interzis sa exprime opinii personale privind aspecte nationale sau dispute internationale.
(3) In deplasarile externe, functionarii publici sunt obligati sa aiba o conduita corespunzatoare regulilor de protocol si le este interzisa incalcarea legilor si obiceiurilor tarii gazda.
8) 
Obiectivitate si responsabilitate in luarea deciziilor
Art. 502 
(1) In procesul de luare a deciziilor, functionarii publici au obligatia sa actioneze conform prevederilor legale si sa isi exercite capacitatea de apreciere in mod fundamentat si impartial.
(2) Functionarilor publici le este interzis sa promita luarea unei decizii de catre autoritatea sau institutia publica, de catre alti functionari publici, precum si indeplinirea atributiilor in mod privilegiat.
 (3) Functionarii publici de conducere sunt obligati sa sprijine propunerile si initiativele motivate ale personalului din subordine, in vederea imbunatatirii activitatii autoritatii sau institutiei publice in care isi desfasoara activitatea, precum si a calitatii serviciilor publice oferite cetatenilor.
(4) In exercitarea atributiilor de coordonare, precum si a atributiilor specifice functiilor publice de conducere, functionarii publici au obligatia de a asigura organizarea activitatii personalului, de a manifesta initiativa si responsabilitate si de a sustine propunerile personalului din subordine.
(5) Inaltii functionari publici si functionarii publici de conducere au obligatia sa asigure egalitatea de sanse si tratament cu privire la dezvoltarea carierei personalului din subordine, in conditiile legislatiei specifice aplicabile fiecarei categorii de personal. in acest sens, acestia au obligatia:
a) sa repartizeze sarcinile in mod echilibrat, corespunzator nivelului de competenta si carierei individuale a fiecarei persoane din subordine;
b) sa asigure coordonarea modului de indeplinire a sarcinilor, cu valorificarea corespunzatoare a competentelor fiecarei persoane din subordine;
c) sa monitorizeze performanta profesionala individuala si colectiva a personalului din subordine, sa semnaleze in mod individual performantele necorespunzatoare si sa implementeze masuri destinate ameliorarii performantei individuale si dupa caz, colective, atunci cand este necesar;
d) sa examineze si sa aplice cu obiectivitate criteriile de evaluare a competentei profesionale pentru personalul din subordine, atunci cand propun ori aproba avansari, promovari, transferuri, numiri sau eliberari din functii ori acordarea de stimulente materiale sau morale;
e) sa evalueze in mod obiectiv necesarul de instruire profesionala al fiecarui subordonat si sa propuna participarea la programe de formare si perfectionare profesionala pentru fiecare persoana din subordine;
f) sa delege sarcini si responsabilitati in conditiile legii, persoanelor din subordine care detin cunostintele, competentele si indeplinesc conditiile legale necesare exercitarii functiei respective;
g) sa excluda orice forma de discriminare si de hartuire, de orice natura si in orice situatie, cu privire la personalul din subordine.
(6) In scopul asigurarii conditiilor necesare indeplinirii cu impartialitate a indatoririlor ce decurg din raporturile ierarhice, inaltii functionari publici si functionarii publici de conducere au obligatia de a nu se angaja in relatii patrimoniale cu personalul din subordine.
 
Obligatia respectarii regimului cu privire la sanatate si securitate in munca
Art. 503 
Functionarii publici au obligatia de a se supune controlului de medicina muncii si expertizelor medicale ca urmare a recomandarilor formulate de medicul de medicina muncii, in conditiile legii.
 
 
Sectiunea a 3-a
Consilierea etica a functionarilor publici si asigurarea informarii si a 
raportarii cu privire la normele de conduita 
 
 
Obligatiile autoritatilor si institutiilor publice cu privire la asigurarea consilierii etice a functionarilor publici si a informarii si a raportarii cu privire la normele de conduita
Art. 504 (e170) 
(1) In scopul aplicarii eficiente a dispozitiilor prezentului Cod referitoare la conduita functionarilor publici in exercitarea functiilor detinute, conducatorii autoritatilor si institutiilor publice vor desemna un functionar public, de regula din cadrul compartimentului de resurse umane, pentru consiliere etica si monitorizarea respectarii normelor de conduita. 
(2) In mod exceptional, in functie de numarul de personal din cadrul autoritatii sau institutiei publice, de complexitatea problemelor si de volumul activitatii specifice, pot fi desemnati doi consilieri de etica.
(3) Atributiile consilierilor de etica, precum si conditiile pe care acestia trebuie sa le indeplineasca si alte elemente specifice statutului acestora, procedura de desemnare, atributiile si modalitatea de raportare a institutiilor si autoritatilor in scopul asigurarii implementarii, monitorizarii, si controlului respectarii principiilor si normelor de conduita a functionarilor publici se stabilesc prin hotarare a Guvernului, la propunerea Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.
(4) Autoritatile si institutiile publice implementeaza masurile considerate necesare pentru respectarea dispozitiilor prezentului Cod privind principiile si normele de conduita si sprijina activitatea consilierului de etica.
(5) In aplicarea  dispozitiilor prezentului Cod referitoare la conduita functionarilor publici, orice activitate care implica prelucrarea datelor cu caracter personal se efectueaza cu respectarea prevederilor legislatiei pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date, cu modificarile si completarile ulterioare.
(6) Autoritatile si institutiile publice au obligatia sa asigure participarea consilierilor de etica la programele de formare si perfectionare profesionala.
(7) Pentru informarea cetatenilor, compartimentele de relatii cu publicul au obligatia de a asigura publicarea principiilor si normelor de conduita pe pagina de internet si de a le afisa la sediul autoritatii sau institutiei publice, intr-un loc vizibil si accesibil publicului.
 
Consilierul de etica
Art. 505
(1) In scopul respectarii si monitorizarii implementarii principiilor si normelor de conduita de catre functionarii publici, consilierul de etica exercita un rol activ in domeniul prevenirii incalcarii normelor de conduita prevazute de prezentul Cod. In exercitarea acestui rol consilierii de etica indeplinesc atributiile prevazute de prezentul Cod si de hotararea Guvernului prevazuta la art. 504 alin. (3).
(2) Notiunea de consilier de etica vizeaza dobandirea unei calitati, a unui statut temporar, atribuit cu respectarea unor conditii exprese, unui functionar public pentru o perioada de 3 ani. Pe aceasta perioada si in detinerea acestei calitati, consilierul de etica exercita rolul si indeplineste atributiile prevazute de prezentul Cod de conduita si de hotararea Guvernului prevazuta la art. 504 alin. (3). 
(3) Pe perioada exercitarii calitatii de consilier de etica functionarul public isi pastreaza si functia publica detinuta. Dreptul la cariera al functionarului public este cel corespunzator functiei publice detinute.   
(4) Prin exceptie de la alin. (2), in functie de numarul de personal si de complexitatea activitatii conducatorul autoritatii sau institutiei publice poate decide ca functionarul public desemnat in acest scop sa indeplineasca doar atributiile aferente calitatii de consilier de etica.
(5) Fisa postului corespunzatoare functiei detinute de consilierul de etica se elaboreaza de catre compartimentul de resurse umane si se aproba de catre conducatorul autoritatii sau institutiei publice, prin raportare la atributiile stabilite in sarcina acestuia prin prezentul Cod si prin hotararea Guvernului prevazuta la art. 504 alin. (3).
 
Raportul anual cu privire la managementul functiei publice si al functionarilor publici
Art. 506  (e171) 
(1) Raportul privind managementul functiei publice si al functionarilor publici, care se elaboreaza anual de Agentie, cuprinde si urmatoarele date:
a) numarul si obiectul sesizarilor privind cazurile de incalcare a normelor de conduita profesionala;
b) categoriile si numarul de functionari publici care au incalcat principiile si normele de conduita;
c)  cauzele si consecintele nerespectarii normelor de conduita;
d) evidentierea cazurilor in care functionarilor publici li s-a cerut sa actioneze sub presiunea factorului politic.
(2) Raportul prevazut la alin. (1) contine informatii cu caracter public. Acesta se elaboreaza in baza rapoartele autoritatilor si institutiilor publice privind respectarea normelor de conduita, transmise anual Agentiei Nationale a Functionarilor Publici. 
(3) Rapoartele prevazut la alin. (1) si (2) publica pe site-ul Agentiei Nationale a Functionarilor Public, respectiv al fiecarei autoritati sau institutii publice, dupa caz si se comunica la cererea oricarei persoane interesate.
(4) Agentia Nationala a Functionarilor Publici poate sa prezinte in raportul anual, in mod detaliat, unele cazuri care prezinta un interes deosebit pentru opinia publica.
 
 
Sectiunea a 4-a
Perfectionarea profesionala a functionarilor publici
 
Perfectionarea profesionala
Art. 507(e65) din 372, 373 si 374 corel interior art. 456
(1) Functionarii publici au dreptul si obligatia de a-si imbunatati in mod continuu abilitatile si pregatirea profesionala.
(2)  Autoritatile si institutiile publice au obligatia de a asigura participarea pentru fiecare functionar public la cel putin un program de formare si perfectionare profesionala o data la trei ani.
(3) Autoritatile si institutiile publice au obligatia sa prevada in buget sumele necesare pentru plata cursurilor de pregatire, formare si perfectionare profesionala, a cheltuielilor de transport, cazare si masa, organizate la initiativa ori in interesul autoritatii sau institutiei publice.
(4) Pe perioada in care functionarii publici urmeaza forme de perfectionare profesionala, beneficiaza de drepturile salariale cuvenite, in situatia in care acestea sunt:
a) organizate la initiativa ori in interesul autoritatii sau institutiei publice; 
b) urmate la initiativa functionarului public, cu acordul persoanei care are competenta de numire, si numai in cazul in care perfectionarea profesionala are legatura cu domeniul de activitate al institutiei sau autoritatii publice sau cu specificul activitatii derulate de functionarul public in cadrul acesteia.
(5) Functionarii publici care urmeaza forme de perfectionare profesionala, a caror durata este mai mare de 90 de zile intr-un an calendaristic, organizate in tara sau in strainatate, finantate din bugetul de stat sau bugetul local, sunt obligati sa se angajeze in scris ca vor lucra in administratia publica intre 2 si 5 ani de la terminarea programelor, proportional cu numarul zilelor de perfectionare profesionala, daca pentru programul respectiv nu este prevazuta o alta perioada.
(6) Functionarii publici care au urmat forme de perfectionare profesionala, in conditiile alin. (4), ale caror raporturi de serviciu inceteaza, potrivit dispozitiilor art. 566 lit. b), d) si e), ale art. 567 alin. (1) lit. g)–j) sau ale art. 569 alin. (1) lit. e), inainte de implinirea termenului prevazut sunt obligati sa restituie contravaloarea cheltuielilor efectuate pentru perfectionare, precum si, dupa caz, drepturile salariale primite pe perioada perfectionarii, calculate in conditiile legii proportional cu perioada ramasa pana la implinirea termenului.
(7) Prevederile alin. (6) nu se aplica in cazul in care functionarul public nu mai detine functia publica din motive neimputabile acestuia. 
(8) Persoanele care au urmat o forma de perfectionare, dar nu au absolvit-o din vina lor, sunt obligate sa restituie institutiei sau autoritatii publice contravaloarea cheltuielilor efectuate pentru perfectionare, precum si drepturile salariale primite in perioada perfectionarii, calculate in conditiile legii, daca acestea au fost suportate de autoritatea sau institutia publica.
(9) Nu constituie forme de perfectionare profesionala si nu pot fi finantate din bugetul de stat sau din bugetul local studiile universitare definite in conditiile prevazute de legislatia specifica.
(10) Normele metodologice cu privire la formarea si perfectionarea profesionala a functionarilor publici, inclusiv drepturile si obligatiile asociate procesului de formare sunt stabilite prin hotarare a Guvernului, la propunerea ministerului cu atributii in domeniul administratiei publice si a Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.
 
Planul de perfectionare profesionala a functionarilor publici
Art. 508(e66)
(1) Autoritatile si institutiile publice au obligatia sa elaboreze anual planul de perfectionare profesionala a functionarilor publici, cu prevederea resurselor necesare formarii.
(2) Autoritatile si institutiile publice au obligatia sa comunice Agentiei Nationale a Functionarilor Publici datele solicitate cu privire la perfectionarea functionarilor publici, in conditiile si in formatul stabilit de aceasta.
(3) Continutul si instructiunile de elaborare a planului de perfectionare precum si modalitatea de comunicare a datelor solicitate de Agentia Nationala a Functionarilor Publici cu privire la perfectionarea profesionala a functionarilor publici se stabilesc prin hotarare a Guvernului, la propunerea Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.
 
 
Sectiunea a 5-a
Regimul incompatibilitatilor si conflictului de interese in exercitarea functiilor publice
 
 
Incompatibilitati cu alte functii
Art. 509 (e67) (e95)
(1) Calitatea de functionar public este incompatibila cu exercitarea oricarei alte functii publice sau calitati decat cea in care a fost numit, precum si cu functiile de demnitate publica, cu exceptiile prevazute de prezentul Cod.
(2) Functionarii publici nu pot detine alte functii si nu pot desfasura alte activitati, remunerate sau neremunerate, cu exceptia celor prevazute la art. 511 alin. (1) - (2), dupa cum urmeaza:
a) in cadrul autoritatilor sau institutiilor publice;
b) in cadrul cabinetului demnitarului, cu exceptia cazului in care functionarul public este suspendat din functia publica, in conditiile prezentului Cod, pe durata numirii sale;
c) in cadrul regiilor autonome, societatilor ori in alte unitati cu scop lucrativ din sectorul public;
d) in calitate de membru al unui grup de interes economic.
(3) Nu se afla in situatie de incompatibilitate, in sensul prevederilor alin. (2) lit. a) si c), functionarul public care:
a) este desemnat printr-un act administrativ, sa reprezinte interesele statului in legatura cu activitatile desfasurate de operatorii economici cu capital ori patrimoniu integral sau majoritar de stat, in conditiile rezultate din actele normative in vigoare;
b) este desemnat printr-un act administrativ, sa participe in calitate de reprezentant al autoritatii ori institutiei publice in cadrul unor organisme sau organe colective de conducere constituite in temeiul actelor normative in vigoare;
c) exercita un mandat de reprezentare, pe baza desemnarii de catre o autoritate sau institutie publica, in conditiile expres prevazute de actele normative in vigoare.
(4) Nu se afla in situatie de incompatibilitate, in sensul prevederilor alin. (2), functionarul public care este desemnat prin act administrativ pentru a face parte din echipa de implementare a unui proiect finantat din fonduri comunitare nerambursabile postaderare, precum si din imprumuturi externe contractate sau garantate de stat rambursabile sau nerambursabile. Fac exceptie functionarii publici care exercita atributii de auditor sau atributii de control asupra activitatii derulate in cadrul acesteia, precum si functionarii publici care fac parte din echipa de proiect, dar pentru care activitatea desfasurata in cadrul respectivei echipe genereaza o situatie de conflict de interese cu functia publica pe care o ocupa.
(5) Functionarii publici care, in exercitarea functiei publice, au desfasurat activitati de monitorizare si control cu privire la societati sau alte unitati cu scop lucrativ de natura celor prevazute la alin. (2) lit. c) nu pot sa-si desfasoare activitatea si nu pot acorda consultanta de specialitate la aceste societati timp de 3 ani dupa iesirea din corpul functionarilor publici.
(6) Functionarii publici nu pot fi mandatari ai unor persoane in ceea ce priveste efectuarea unor acte in legatura cu functia publica pe care o exercita.
(7) Pe durata in care raportul de serviciu este suspendat functionarul public nu poate detine functiile sau calitatile si nu poate desfasura activitatile incompatibile cu functia exercitata anterior suspendarii, cu exceptiile prevazute de lege.
(8) In situatia in care modificarea raportului de serviciu presupune exercitarea de atributii specifice unei alte functii publice, functionarul public este obligat sa nu detina functiile sau calitatile si sa nu desfasoare activitatile incompatibile cu functia publica exercitata.
(9) Pe perioada suspendarii raportului de serviciu in situatia prevazuta la art. 563 alin. (1) lit. a), functionarul public nu poate detine functii sau calitati si nu poate desfasura activitati incompatibile cu functia sau calitatea exercitata pe perioada suspendarii.
 
Raporturi ierarhice directe cu membri ai familiei
Art. 510(e68) fost 3752 (e95))
(1) Nu sunt permise raporturile ierarhice directe in cazul in care functionarii publici respectivi sunt soti sau rude de gradul I.
(2) Prevederile alin. (1) se aplica si in cazul in care seful ierarhic direct are calitatea de demnitar.
(3) Persoanele care se afla in una dintre situatiile prevazute la alin. (1) sau (2) vor opta, in termen de 60 de zile, pentru incetarea raporturilor ierarhice directe sau renuntarea la calitatea de demnitar.
(4) Orice persoana poate sesiza existenta situatiilor prevazute la alin. (1) sau (2).
(5) Situatiile prevazute la alin. (1) si neindeplinirea obligatiei prevazute la alin. (3) se constata de catre seful ierarhic superior al functionarilor publici respectivi, care dispune incetarea raporturilor ierarhice directe dintre functionarii publici soti sau rude de gradul I.
(6) Situatiile prevazute la alin. (2) si neindeplinirea obligatiei prevazute la alin. (3) se constata, dupa caz, de catre Prim-ministru, ministru sau prefect, care dispune incetarea raporturilor ierarhice directe dintre demnitar si functionarul public sot sau ruda de gradul I.
 
Functii sau activitati care nu sunt incompatibile cu functia publica 
Art. 511(e69)
(1) Functionarii publici, functionarii publici parlamentari si functionarii publici cu statut special pot exercita functii sau activitati in domeniul didactic si formarii profesionale, al cercetarii stiintifice, al creatiei literar-artistice. 
(2) In sensul prezentului Cod, prin activitati in domeniul didactic si formarii profesionale se inteleg activitatile desfasurate de functionarii publici care ocupa functii didactice in institutiile de invatamant superior de stat sau private acreditate in conditiile legii ori care au calitatea de formatori sau persoana resursa in cadrul programelor de formare profesionala, organizate in conditiile legii. 
(3) Functionarii publici care desfasoara activitatile prevazute la alin. (2) au obligatia de a respecta programul de lucru prevazut de lege sau de reglementarile proprii ale institutiilor in cadrul carora sunt numiti.
(4) Functionarii publici, functionarii publici parlamentari si functionarii publici cu statut special pot desfasura activitati si in alte domenii de activitate din sectorul privat in cadrul unor entitati legal recunoscute din domeniul privat sau, dupa caz, in mod individual, cu exceptia urmatoarelor activitati:
a) activitati identice cu cele prevazute in fisa postului functionarului public;
b) activitati in legatura cu derularea unor proiecte finantate din programe pentru care structura in cadrul careia a fost numit asigura elaborarea, gestionarea, monitorizarea tehnica si financiara si evaluarea proiectelor sau programelor dupa caz;
c) activitati desfasurate la acele entitati legal recunoscute pentru care, in functie de domeniul de activitate al acestora, autoritatea sau institutia publica in cadrul careia functionarul public a fost numit desfasoara activitati de control; 
d) activitati desfasurate la acele entitati legal recunoscute pentru care autoritatea sau institutia publica in cadrul careia functionarul public a fost numit are ca atributie recunoasterea unor calitati sau acordarea unor drepturi; 
e) activitati desfasurate la acele entitati legal recunoscute cu care institutia sau autoritatea in cadrul careia a fost numit are o relatie de angajament, indiferent de natura acestuia;
f) activitati desfasurate la acele entitati legal recunoscute aflate in litigiu, de orice natura, cu autoritatea sau institutia publica in cadrul careia a fost numit;
g) alte activitati prevazute prin reglementari speciale ca fiind incompatibile cu functia publica.
(5) In situatia functionarilor publici care desfasoara activitatile prevazute la alin. (1) si (4) documentele care alcatuiesc dosarul profesional sunt gestionate de catre autoritatea sau institutia publica la care acestia sunt numiti.
 
Conflictul de interese privind functionarii publici
Art. 512(e70) corel 322
(1) Functionarul public este in conflict de interese atunci cand are un interes personal de natura sa afecteze exercitarea cu impartialitate a functiei publice, in urmatoarele situatii:
a) este chemat sa rezolve cereri, sa ia decizii sau sa participe la luarea deciziilor cu privire la persoane fizice si juridice cu care are relatii cu caracter patrimonial;
b) este desemnat sa participe in cadrul aceleiasi comisii, constituite conform legii, cu functionari publici care au calitatea de sot sau ruda de gradul I;
c) este chemat sa ia decizii care duc la obtinerea unui folos de natura patrimoniala pentru sine, pentru sot, sotie ori rude pana la gradul I.
(2) In cazul existentei unui conflict de interese, functionarul public este obligat sa se abtina de la rezolvarea cererii, luarea deciziei sau participarea la luarea unei decizii si sa-l informeze de indata pe seful ierarhic caruia ii este subordonat direct. 
(3) In situatia prevazuta la alin. (2), seful ierarhic este obligat sa ia masurile care se impun pentru exercitarea cu impartialitate a functiei publice, in termen de cel mult 3 zile de la data luarii la cunostinta.
(4) In cazurile prevazute la alin. (1), conducatorul autoritatii sau institutiei publice, la propunerea sefului ierarhic caruia ii este subordonat direct functionarul public in cauza, va desemna un alt functionar public, care are aceeasi pregatire si nivel de experienta.
(5) Incalcarea dispozitiilor alin. (2) si (3) atrage, dupa caz, raspunderea disciplinara, administrativa, civila ori penala, potrivit legii.
 
 
Capitolul VI
Cariera functionarilor publici
 
Sectiunea 1
Recrutarea functionarilor publici
 
Dobandirea calitatii de functionar public
Art. 513(e71) corel art.378, 
(1) Calitatea de functionar public se poate dobandi in conditiile prezentei legi de catre orice persoana care indeplineste conditiile prevazute la art. 514, astfel:
a) prin concurs;
b) prin transformarea posturilor de natura contractuala in posturi aferente functiilor publice, in conditiile prevazute la art. 457. 
(2) In cazul prevazut la alin. (1) lit. b), persoanele incadrate cu contract individual de munca pe perioada nedeterminata in posturi de natura contractuala care au fost stabilite ca functii publice in conditiile prevazute de art. 460, sunt numite in functii publice de executie pentru care indeplinesc conditiile prevazute la art. 514 si conditiile de vechime in specialitatea studiilor corespunzatoare clasei si gradului profesional ale functiei publice. 
(3) Drepturile salariale ale persoanelor care ocupa functii publice in conditiile alin. (2) se stabilesc potrivit salarizarii functiilor publice in care au fost numite.
 
Conditii de ocupare a unei functii publice
Art. 514(e72) corel 328, 377, 432, 434, 439
(1) Poate ocupa o functie publica persoana care indeplineste urmatoarele conditii:
a) are cetatenia romana si domiciliul in Romania;  
b) cunoaste limba romana, scris si vorbit;  
c) are varsta de minimum 18 ani impliniti;  
d) are capacitate deplina de exercitiu;  
e) are o stare de sanatate corespunzatoare functiei publice pentru care candideaza, atestata pe baza de examen medical de specialitate;  
f) indeplineste conditiile de studii si vechime in specialitate prevazute de lege pentru ocuparea functiei publice; 
g) indeplineste conditiile specifice pentru ocuparea functiei publice;  
h) nu a fost condamnata definitiv pentru savarsirea unei infractiuni contra securitatii nationale, contra autoritatii, infractiuni de coruptie sau de serviciu, infractiuni de fals ori contra infaptuirii justitiei, cu exceptia situatiei in care a intervenit reabilitarea;
i) nu le-a fost interzis dreptul de a ocupa o functie publica sau de a exercita profesia ori activitatea in executarea careia a savarsit fapta, prin hotarare judecatoreasca definitiva, in conditiile legii; 
j) nu a fost destituita dintr-o functie publica sau nu i-a incetat contractul individual de munca pentru motive disciplinare in ultimii 3 ani;  
k) nu a fost lucrator al Securitatii sau colaborator al acesteia, in conditiile prevazute de legislatia specifica.
(2) In cazul in care printre conditiile specifice prevazute la alin. (1) lit.g) este stabilita si obtinerea unui aviz/autorizatie prevazuta de lege, aceasta conditie se indeplineste cu respectarea prevederilor legislatiei specifice cu privire la indeplinirea conditiei.
 
Ocuparea functiilor publice
Art. 515(e73)
(1) Ocuparea functiilor publice vacante si a functiilor publice temporar vacante se poate face in conditiile prezentului Cod, precum si in conditiile reglementate de legi speciale cu privire la posibilitatea ocuparii, pe perioade determinate, a functiilor publice in autoritati si institutii publice.
(2) Ocuparea functiilor publice vacante se face prin: 
a) concurs organizat in conditiile  prevazute la art. 516;
b) modificarea raporturilor de serviciu prin promovare, transfer sau mutare definitiva;
c) redistribuire intr-o functie publica vacanta;
d) alte modalitati prevazute expres de prezentul Cod. 
(3) Decizia privind alegerea uneia dintre modalitatile de ocupare a functiilor publice prevazute la alin. (2) lit.a)-c) apartine persoanei care are competenta de numire in functia publica.
(4) Pentru ocuparea functiilor publice se elaboreaza anual planul de ocupare, cu consultarea sindicatelor reprezentative ale functionarilor publici, astfel:
  a) de catre Agentia Nationala a Functionarilor Publici, pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite, pentru autoritatile si institutiile publice din administratia publica centrala;
 b) de catre primar sau, dupa caz, de catre presedintele consiliului judetean, prin aparatul de specialitate, pentru autoritatile si institutiile publice din administratia publica locala.
(5) Planul de ocupare a functiilor publice stabileste:
   a) numarul maxim al functiilor publice rezervate promovarii functionarilor publici;
   b) numarul maxim al functiilor publice care vor fi rezervate in scopul promovarii rapide;
   c) numarul maxim al functiilor publice care vor fi ocupate prin recrutare;
   d) numarul maxim al functiilor publice care vor fi infiintate;
   e) numarul maxim al functiilor publice care vor fi supuse reorganizarii;
   f) numarul maxim de functii publice pe fiecare clasa, categorie si pe grade profesionale;
    g) numarul maxim al functiilor publice de conducere si al functiilor publice corespunzatoare categoriei inaltilor functionari publici.
(6) Planul de ocupare a functiilor publice se intocmeste centralizat, pe fiecare ordonator principal de credite si pe fiecare institutie din subordinea acesteia sau finantata prin bugetul sau.
(7) In situatia prevazuta la alin. (4) lit. a), planul de ocupare a functiilor publice se aproba prin hotarare a Guvernului. In situatia prevazuta la alin. (4) lit. b), planul de ocupare a functiilor publice se aproba prin hotarare a consiliului local, respectiv a consiliului judetean.
(8) Pentru autoritatile si institutiile publice din administratia publica locala, proiectul planului de ocupare a functiilor publice se transmite Agentiei Nationale a Functionarilor Publici cu 30 de zile inainte de data aprobarii. In situatia in care Agentia Nationala a Functionarilor Publici constata neregularitati in structura acestuia, autoritatile sau institutiile publice au obligatia de a modifica proiectul planului de ocupare a functiilor publice, pe baza observatiilor Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, in conformitate cu prevederile legale.
 
Concursul pentru ocuparea unei functii publice
Art. 516 (e74)
(1) Concursul pentru ocuparea unei functii publice are la baza principiile competitiei, transparentei, competentei, precum si cel al egalitatii accesului la functiile publice pentru fiecare cetatean care indeplineste conditiile legale. 
(2) Concursul pentru ocuparea functiilor publice din cadrul autoritatilor si institutiilor publice prevazute la art. 425 lit. a) si c)-f) are doua etape:
a) etapa de recrutare care consta in verificarea cunostintelor generale si competentelor generale necesare ocuparii unei functii publice, realizata prin concurs national;
b) etapa de selectie care consta in verificarea cunostintelor de specialitate si competentelor specifice necesare ocuparii unei functii publice vacante, realizata prin concurs pe post.
(3) Persoanele care promoveaza etapa prevazuta la alin. (2) lit. a) nu dobandesc calitatea de functionar public. Promovarea etapei prevazute la alin. (2) lit. a) confera dreptul de participare la concursul pe post prevazut la alin. (2) lit. b), pentru o perioada de maximum 3 ani de la data promovarii concursului national.
(4) Concursul pentru ocuparea functiilor publice din cadrul autoritatilor si institutiilor publice prevazute la art. 425 lit.b) are doua etape:
a) etapa de recrutare care consta in verificarea cunostintelor generale si competentelor generale necesare ocuparii unei functii publice;
b) etapa de selectie care consta in verificarea cunostintelor de specialitate si competentelor specifice necesare ocuparii unei functii publice vacante.
(5) Etapele prevazute la alin. (4) lit. a) si b) se constituie ca parti ale concursului de ocupare a unui post vacant organizat la nivel local de catre autoritatile si institutiile publice prevazute la art. 425 lit. b.
(6) La etapele prevazute la alin. (2) lit.b) si alin. (4) lit.b) pot participa si persoane care au deja calitatea de functionar public. In cazul in care o persoana care are calitatea de functionar public este declarata admisa la concursul pentru ocuparea unei functii publice vacante raportul de serviciu al functionarului public inceteaza, prin una dintre modalitatile prevazute de lege, si ia nastere un nou raport de serviciu prin emiterea unui act administrativ de numire in functia publica.
(7) Anuntul privind concursul se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a si pe site-ul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, cu cel putin 30 de zile inainte de data desfasurarii concursului si numai in conditiile prevazute la art. 454 alin. (4)-(7). Prin exceptie, termenul de 30 de zile poate fi redus la 15 zile pentru concursul organizat in vederea ocuparii functiilor publice de executie temporar vacante.
(8) Procedura cadru de organizare si desfasurare a concursurilor pentru ocuparea functiilor publice se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.
 
Conditii specifice pentru ocuparea functiilor publice de executie si de conducere
Art. 517 (e75)
(1) Conditiile minime de vechime in specialitatea studiilor necesare ocuparii functiilor publice de executie se stabilesc astfel: 
a) 1 an in specialitatea studiilor necesare exercitarii functiei publice, pentru ocuparea functiilor publice de executie de grad profesional asistent; 
b) 5 ani in specialitatea studiilor necesare exercitarii functiei publice, pentru ocuparea functiilor publice de executie de grad profesional principal; 
c) 9 ani in specialitatea studiilor necesare exercitarii functiei publice, pentru ocuparea functiilor publice de executie de grad profesional superior. 
(2) Conditiile minime de vechime in specialitatea studiilor necesare ocuparii functiilor publice de conducere se stabilesc astfel: 
a) 3 ani in specialitatea studiilor necesare exercitarii functiei publice, pentru ocuparea functiilor publice de conducere de secretar de oras si comuna, sef birou, precum si a functiilor publice specifice asimilate acestora;
b) 5 ani in specialitatea studiilor necesare exercitarii functiei publice, pentru ocuparea functiilor publice de conducere de secretar de municipiu, sef serviciu precum si a functiilor publice specifice asimilate acestora; 
c) 7 ani in specialitatea studiilor necesare exercitarii functiei publice, pentru ocuparea functiei publice de secretar de judet, precum si a functiilor publice de conducere, altele decat cele prevazute la lit. a) si b).
(3) Pentru ocuparea functiilor publice de conducere, candidatii trebuie sa fi absolvit, cu diploma, studii de masterat in domeniul administratiei publice, management sau in specialitatea studiilor necesare ocuparii functiei publice.
 
Organizarea concursului pentru ocuparea unei functii publice
Art. 518/ 58 (e76)
(1) Etapa prevazuta la art. 516 alin. (2) lit. a) se organizeaza, in conditiile legii, de catre Agentia Nationala a Functionarilor Publici pe baza Planului de recrutare a functionarilor publici. 
(2) Pentru organizarea si desfasurarea etapei prevazute la alin. (1), Agentia Nationala a Functionarilor Publici poate solicita sprijinul autoritatilor si institutiilor publice. 
(3) Etapa prevazuta la art. 516 alin. (2) lit. b) se organizeaza, in conditiile legii, astfel:
a) de catre comisia de selectie a inaltilor functionari publici pentru ocuparea functiilor publice din categoria inaltilor functionari publici vacante;
b) de catre autoritatile si institutiile publice  prevazute la art. 425 lit. a) si c)-f), ai caror conducatori au competenta de numire in functiile publice pentru care se organizeaza concursul pe post, pentru ocuparea functiilor publice de conducere si de executie vacante.
(4) Etapele prevazute la art. 516 alin. (4) lit. a) si b) se organizeaza de catre autoritatile si institutiile publice prevazute la art. 425 lit. b), ai caror conducatori au competenta de numire in functiile publice pentru care se organizeaza concursul, pentru ocuparea functiilor publice de conducere si de executie vacante.
(5) Pentru concursurile organizate pentru ocuparea functiilor publice de conducere, Agentia Nationala a Functionarilor Publici desemneaza un reprezentant al acestei institutii in comisia de concurs. 
(6) In situatia prevazuta la alin. (5) reprezentantul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici poate fi desemnat din cadrul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici sau, dupa caz, din cadrul;
a) institutiei prefectului pentru concursurile organizate pentru autoritatile si institutiile publice deconcentrate, la propunerea prefectului judetului respectiv;
b) institutiei prefectului sau consiliului judetean pentru concursurile organizate de catre autoritatile si institutiile publice din administratia publica locala.
(7) Pentru concursurile organizate pentru ocuparea functiilor publice de executie, autoritatile si institutiile publice care organizeaza concursurile pot solicita Agentiei Nationale a Functionarilor Publici desemnarea unui reprezentant pentru a face parte din comisia de concurs. In cazul in care Agentia Nationala a Functionarilor Publici nu desemneaza un reprezentant pentru a face parte din comisia de concurs sau nu comunica un raspuns in termen de 10 zile de la primirea solicitarii, autoritatile si institutiile publice pot solicita institutiei prefectului sau consiliului judetean desemnarea unui reprezentant in comisia de concurs.
(8) Prin exceptie de la prevederile privind deplasarea personalului din administratia publica, cheltuielile aferente deplasarii persoanelor prevazute la alin. (6) si (7) pentru a participa la comisiile de concurs se suporta de catre autoritatile si institutiile publice care organizeaza concursul.
 
Accesul persoanelor cu dizabilitati in functia publica
Art. 519 (e77)
(1) Persoanele cu dizabilitati au dreptul de a participa la concursurile organizate pentru ocuparea unor functii publice pentru care indeplinesc conditiile generale si specifice stabilite.
(2) Autoritatile si institutiile publice organizatoare au obligatia de a asigura accesibilitatea la concursul pentru ocuparea unei functii publice, in conditiile legii.
 
 
Sectiunea a 2-a
Numirea functionarilor publici
 
Numirea in functii publice
Art. 520(e79)
Numirea in functii publice se face de catre conducatorul autoritatii sau institutiei publice sau, dupa caz, de persoana care are competenta legala de numire in conditiile unor acte normative specifice, prin act administrativ emis in termenele si in conditiile legii, pe baza rezultatelor concursului.
 
Perioada de stagiu
Art. 521 (e80)
(1) Perioada de stagiu are ca obiect verificarea aptitudinilor profesionale in indeplinirea atributiilor si responsabilitatilor unei functii publice, formarea practica a functionarilor publici debutanti, precum si cunoasterea de catre acestia a specificului administratiei publice si a exigentelor acesteia.
(2) Durata perioadei de stagiu este de 1 an.
 
Finalizarea perioadei de stagiu
Art. 522 (e81)
La terminarea perioadei de stagiu, pe baza rezultatului evaluarii realizate, functionarul public debutant va fi: 
a) numit functionar public de executie definitiv in clasa corespunzatoare studiilor absolvite, in functiile publice prevazute la art. 444, in gradul profesional asistent; 
b) eliberat din functia publica, in cazul in care a obtinut la evaluarea activitatii calificativul "necorespunzator".
 
                                                                     Sectiunea a 3-a
Promovarea functionarilor publici si evaluarea performantelor profesionale
 
Promovarea in functia publica
Art. 523 (e82)
(1) Functionarul public poate promova in functia publica, in conditiile legii.
(2) Promovarea este modalitatea de dezvoltare a carierei prin:
a) ocuparea unei functii publice de executie de grad profesional imediat superior celui detinut;
b) ocuparea unei functii publice de executie dintr-o clasa corespunzatoare studiilor absolvite;
c) ocuparea unei functii publice din categoria inaltilor functionari publici vacante si a unei functii publice de conducere vacante.
 
Conditii generale privind promovarea in functia publica
Art. 524
(1) Promovarea in grad profesional si promovarea in clasa nu sunt conditionate de existenta unui post vacant.
(2) Promovarea intr-o functie publica din categoria inaltilor functionari publici precum si promovarea intr-o functie publica de conducere este conditionata de existenta unui post vacant.
 
Promovarea in grad profesional
Art. 525 (e85)
(1) Promovarea in grad profesional este modalitatea de dezvoltare a carierei prin ocuparea unei functii publice de executie de grad profesional imediat superior celui detinut de functionarul public.
(2) Promovarea in grad profesional se face prin concurs sau examen, organizat de catre autoritatile si institutiile publice, cu incadrarea in fondurile bugetare alocate,  prin transformarea postului ocupat de functionarul public ca urmare a promovarii concursului.
(3) Fisa postului functionarului public care a promovat in grad profesional se completeaza cu noi atributii si responsabilitati sau, dupa caz, prin cresterea gradului de complexitate a atributiilor exercitate.
(4) In situatia promovarii in gradul profesional imediat superior celui detinut de functionarul public care ocupa o functie publica temporar vacanta, postul aferent functiei publice se transforma pana la data incetarii raporturilor de serviciu ale acestuia, in conditiile legii.
 
Conditii pentru concursul sau examenul de promovare in grad profesional
Art. 526 (e86)
(1) Pentru a participa la concursul sau examenul de promovare in grad profesional, functionarul public trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii: 
a) sa aiba cel putin 4 ani vechime in gradul profesional al functiei publice din care promoveaza; 
b) sa fi obtinut un numar minim de credite prin participarea la programe de formare, de perfectionare, seminare, conferinte, in conditiile legii sau sa fi urmat o forma de perfectionare profesionala cu durata de minimum 30 de ore in ultimii 3 ani de activitate; 
c) sa fi obtinut calificativul «foarte bine» la evaluarea semestriala a performantelor individuale in ultimii 2 ani de activitate; 
d) sa nu aiba o sanctiune disciplinara neradiata in conditiile prezentei legi;
(2) Constituie vechime in grad profesional vechimea definita potrivit art. 476 alin. (6), precum si cea prevazuta la art. 549 alin. (7), art. 559 alin. (5), art. 563 alin. (4), art. 564 alin. (4) si art. 577 alin. (3).
 
Promovarea in clasa
Art. 527 (e87)
(1) Promovarea in clasa este modalitatea de dezvoltare a carierei prin ocuparea unei functii publice de executie dintr-o clasa superioara celei in care se afla functia publica detinuta de functionarul public.
(2) Autoritatile sau institutiile publice pot organiza examen de promovare in clasa pentru functionarii publici care indeplinesc conditiile prevazute la art. 528, in masura in care apreciaza ca transformarea postului ocupat de functionarul public intr-un post cu atributii corespunzatoare studiilor de nivel superior este utila autoritatii sau institutiei publice.
(3) Promovarea in clasa in conditiile prevazute la alin. (2) se face prin examen, care se organizeaza de catre autoritatile si institutiile publice, cu incadrarea in fondurile bugetare alocate, prin transformarea postului ocupat de functionarul public ca urmare a promovarii examenului.
(4) Promovarea in clasa nu se poate face pe o functie publica de auditor sau de consilier juridic.
(5) Fisa postului functionarului public care a promovat in clasa se completeaza cu noi atributii si responsabilitati corespunzatoare studiilor de nivel superior sau, dupa caz, prin cresterea gradului de complexitate a atributiilor exercitate.
(6) In situatia promovarii functionarului public care ocupa o functie publica temporar vacanta postul aferent functiei publice se transforma pana la data incetarii raporturilor de serviciu ale functionarului public numit pe perioada determinata, in conditiile legii.
 
Conditii pentru examenul de promovare in clasa
Art. 528(e88)
Pentru a participa la examenul de promovare in clasa, functionarul public trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
a) sa dobandeasca, ulterior intrarii in corpul functionarilor publici, o diploma de studii de nivel superior, in specialitatea in care isi desfasoara activitatea sau intr-un domeniu considerat util pentru desfasurarea activitatii de catre conducatorul autoritatii sau institutiei publice;
b) sa nu aiba o sanctiune disciplinara neradiata in conditiile prezentului Cod. 
 
Promovarea in functia publica de conducere si in functia publica din categoria inaltilor functionari publici 
Art. 529
Promovarea in functia publica din categoria inaltilor functionari publici si promovarea in functia publica de conducere este modalitatea de dezvoltare a carierei unui functionar public prin ocuparea, in urma promovarii concursului, a unei functii publice din categoria inaltilor functionari publici sau a unei functii publice de conducere vacante.
 
Conditii pentru concursul sau examenul de promovare in functia publica de conducere si in functia publica din categoria inaltilor functionari publici
Art. 530 (e89)
 (1) Pentru a participa la concursul de promovare intr-o functie publica din categoria inaltilor functionari publici, functionarii publici trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:
a) sa fie numiti intr-o functie publica din clasa I;
b) sa indeplineasca conditiile prevazute la art. 446 alin. (4); 
c) sa nu aiba o sanctiune disciplinara neradiata in conditiile prezentului Cod. 
(2) Pentru a participa la concursul de promovare intr-o functie publica de conducere vacanta, functionarii publici trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii: 
a) sa fie numiti intr-o functie publica din clasa I;
b) sa indeplineasca conditiile de vechime in specialitate prevazute la art. 517 alin. (2).
c) sa indeplineasca conditiile de studii precum si conditiile specifice necesare ocuparii functiei publice; 
d) sa fie absolventi cu diploma ai studiilor de masterat, in domeniul administratiei publice, management sau in specialitatea studiilor necesare ocuparii functiei publice;
e) sa nu aiba o sanctiune disciplinara neradiata in conditiile prezentului Cod;
f) sa fi obtinut un numar minim de credite prin participarea la programe de formare, de perfectionare, seminare, conferinte, in conditiile legii.
(3) Sistemul de credite necesar promovarii prevazute la art. 526 alin. (1) lit. b) precum si de la alin. (3) lit. f) a prezentului articol se reglementeaza prin hotarare a Guvernului.
 
Concursul de promovare in functia publica de conducere
Art. 531(e90)
(1) Art. 516, art. 517 si art. 518 se aplica in mod corespunzator si pentru concursurile de promovare in functia publica de conducere.
(2) Concursul de promovare in functia publica de conducere are o singura etapa, respectiv cea prevazuta la art. 516 alin. (2) lit. b) sau, dupa caz, la art. 516 alin. (4) lit. b).
 
Evaluarea performantelor individuale ale functionarilor publici
Art. 532 (e91)
(1) Evaluarea performantelor profesionale individuale ale functionarilor publici se face semestrial. 
(2) Procesul de evaluare a performantelor profesionale individuale ale functionarilor publici consta in evaluarea obiectivelor individuale ale functionarului public si in testarea profesionala, dupa caz.
(3) Evaluarea obiectivelor individuale ale functionarilor publici cuprinde urmatoarele elemente:
a) evaluarea gradului si a modului de atingere a obiectivelor individuale;   
b) evaluarea gradului de indeplinire a criteriilor de performanta.
(4) Pentru masurarea gradului de atingere a obiectivelor individuale ale functionarilor publici se stabilesc indicatori de performanta. 
(5) Testarea profesionala reprezinta verificarea competentelor specifice ale functionarului public. 
(6) Pentru testarea profesionala a functionarilor publici de conducere, la nivelul autoritatilor si institutiilor publice se organizeaza comisii de testare. Autoritatile si institutiile publice pot solicita Agentiei Nationale a Functionarilor Publici desemnarea unei persoane care sa fie membru al comisiei de testare.
(7) In urma procesului de evaluare a performantelor profesionale individuale functionarului public i se acorda unul dintre urmatoarele calificative: "foarte bine", "bine", "satisfacator", "nesatisfacator". 
(8) Calificativele obtinute in procesul de evaluare a performantelor profesionale individuale ale functionarilor publici sunt avute in vedere la: 
a) promovarea intr-o functie publica superioara;
b) acordarea de prime, in conditiile legii;
c) diminuarea drepturilor salariale cu maximum 20% pana la urmatoarea evaluare semestriala a performantelor profesionale individuale, pentru functionarii publici care au obtinut calificativul “satisfacator”;   
d) eliberarea din functia publica.
(9) Evaluarea performantelor profesionale individuale se realizeaza pentru toti functionarii publici care au desfasurat efectiv activitate in cursul perioadei pentru care se face evaluarea. 
(10) Evaluarea performantelor profesionale individuale se realizeaza de catre superiorul ierarhic nemijlocit al functionarului public. Rezultatele evaluarii sunt consemnate intr-un raport de evaluare a performantelor profesionale individuale care se semneaza de catre superiorul ierarhic nemijlocit si se contrasemneaza de superiorul ierarhic al acestuia din urma si se aproba de catre conducatorul institutiei sau autoritatii publice. In situatia in care conducatorul institutiei sau autoritatii publice este direct superiorul ierarhic nemijlocit sau superiorul ierarhic al acestuia din urma, acesta aproba in mod direct raportul de evaluare, fara a-l semna sau contrasemna, dupa caz. 
(11) Prin exceptie de la alin. (10), evaluarea secretarului unitatii administrativ-teritoriale/subdiviziunii administrativ-teritoriale, se realizeaza de catre o comisie de evaluare formata din primar, respectiv presedintele consiliului judetean si consilieri locali, respectiv judeteni, desemnati in acest scop.
(12) Din comisia de evaluare a secretarului unitatii administrativ-teritoriale/subdiviziunii administrativ-teritoriale cu o populatie mai mica de 50.000 de locuitori fac parte 2 consilieri, iar pentru secretarului unitatii administrativ-teritoriale/subdiviziunii administrativ-teritoriale cu o populatie peste 50.000 de locuitori fac parte 4 consilieri.
(13) Evaluarea performantelor profesionale individuale se realizeaza in mod obligatoriu la modificarea, suspendarea si incetarea raporturilor de serviciu ale functionarilor publici. 
(14) In cadrul procesului de evaluare a performantelor profesionale individuale ale functionarilor publici se stabilesc cerintele de formare profesionala a functionarilor publici. 
(15) Metodologia pentru realizarea procesului de evaluare a performantelor profesionale individuale ale functionarilor publici se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.
 
Perioada de stagiu a managerilor publici
Art. 533 (e92)
(1) Perioada in care o persoana a urmat programe organizate, in conditiile legii, pentru obtinerea statutului de manager public este asimilata perioadei de stagiu. 
(2) In cazul nepromovarii programelor prevazute la alin. (1), perioada de stagiu nu constituie vechime in specialitatea studiilor necesare ocuparii functiilor publice si nici vechime in functia publica.
 
 
Capitolul VII
Acorduri colective. Comisii paritare
 
Acordurile colective
Art. 534(e93)
(1) Autoritatile si institutiile publice pot incheia anual, in conditiile legii, acorduri cu sindicatele reprezentative ale functionarilor publici sau cu reprezentantii functionarilor publici, care sa cuprinda numai masuri referitoare la: 
a) constituirea si folosirea fondurilor destinate imbunatatirii conditiilor la locul de munca; 
b) sanatatea si securitatea in munca; 
c) programul zilnic de lucru; 
d) perfectionarea profesionala; 
e) alte masuri decat cele prevazute de lege, referitoare la protectia celor alesi in organele de conducere ale organizatiilor sindicale. 
(2) In cazul in care sindicatul nu este reprezentativ sau functionarii publici nu sunt organizati in sindicat, acordul se incheie cu reprezentantii functionarilor publici din respectiva autoritate sau institutie publica, desemnati in conditiile legii.
(3) Autoritatea sau institutia publica va furniza sindicatelor reprezentative sau reprezentantilor functionarilor publici informatiile necesare pentru incheierea acordurilor colective, in conditiile legii.
(4) Acordurile colective incheiate cu nerespectarea prevederilor alin. (1) sunt nule de drept. Nulitatea se constata de instanta de contencios administrativ competenta, in conditiile legii.
 
Comisiile paritare
Art. 535 (e94)
(1) In cadrul autoritatilor si institutiilor publice se constituie comisii paritare. 
(2) In alcatuirea comisiei paritare intra un numar egal de reprezentanti desemnati de conducatorul autoritatii sau institutiei publice si de sindicatul reprezentativ al functionarilor publici. In cazul in care sindicatul nu este reprezentativ sau functionarii publici nu sunt organizati in sindicat, reprezentantii lor vor fi desemnati prin votul majoritatii functionarilor publici din respectiva autoritate sau institutie publica. 
(3) Modul de constituire, organizare si functionare a comisiilor paritare, precum si componenta, atributiile si procedura de lucru ale acestora se stabilesc prin hotarare a Guvernului, la propunerea Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.
 
Rolul si atributiile comisiilor paritare
Art. 536 (e95)
(1) Comisiile paritare sunt consultate in urmatoarele situatii: 
a) la stabilirea masurilor de imbunatatire a activitatii autoritatilor si institutiilor publice pentru care sunt constituite; 
b) la stabilirea oricaror masuri privind pregatirea profesionala a functionarilor publici, daca costurile acestora sunt suportate din fonduri bugetare; 
c) la stabilirea programului de lucru de catre conducatorul autoritatii sau institutiei publice;
d) la solutionarea sesizarilor care sunt adresate de functionarii publici conducatorilor autoritatilor sau institutiilor publice cu privire la modul de respectare a drepturilor prevazute de lege, precum si a acordurilor colective;
e) la identificarea instrumentelor de asigurare a accesibilitatii precum si a masurilor de adaptare destinate compensarii inabilitatilor persoanelor cu dizabilitati care ocupa functii publice;
f) alte situatii prevazute de lege. 
(2) In exercitarea atributiilor, comisiile paritare emit avize consultative.
(3) Comisiile paritare monitorizeaza realizarea acordurilor colective dintre sindicatele reprezentative sau reprezentantii functionarilor publici si autoritatile sau institutiile publice, in situatia in care au fost incheiate astfel de acorduri. 
(4) Comisia paritara intocmeste un raport anual cu privire la respectarea prevederilor acordurilor colective incheiate in conditiile legii, precum si la activitatea desfasurata in conditiile alin. (1) si (2), care se publica pe site-ul autoritatii sau institutiei publice.
 
 
Capitolul VIII
Sanctiunile disciplinare si raspunderea functionarilor publici
 
Tipuri de raspundere
Art. 537 (e96)
(1) Incalcarea de catre functionarii publici, cu vinovatie, a indatoririlor de serviciu atrage raspunderea administrativa, civila sau penala, in conditiile legii si ale prezentului Cod. 
(2) Semnarea, contrasemnarea sau avizarea de catre functionarii publici a proiectelor de acte administrative si a documentelor de fundamentare a acestora, cu incalcarea prevederilor legale, atrage raspunderea acestora in conditiile legii. 
(3) Functionarul public are dreptul de a refuza semnarea, respectiv contrasemnarea ori avizarea actelor si documentelor prevazute la alin. (2), daca le considera ilegale, cu respectarea prevederilor art. 490.
(4) Refuzul functionarului public de a semna, respectiv de a contrasemna ori aviza actele si documentele prevazute la alin. (2) se face in scris si motivat in termen de 5 zile lucratoare de la data primirii actelor cu exceptia situatiilor in care prin acte normative cu caracter special sunt prevazute alte termene si se inregistreaza intr-un registru special destinat acestui scop. 
(5) Functionarii publici care refuza sa semneze, respectiv sa contrasemneze ori avizeze actele si documentele prevazute la alin. (2), fara a motiva refuzul, in scris, cu indicarea temeiului legal, raspund in conditiile legii.
 
Raspunderea in solidar cu autoritatea sau institutia publica
Art. 538 (e97)
(1) Orice persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau sau intr-un interes legitim se poate adresa instantei judecatoresti, in conditiile legii, impotriva autoritatii sau institutiei publice care a emis actul sau care a refuzat sa rezolve cererea referitoare la un drept subiectiv sau la un interes legitim. 
(2) In cazul in care actiunea se admite, plata daunelor se asigura din bugetul autoritatii sau institutiei publice prevazute la alin. (1). Daca instanta judecatoreasca constata vinovatia functionarului public, persoana respectiva va fi obligata la plata daunelor, solidar cu autoritatea sau institutia publica. 
(3) Raspunderea juridica a functionarului public nu se poate angaja daca acesta a respectat prevederile legale si procedurile administrative aplicabile autoritatii sau institutiei publice in care isi desfasoara activitatea. 
 
Raspunderea administrativ-disciplinara
Art. 539 (e98)
(1) Incalcarea cu vinovatie de catre functionarii publici a indatoririlor corespunzatoare functiei publice pe care o detin si a normelor de conduita profesionala si civica prevazute de lege constituie abatere disciplinara si atrage raspunderea disciplinara a acestora. 
(2) Constituie abateri disciplinare urmatoarele fapte: 
a) intarzierea sistematica in efectuarea lucrarilor; 
b) neglijenta repetata in rezolvarea lucrarilor; 
c) absenta nemotivata de la serviciu; 
d) nerespectarea programului de lucru; 
e) interventiile sau staruintele pentru solutionarea unor cereri in afara cadrului legal; 
f) nerespectarea secretului profesional sau a confidentialitatii lucrarilor cu acest caracter; 
g) manifestari care aduc atingere prestigiului autoritatii sau institutiei publice in care isi desfasoara activitatea; 
h) desfasurarea in timpul programului de lucru a unor activitati cu caracter politic; 
i) refuzul nemotivat, in scris, de a indeplini atributiile de serviciu, potrivit legii; 
j) refuzul nemotivat de a se supune controlului de medicina muncii si expertizelor medicale ca urmare a recomandarilor formulate de medicul de medicina muncii, conform prevederilor legale;
k) incalcarea prevederilor referitoare la interdictii stabilite prin lege pentru functionarii publici, precum si la conflicte de interese si incompatibilitati daca functionarul public nu actioneaza pentru incetarea acesteia intr-un termen de 10 zile calendaristice de la data intervenirii cazului de incompatibilitate; 
l) alte fapte prevazute ca abateri disciplinare in actele normative din domeniul functiei publice si functionarilor publici sau aplicabile acestora. 
(3) Sanctiunile disciplinare sunt: 
a) avertismentul scris;
b) mustrarea scrisa; 
c) diminuarea drepturilor salariale cu 5-20% pe o perioada de pana la 3 luni; 
d) diminuarea drepturilor salariale cu 10-15% pe o perioada de pana la 1 an de zile;
e) suspendarea dreptului de promovare pe o perioada de la 1 la 3 ani; 
f) retrogradarea intr-o functie publica vacanta de nivel inferior, pe o perioada de pana la un an, cu diminuarea corespunzatoare a salariului; 
g) destituirea din functia publica. 
(4) Ca urmare a savarsirii abaterilor disciplinare prevazute la alin. (2), se aplica urmatoarele sanctiuni disciplinare:
a) pentru abaterile disciplinare prevazute la alin. (2) lit. a) si b), se aplica una dintre sanctiunile disciplinare prevazute la alin. (3) lit. a), b) sau c);
b) pentru abaterile disciplinare prevazute la alin. (2) lit. c) si d), in situatia in care abaterea disciplinara este savarsita o singura data intr-un interval de 3 luni calendaristice, se aplica sanctiunea disciplinara prevazuta la alin. (3) lit. a);
c) pentru abaterile disciplinare prevazute la alin. (2) lit. c) si d), in situatia in care abaterea disciplinara este savarsita in mod repetat, se aplica una dintre sanctiunile disciplinare prevazute la alin. (3) lit. b)-g);
d) pentru abaterile disciplinare prevazute la alin. (2) lit. e) si g), se aplica una dintre sanctiunile disciplinare prevazute la alin. (3) lit. d)-g);
e) pentru abaterile disciplinare prevazute la alin. (2) lit. f) si h), se aplica una dintre sanctiunile disciplinare prevazute la alin. (3) lit. d)-g);
f) pentru abaterile disciplinare prevazute la alin. (2) lit. i), j) si k), se aplica una dintre  sanctiunile disciplinare prevazute la alin. (3) lit. b)-g);
g) pentru abaterile disciplinare prevazute la alin. (2) lit. l), se aplica una dintre sanctiunile disciplinare prevazute la alin. (3).
(5) Pentru functionarii publici de executie sanctiunea prevazuta la alin. (3) lit. f) se aplica prin transformarea functiei publice pe care o ocupa, pe perioada de executare a sanctiunii disciplinare. Pentru functionarii publici de conducere in situatia in care sanctiunea prevazuta la alin. (3) lit. f) nu se poate aplica pentru ca nu exista o functie publica de conducere de nivel inferior vacanta in cadrul autoritatii sau institutiei publice, se aplica sanctiunea disciplinara prevazuta la alin. (3), lit. d).
 (6) La individualizarea sanctiunii disciplinare, conform  prevederilor alin. (4), se va tine seama de cauzele si gravitatea abaterii disciplinare, imprejurarile in care aceasta a fost savarsita, gradul de vinovatie si consecintele abaterii, comportarea generala in timpul serviciului a functionarului public, precum si de existenta in antecedentele acestuia a altor sanctiuni disciplinare care nu au fost radiate in conditiile prezentei Parti. 
(7) Pentru cumulul de abateri disciplinare, se aplica sanctiunea disciplinara aferenta abaterii disciplinare celei mai grave. 
(8) Sanctiunile disciplinare se aplica in termen de cel mult 4 luni de la data sesizarii comisiei de disciplina, dar nu mai tarziu de 2 ani de la data savarsirii abaterii disciplinare, cu exceptia abaterii disciplinare prevazute de alin. (2) lit. k) cu privire la conflict de interese si/sau incompatibilitati, pentru care sanctiunea disciplinara se aplica in conditiile prevazute la art. 570 lit. b) si c). 
(9) In cazul in care fapta functionarului public a fost sesizata ca abatere disciplinara si ca infractiune, procedura angajarii raspunderii disciplinare se suspenda pana la dispunerea clasarii ori renuntarii la urmarirea penala sau pana la data la care instanta judecatoreasca dispune achitarea, renuntarea la aplicarea pedepsei, amanarea aplicarii pedepsei sau incetarea procesului penal. 
(10) Pe perioada cercetarii administrative, in situatia in care functionarul public a carui fapta a fost sesizata ca abatere disciplinara poate influenta cercetarea administrativa, conducatorul autoritatii sau institutiei publice are obligatia de a interzice accesul acestuia la documentele care pot influenta cercetarea sau, dupa caz, de a dispune mutarea temporara a functionarului public in cadrul in cadrul autoritatii ori institutiei publice ori in cadrul altei structuri fara personalitate juridica a autoritatii ori institutiei publice. Masura se dispune pe intreaga durata pe care functionarul public poate influenta cercetarea administrativa. 
(11) In situatia in care in cazul functionarilor publici de conducere nu este posibila aplicarea prevederilor alin. (10), persoana care are competenta numirii in functia publica are obligatia sa dispuna mutarea temporara a functionarului public intr-o functie publica corespunzatoare nivelului de studii, cu mentinerea drepturilor salariale avute.
 
Aplicarea sanctiunilor disciplinare
Art. 540 (e99)
(1) Sanctiunile disciplinare prevazute la art. 539 alin. (3) lit. b)-g) nu pot fi aplicate decat dupa cercetarea prealabila a faptei savarsite si dupa audierea functionarului public. Audierea functionarului public trebuie consemnata in scris, sub sanctiunea nulitatii. Refuzul functionarului public de a se prezenta la audieri sau de a semna o declaratie privitoare la abaterile disciplinare care i se imputa se consemneaza intr-un proces-verbal si nu impiedica finalizarea cercetarii prealabile si aplicarea sanctiunii.
(2) Sanctiunea disciplinara prevazuta la art. 539 alin. (3) lit. g) se aplica si direct de catre persoana care are competenta legala de numire in functia publica, in situatia prevazuta la art. 570 lit. b) si c).
(3) Sanctiunea disciplinara prevazuta la art. 539 alin. (3) lit. a) se poate aplica si direct de catre conducatorul institutiei publice, cu aplicarea corespunzatoare a dispozitiilor alin. (1).
(4) Sanctiunile disciplinare prevazute la art. 539 alin. (3) lit. b)-g) se aplica de conducatorul institutiei publice, la propunerea comisiei de disciplina. 
 
Comisia de disciplina
Art. 541 (e100)
(1) In cadrul autoritatilor si institutiilor publice se constituie comisii de disciplina avand urmatoarea competenta:
a) analizarea faptelor sesizate ca abateri disciplinare prevazute de art. 539 alin. (2), cu exceptia abaterii disciplinare referitoare la incompatibilitati si conflicte de interese prevazuta la art. 539 alin. (2) lit. k); 
b) propunerea sanctiunii disciplinare aplicabile functionarilor publici;
c) sesizarea Agentiei Nationale de Integritate pentru abaterea disciplinara referitoare la incompatibilitati si conflicte de interese prevazuta la art. 539 alin. (2) lit. k), in vederea verificarii si solutionarii.
(2) Din comisia de disciplina face parte si cel putin un reprezentant al organizatiei sindicale reprezentative sau, dupa caz, un reprezentant desemnat prin votul majoritatii functionarilor publici pentru care este organizata comisia de disciplina, in cazul in care sindicatul nu este reprezentativ sau functionarii publici nu sunt organizati in sindicat. 
(3) Comisia de disciplina poate desemna unul sau mai multi membri si, dupa caz, poate solicita compartimentelor de control din cadrul autoritatilor sau institutiilor publice sa cerceteze faptele sesizate si sa prezinte rezultatele activitatii de cercetare.
(4) Comisia de disciplina pentru inaltii functionari publici este compusa din 5 inalti functionari publici, numiti prin decizia Prim-ministrului, la propunerea ministrului cu atributii in domeniul administratiei publice si a presedintelui Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.
(5) Comisia de disciplina pentru secretarii comunelor, oraselor si sectoarelor municipiului Bucuresti se constituie la nivelul judetului, respectiv municipiului Bucuresti, prin ordin al prefectului si este compusa din:   
a) secretarul general al institutiei prefectului din judetul respectiv;
b) secretarul judetului, sau secretarul municipiului Bucuresti, dupa caz;
c) un membru desemnat de majoritatea secretarilor unitatilor administrativ-teritoriale din judetul respectiv sau de secretarii sectoarelor municipiului Bucuresti dupa caz.
(6) Membrii supleanti pentru comisia constituita potrivit prevederilor alin. (5) sunt:
a) secretarul unitatii administrativ-teritoriale resedinta de judet sau secretarul unui sector al municipiului Bucuresti, dupa caz;
b) un reprezentant al institutiei prefectului din judetul respectiv;
c) un membru desemnat de majoritatea secretarilor unitatilor administrativ-teritoriale din judetul respectiv.
(7) Comisia de disciplina pentru secretarii judetelor si secretarul municipiului Bucuresti se constituie la nivel national, prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale a Functionarilor Publici si este compusa din:
un functionar public din cadrul ministerului cu atributii in domeniul administratiei publice;
b) un functionar public din cadrul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici;
c) un secretar al judetului, desemnat de majoritatea secretarilor judetelor si de secretarul municipiului Bucuresti.
(8) Membrii supleanti pentru comisia constituita potrivit prevederilor alin. (7) sunt:
a) un functionar public din cadrul ministerului cu atributii in domeniul administratiei publice;
b) un functionar public din cadrul Agentiei Nationale a Functionarilor Publici;
c) un secretar al judetului, desemnat de majoritatea secretarilor judetelor si de secretarul municipiului Bucuresti.
(9) Modul de constituire, organizare si functionare a comisiilor de disciplina, precum si componenta, atributiile, modul de sesizare si procedura de lucru ale acestora se stabilesc prin hotarare a Guvernului, la propunerea Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.
 
Cai de atac
Art. 542(e101)
Functionarul public nemultumit de sanctiunea aplicata se poate adresa instantei de contencios administrativ, solicitand anularea sau modificarea, dupa caz, a ordinului sau dispozitiei de sanctionare.
 
Cazierul administrativ
Art. 543 (e102)
(1) Pentru evidentierea situatiei disciplinare a functionarilor publici, Agentia Nationala a Functionarilor Publici elibereaza caziere administrative. 
(2) Cazierul administrativ este un act care cuprinde sanctiunile disciplinare aplicate functionarului public si care nu au fost radiate in conditiile legii. 
(3) Cazierul administrativ este eliberat la solicitarea: 
a) functionarului public, pentru propria situatie disciplinara; 
b) conducatorului autoritatii sau institutiei publice in care functionarul public isi desfasoara activitatea;
c) conducatorului autoritatii sau institutiei publice in cadrul careia se afla functia publica din categoria inaltilor functionari publici vacanta sau functia publica de conducere vacanta, pentru functionarii publici care candideaza la concursul de promovare organizat in vederea ocuparii acesteia;
d) presedintelui comisiei de disciplina, pentru functionarul public aflat in procedura de cercetare administrativa; 
e) altor persoane prevazute de lege.
 
Radierea sanctiunilor disciplinare
Art. 544 (e103)
(1) Sanctiunile disciplinare se radiaza de drept, dupa cum urmeaza: 
a) in termen de 3 luni de la aplicare, sanctiunea disciplinara prevazuta la art. 539 alin. (3) lit. a);
b) in termen de 6 luni de la aplicare, sanctiunea disciplinara prevazuta la art. 539 alin. (3) lit. b); 
c) la expirarea termenului pentru care au fost aplicate, sanctiunile disciplinare prevazute la art. 539 alin. (3) lit. c)-f); 
d) in termen de 3 ani de la aplicare, sanctiunea prevazuta la art. 539 alin. (3) lit. g); 
e) de la data comunicarii hotararii judecatoresti definitive prin care s-a anulat actul administrativ de sanctionare disciplinara a functionarului public. 
(2) Radierea sanctiunilor disciplinare prevazute la alin. (1) lit. a), b) si c) se constata prin act administrativ al conducatorului autoritatii sau institutiei publice.
 
Raspunderea contraventionala
Art. 545 (e104)
(1) Raspunderea contraventionala a functionarilor publici se angajeaza in cazul in care acestia au savarsit o contraventie in timpul si in legatura cu sarcinile de serviciu. 
(2) Impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii functionarul public se poate adresa cu plangere la judecatoria in a carei circumscriptie isi are sediul autoritatea sau institutia publica in care este numit functionarul public sanctionat. 
 
Raspunderea civila
Art. 546 (e105)
Raspunderea civila a functionarului public se angajeaza:  
a) pentru pagubele produse cu vinovatie patrimoniului autoritatii sau institutiei publice in care functioneaza;  
b) pentru nerestituirea in termenul legal a sumelor ce i s-au acordat necuvenit;  
c) pentru daunele platite de autoritatea sau institutia publica, in calitate de comitent, unor terte persoane, in temeiul unei hotarari judecatoresti definitive. 
 
Ordinul sau dispozitia de imputare
Art. 547 (e106)
(1) Repararea pagubelor aduse autoritatii sau institutiei publice in situatiile prevazute la art. 546 lit. a) si b) se dispune prin emiterea de catre conducatorul autoritatii sau institutiei publice a unui ordin sau a unei dispozitii de imputare, in termen de 30 de zile de la constatarea pagubei, sau, dupa caz, prin asumarea unui angajament de plata, iar in situatia prevazuta la lit. c) a aceluiasi articol, pe baza hotararii judecatoresti definitive.
(2) Impotriva ordinului sau dispozitiei de imputare functionarul public in cauza se poate adresa instantei de contencios administrativ, in conditiile legii.
(3) Ordinul sau dispozitia de imputare ramasa definitiva ca urmare a neintroducerii ori respingerii actiunii la instanta de contencios administrativ constituie titlu executoriu.
(4) Dreptul conducatorului autoritatii sau institutiei publice de a emite ordinul sau dispozitia de imputare se prescrie in termen de 3 ani de la data producerii pagubei.
 
Raspunderea penala
Art. 548 (e107)
(1) Raspunderea functionarului public pentru infractiunile savarsite in timpul serviciului sau in legatura cu atributiile functiei publice pe care o ocupa se angajeaza potrivit legii penale.
(2) In situatia in care nu sunt intrunite conditiile pentru angajarea raspunderii penale, iar fapta functionarului public poate fi considerata abatere disciplinara, va fi sesizata comisia de disciplina competenta.
(3) De la momentul punerii in miscare a actiunii penale, in situatia in care functionarul public poate influenta cercetarea, persoana care are competenta numirii in functia publica are obligatia sa dispuna mutarea temporara a functionarului public in cadrul autoritatii ori institutiei publice ori in cadrul altei structuri fara personalitate juridica a autoritatii ori institutiei publice. Masura se dispune pe intreaga durata pe care functionarul public poate influenta cercetarea. 
(4) In situatia in care in cazul functionarilor publici de conducere nu este posibila aplicarea prevederilor alin. (3), persoana care are competenta numirii in functia publica are obligatia sa dispuna mutarea temporara a functionarului public intr-o functie publica corespunzatoare nivelului de studii, cu mentinerea drepturilor salariale avute.
 
 
Capitolul IX
Modificarea, suspendarea si incetarea raporturilor de serviciu
 
Sectiunea 1
Modificarea raportului de serviciu
 
Modalitati de modificare a raporturilor de serviciu
Art. 549 (e108)
(1) Modificarea raporturilor de serviciu ale functionarilor publici, numiti pe durata nedeterminata sau pe durata determinata, are loc prin: 
a) delegare; 
b) detasare; 
c) transfer; 
d) mutarea definitiva in cadrul autoritatii sau institutiei publice ori in cadrul altei structuri fara personalitate juridica a autoritatii sau institutiei publice, in conditiile prezentului Cod; 
e) mutarea temporara in cadrul autoritatii sau institutiei publice ori in cadrul altei structuri fara personalitate juridica a autoritatii sau institutiei publice, in conditiile prezentului Cod; 
f) exercitarea cu caracter temporar a unei functii publice de conducere sau din categoria inaltilor functionari publici;
g) promovare;
h) mobilitatea in cadrul categoriei inaltilor functionari publici.
(2) In cazul functionarilor publici numiti pe durata determinata modificarea temporara a raporturilor de serviciu se poate face pe o perioada mai mica sau egala cu perioada pentru care au fost numiti.
(3) Functionarilor publici numiti intr-o functie publica de grad profesional debutant li se pot aplica numai modalitatile de modificare temporara a raporturilor de serviciu prevazute la alin. (1) lit. a), b) si e).
(4) Functionarii publici numiti pe durata determinata precum si functionarii publici debutanti pot fi promovati in conditiile prevazute de prezentul Cod.
(5) Functionarilor publici care exercita functia publica in temeiul unui raport de serviciu cu timp partial nu le sunt aplicabile modalitatile de modificare temporara a raporturilor de serviciu prevazute la alin. (1) lit. a), b), e) si f).
(6) Modificarea raporturilor de serviciu ale functionarilor publici se dispune prin act administrativ al persoanei care are competenta de numire, cu aplicarea corespunzatoare a prevederilor art. 578 si 580. 
(7) Perioada in care functionarul public de executie a avut raporturile de serviciu modificate temporar pe o functie publica de acelasi nivel sau de nivel inferior, in conditiile prezentei legi, constituie vechime in gradul profesional al functiei publice de executie pe care functionarul public o detine.
 
Mobilitatea in cadrul categoriei inaltilor functionari publici
Art. 550 (e109)
(1) Inaltii functionari publici sunt supusi mobilitatii in functie si prezinta disponibilitate la numirile in functiile publice din categoria inaltilor functionari publici. 
(2) Mobilitatea inaltilor functionari publici cuprinde ansamblul activitatilor si deciziilor generatoare de modificari ale raporturilor de serviciu ale inaltilor functionari publici, in cadrul categoriei inaltilor functionari publici, realizate in interes public, pentru desfasurarea activitatii autoritatilor si institutiilor publice, precum si pentru dezvoltarea profesionala a inaltilor functionari publici. 
(3) Mobilitatea inaltilor functionari publici se realizeaza cu respectarea principiilor privind legalitatea, impartialitatea, obiectivitatea si transparenta. 
(4) Mobilitatea nu poate fi realizata: 
a) in acelasi timp pentru toti inaltii functionari publici dintr-o autoritate sau institutie publica; 
b) decat o data intr-un an calendaristic, pentru acelasi functionar public. 
(5) Prin exceptie de la prevederile alin. (4) lit. b), mobilitatea se poate realiza mai mult de o data pe an la cererea inaltului functionar public sau cu acordul acestuia.
(6) Inaltul functionar public poate refuza mobilitatea daca se afla in una dintre urmatoarele situatii: 
a) graviditate; 
b) isi creste singur copilul minor; 
c) starea sanatatii, dovedita cu certificat medical, face contraindicata mobilitatea; 
d) motive familiale temeinice justifica refuzul de a da curs mobilitatii. 
(7) Refuzul neintemeiat de a da curs mobilitatii atrage eliberarea din functia publica, in conditiile legii.
 
Delegarea
Art. 551110)
(1) Delegarea reprezinta o modalitate de modificare a raporturilor de serviciu ale functionarului public prin schimbarea locului muncii si in legatura cu atributiile stabilite prin fisa de post a acestuia.
(2) Delegarea se dispune in interesul autoritatii sau institutiei publice in care este incadrat functionarul public, pe o perioada de cel mult 60 de zile calendaristice intr-un an. 
(3) Functionarul public poate refuza delegarea daca se afla in una dintre urmatoarele situatii: 
a) graviditate; 
b) isi creste singur copilul minor; 
c) starea sanatatii, dovedita cu certificat medical, face contraindicata delegarea;
d) motive familiale temeinice justifica refuzul de a da curs delegarii. 
(4) Delegarea pe o perioada mai mare de 60 de zile calendaristice in cursul unui an calendaristic se poate dispune numai cu acordul scris al functionarului public.
(5) Pe timpul delegarii functionarul public isi pastreaza functia publica si salariul iar, in cazul in care delegarea se face intr-o alta localitate decat cea in care functionarul public isi desfasoara activitatea, autoritatea sau institutia publica care il deleaga este obligata sa suporte costul integral al transportului, cazarii si al indemnizatiei de delegare.
 
Detasarea
Art. 552 (e111)
(1) Detasarea se dispune in interesul autoritatii sau institutiei publice in care urmeaza sa isi desfasoare activitatea functionarul public, pentru o perioada de cel mult 6 luni. In cursul unui an calendaristic un functionar public poate fi detasat mai mult de 6 luni numai cu acordul sau scris.
(2) Detasarea se poate dispune pe o functie publica vacanta sau temporar vacanta.
(3) Detasarea se poate dispune pe o functie publica de acelasi nivel, cu respectarea  categoriei, clasei si gradului profesional al functionarului public, sau intr-o functie publica de nivel inferior. Functionarul public poate fi detasat pe o functie publica de nivel inferior numai cu acordul sau scris.
(4) Functionarul public trebuie sa indeplineasca conditiile de studii si conditiile specifice pentru ocuparea functiei publice pe care urmeaza sa fie detasat. 
(5) Detasarea se poate dispune pe o functie publica de conducere sau din categoria inaltilor functionari publici, cu aplicarea corespunzatoare a dispozitiilor art. 559, daca functionarul public indeplineste conditiile de studii, de vechime in specialitatea studiilor, precum si conditiile specifice necesare ocuparii functiei publice in conditiile prezentului Cod.
(6) Functionarii publici cu statut special, precum si functionarii publici care ocupa functii publice specifice pot fi detasati pe functii publice generale, sau pe functii specifice cu instiintarea prealabila a Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, cu 15 zile inainte de aplicarea masurii. 
(7) Functionarii publici pot fi detasati si pe functii publice cu statut special, precum si in functii publice specifice cu  instiintarea prealabila a Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, cu 15 zile inainte de aplicarea masurii, in conditiile prezentului Cod.
(8) Detasarea se dispune prin act administrativ al persoanei care are competenta legala de numire a functionarului public detasat, la propunerea conducatorului autoritatii sau institutiei publice in care urmeaza sa isi desfasoare activitatea functionarul public detasat.
(9) Functionarul public poate refuza detasarea daca se afla in una dintre urmatoarele situatii: 
a) graviditate; 
b) isi creste singur copilul minor; 
c) starea sanatatii, dovedita cu certificat medical, face contraindicata detasarea; 
d) detasarea se face intr-o localitate in care nu i se asigura cazare, in conditiile legii; 
e) este singurul intretinator de familie; 
f) motive familiale temeinice justifica refuzul de a da curs detasarii. 
(10) Pe perioada detasarii functionarul public isi pastreaza functia publica si salariul. Daca salariul corespunzator functiei publice pe care este detasat este mai mare, el are dreptul la acest salariu. Pe timpul detasarii in alta localitate autoritatea sau institutia publica beneficiara este obligata sa-i suporte costul integral al transportului, dus si intors, cel putin o data pe luna, al cazarii si al indemnizatiei de detasare.
 
Transferul
Art. 553 (e112)
(1) Transferul poate avea loc dupa cum urmeaza: 
a) in interesul serviciului; 
b) la cererea functionarului public. 
(2) Transferul se poate face pe o functie publica vacanta de acelasi nivel, cu respectarea  categoriei, clasei si gradului profesional al functionarului public, sau intr-o functie publica vacanta de nivel inferior. 
(3) Pentru functionarii publici de executie prin functie publica de nivel inferior se intelege orice functie publica cu grad profesional mai mic decat gradul profesional al functiei publice detinute sau de clasa de nivel inferior.
(4) Pentru functionarii publici de conducere prin functie publica de nivel inferior se intelege o functie publica de conducere situata ierarhic la un nivel inferior functiei publice detinute, potrivit ierarhizarii prevazute la art. 442, precum si orice functie publica de executie.
(5) Functionarul public trebuie sa indeplineasca conditiile de studii, conditiile de vechime si conditiile specifice pentru ocuparea functiei publice in care urmeaza sa fie transferat. Verificarea conditiilor de realizare a transferului este in sarcina conducatorului autoritatii sau institutiei publice la care se transfera functionarul public.
(6) Transferul in interesul serviciului se face la solicitarea conducatorului autoritatii sau institutiei publice in care urmeaza sa isi desfasoare activitatea functionarul public, cu acordul scris al functionarului public si cu aprobarea conducatorului autoritatii sau institutiei publice in care este numit functionarul public.
(7) In cazul transferului in interesul serviciului in alta localitate decat cea in care isi are sediul autoritatea sau institutia publica de la care se transfera, functionarul public transferat are dreptul la o indemnizatie egala cu salariul net calculat la nivelul salariului din luna anterioara celei in care se transfera si la un concediu platit de 5 zile lucratoare. Plata acestor drepturi se suporta de autoritatea sau institutia publica la care se face transferul, in termen de cel mult 15 zile de la data aprobarii transferului. Nu beneficiaza de dreptul la indemnizatie functionarii publici care au domiciliul in localitatea in care isi are sediul autoritatea sau institutia publica la care se transfera.
(8) Transferul la cerere se face la solicitarea functionarului public si cu aprobarea conducatorului autoritatii sau institutiei publice in care urmeaza sa isi desfasoare activitatea functionarul public. Autoritatea sau institutia publica in cadrul careia s-a aprobat transferul la cerere al functionarului public instiinteaza cu celeritate autoritatea sau institutia publica in cadrul careia isi desfasoara activitatea functionarul public, despre aprobarea cererii de transfer. In termen de maximum 10 zile lucratoare de la primirea instiintarii, conducatorul autoritatii sau institutiei publice in care isi desfasoara activitatea functionarul public are obligatia sa emita actul administrativ de modificare a raporturilor de serviciu ale functionarului public, cu precizarea datei de la care opereaza transferul la cerere. Data de la care opereaza transferul la cerere nu poate depasi 30 de zile calendaristice de la data emiterii actului administrativ.
(9) Autoritatile sau institutiile publice pot aproba proceduri interne de selectie a functionarilor publici prin transfer, respectiv de verificare a conditiilor de realizare a transferului.
(10) In cazul inaltilor functionari publici, transferul se poate dispune numai pe o functie publica de conducere sau de executie. 
(11) Prin exceptie de la prevederile alin. (8), transferul la cerere in cazul inaltilor functionari publici se dispune de catre persoana care are competenta legala de numire in functia publica, la solicitarea motivata a inaltului functionar public si cu aprobarea conducatorului autoritatii sau institutiei publice in a carei structura se gaseste functia publica de conducere sau de executie vacanta pe care urmeaza a fi transferat.
 
Mutarea
Art. 554
Mutarea in cadrul autoritatii sau institutiei publice ori in cadrul altei structuri fara personalitate juridica a autoritatii sau institutiei publice poate fi definitiva ori temporara.
 
Mutarea definitiva
Art. 555
(1) Mutarea definitiva poate avea loc pe o functie publica vacanta de acelasi nivel, cu respectarea  categoriei, clasei si gradului profesional al functionarului public, sau intr-o functie publica vacanta de nivel inferior. Functionarul public trebuie sa indeplineasca conditiile de studii, conditiile de vechime si conditiile specifice pentru ocuparea functiei publice in care urmeaza sa fie mutat.
(2) Prevederile alin. (3) si (4) ale art. 553 se aplica in mod corespunzator.
(3) Mutarea definitiva poate avea loc:
a) din dispozitia conducatorului autoritatii sau institutiei publice in care isi desfasoara activitatea functionarul public, cu acordul scris al functionarului public;
b) la solicitarea justificata a functionarului public, cu aprobarea conducatorului autoritatii sau institutiei publice.
(4) In cazul inaltilor functionari publici, mutarea definitiva se poate dispune pe o functie publica vacanta de conducere sau de executie in cadrul autoritatii sau institutiei publice in care acesta isi desfasoara activitatea de persoana care are competenta legala de numire in functia publica, la solicitarea motivata a inaltului functionar public si cu aprobarea conducatorului autoritatii sau institutiei publice, daca functionarul public indeplineste conditiile de studii, conditiile de vechime si conditiile specifice pentru ocuparea functiei publice in care se dispune mutarea.
(5) In cazuri temeinic justificate, mutarea definitiva a unui functionar public de executie se poate dispune de conducatorul autoritatii sau institutiei publice, motivat, cu repartizarea postului corespunzator functiei detinute de functionarul public si cu acordul scris al functionarului public, in masura in care nu este afectata organigrama autoritatii sau institutiei publice.
(6) Daca mutarea definitiva se dispune in alta localitate decat cea in care isi are sediul autoritatea sau institutia publica de la care se dispune mutarea, functionarul public beneficiaza de drepturile prevazute la art. 553 alin. (7).
 
Mutarea temporara
Art. 556 (e115)
(1) Mutarea temporara pe o alta functie publica vacanta sau temporar vacanta se dispune motivat, in interesul autoritatii sau institutiei publice, de catre conducatorul autoritatii ori institutiei publice, pe o functie publica de acelasi nivel, cu respectarea  categoriei, clasei si gradului profesional al functionarului public, pentru o perioada de maximum 6 luni intr-un an calendaristic. In cursul unui an calendaristic un functionar public poate fi mutat mai mult de 6 luni numai cu acordul sau scris.Functionarul public trebuie sa indeplineasca conditiile de studii si conditiile de vechime pentru ocuparea functiei publice in care urmeaza sa fie mutat.
 (2) Mutarea temporara a unui functionar public de executie se poate dispune de conducatorul autoritatii sau institutiei publice, motivat, cu repartizarea postului corespunzator functiei detinute de functionarul public, pentru o perioada de maximum 6 luni intr-un an calendaristic, in masura in care nu este afectata organigrama autoritatii sau institutiei publice.
 
 
Mutarea din motive de sanatate
Art. 557
In mod exceptional, mutarea temporara sau definitiva poate fi solicitata de functionarul public in cazul in care starea sanatatii, dovedita pe baza unui examen de specialitate, nu ii mai permite desfasurarea activitatii in acel compartiment. Mutarea temporara sau definitiva se face in conditiile prezentului Cod, daca functionarul public in cauza este apt profesional sa indeplineasca atributiile care ii revin. 
 
Drepturi ale functionarului public in situatia mutarii
Art. 558 (e117)
(1) Daca mutarea se dispune in alta localitate decat cea in care isi are sediul autoritatea sau institutia publica de la care se dispune mutarea, functionarul public beneficiaza de drepturile prevazute la art. 553 alin. (7). 
(2) Functionarul public poate refuza mutarea in alta localitate decat cea in care isi are sediul autoritatea sau institutia publica de la care se dispune mutarea, daca se afla in una dintre situatiile prevazute la art. 552 alin. (9). Refuzul nejustificat constituie abatere disciplinara.
(3) Pe perioada mutarii temporare in alta localitate autoritatea sau institutia publica beneficiara este obligata sa-i suporte costul integral al transportului, dus si intors, cel putin o data pe luna, al cazarii si al indemnizatiei de mutare a functionarului public. Cuantumul indemnizatiei de mutare este egal cu cuantumul reglementat in legislatia in vigoare pentru indemnizatia de detasare.
 
Exercitarea cu caracter temporar a unei functii publice de conducere sau din categoria inaltilor functionari publici
Art. 559
(1) Exercitarea cu caracter temporar a unei functii publice de conducere sau din categoria inaltilor functionari publici, vacante sau temporar vacante, se realizeaza prin promovarea temporara a unui functionar public, prin act administrativ al persoanei care are competenta de numire in functia publica, cu respectarea conditiilor de comunicare, prevazute de prezenta Parte.
(2) Pentru a putea fi promovat temporar potrivit alin.(1), functionarul public trebuie sa indeplineasca conditiile de studii si de de vechime in specialitatea studiilor pentru ocuparea functiei publice si sa nu aiba o sanctiune disciplinara aplicata, care nu a fost radiata, in conditiile prezentului Cod. 
(3) Functionarii publici cu statut special precum si functionarii publici care ocupa functii publice specifice pot exercita cu caracter temporar functii publice de conducere sau functii publice din categoria inaltilor functionari publici. 
(4) Daca salariul corespunzator functiei publice pe care o exercita cu caracter temporar este mai mare, functionarul public are dreptul la acest salariu.
(5) Perioada in care functionarul public de executie a exercitat cu caracter temporar in conditiile prezentului Cod o functie publica de conducere sau o functie publica din categoria inaltilor functionari publici constituie vechime in gradul profesional al functiei publice de executie pe care functionarul public o detine.
 
Dispunerea exercitarii cu caracter temporar a unei functii publice de conducere sau din categoria inaltilor functionari publici
Art. 560 
Exercitarea cu caracter temporar a unei functii publice de conducere sau din categoria inaltilor functionari publici temporar vacante se dispune in conditiile prevazute la art. 559 de catre persoana care are competenta legala de numire in functia publica, pana la data incetarii motivului de vacantare temporara, in conditiile legii.
 
 
Limitele exercitarii cu caracter temporar a unei functii publice de conducere sau din categoria inaltilor functionari publici
Art. 561
Autoritatile si institutiile publice si Comisia pentru recrutarea inaltilor functionari publici au obligatia de a organiza concurs pentru ocuparea functiilor publice de conducere, respectiv a celor din categoria inaltilor functionari publici, cel putin la interval de 6 luni calendaristice, daca functiile publice nu au fost ocupate definitiv prin una din modalitatile prevazute de lege.
 
Suspendarea raporturilor de serviciu. Tipuri de suspendare
Art. 562
(1) Suspendarea raporturilor de serviciu ale functionarilor publici poate interveni de drept, la initiativa functionarului public sau prin acordul partilor. Suspendarea de drept a raporturilor de serviciu si suspendarea raporturilor de serviciu la initiativa functionarului public se constata prin act administrativ iar suspendarea prin acordul partilor se aproba prin act administrativ de catre persoana care are competenta de numire, la cererea functionarului public, cu aplicarea corespunzatoare a dispozitiilor art. 578 si art. 581. 
(2) Suspendarea raportului de serviciu are ca efecte juridice suspendarea prestarii muncii de catre functionarul public si a platii drepturilor de natura salariala de catre autoritatea sau institutia publica. 
(3) Pe perioada suspendarii, raporturile de serviciu ale functionarilor publici nu pot inceta si nu pot fi modificate decat din initiativa sau cu acordul functionarului public in cauza.
(4) Prin exceptie de la prevederile alin. (3), in cazul in care, in perioada de suspendare a raporturilor de serviciu intervine o situatie de incetare de drept a raporturilor de serviciu, cauza de incetare de drept prevaleaza.
(5) Prin exceptie de la dispozitiile alin. (3), in cazul in care in perioada suspendarii raporturilor de serviciu intervine o situatie de eliberare din functia publica prevazuta la art. 569 alin. (1) lit. a), b), d) si g), cauza de eliberare din functia publica prevaleaza.
(6) Incetarea suspendarii raporturilor de serviciu poate avea loc si anterior termenului maxim pentru care a fost constatata, respectiv aprobata, la solicitarea functionarului public, cu aplicarea corespunzatoare a procedurii prevazute de prezenta Parte. In aceasta situatie functionarul public trebuie sa instiinteze autoritatea sau institutia publica despre intentia sa cu cel putin 60 de zile inainte de data reluarii activitatii.
(7) Reluarea activitatii se dispune prin act administrativ al persoanei care are competenta legala de numire in functia publica. 
(8) Persoana care are competenta legala de numire in functia publica are obligatia sa asigure, in termen de maximum 3 zile lucratoare de la expirarea perioadei de suspendare, respectiv in termen de 60 de zile in situatia prevazuta la alin. (6), conditiile necesare reluarii activitatii de catre functionarul public.
(9) Pe perioada suspendarii raportului de serviciu autoritatile si institutiile publice au obligatia sa rezerve postul aferent functiei publice.
 
Sectiunea a 2-a
Suspendarea raportului de serviciu
 
Suspendarea de drept a raporturilor de serviciu 
Art. 563 (e122)
(1) Raportul de serviciu se suspenda de drept atunci cand functionarul public se afla in una dintre urmatoarele situatii: 
a) este numit sau ales intr-o functie de autoritate sau de demnitate publica, pentru perioada respectiva; 
b) este desemnat sa desfasoare activitati in cadrul unor misiuni diplomatice ale Romaniei ori in cadrul unor organisme sau institutii ale Uniunii Europene sau in alte organisme sau institutii de drept public international, ca reprezentant al autoritatii sau institutiei publice sau al statului roman, pentru perioada respectiva; 
c) indeplineste serviciul militar la declararea mobilizarii si a starii de razboi sau la instituirea starii de asediu;
d) este arestat preventiv, se afla in arest la domiciliu, precum si in cazul in care impotriva functionarului public s-a luat, in conditiile codului de procedura penala, masura cercetarii prealabile sub control judiciar ori sub control judiciar pe cautiune, daca in sarcina acestuia au fost stabilite obligatii care impiedica exercitarea raportului de serviciu; 
e) carantina, in conditiile legii; 
f) concediu de maternitate, in conditiile legii; 
g) in cazul inregistrarii la organele de cercetare penala competente a unei sesizari privind disparitia functionarului public;
h) concediu pentru incapacitate temporara de munca, pe o perioada mai mare de o luna, in conditiile legii;  
i) forta majora; 
j) la data emiterii deciziei de invaliditate de gradul I si II, in situatia in care aceasta nu afecteaza ireversibil capacitatea de munca;
k) in alte cazuri expres prevazute de lege. 
(2) Organele de cercetare penala competente au obligatia sa instiinteze in scris, cu celeritate, autoritatea sau institutia publica unde isi desfasoara activitatea functionarul public cu privire la existenta situatiilor prevazute la alin. (1) lit. lit. d) si g) pentru a fi constatata suspendarea de drept a raporturilor de serviciu ale functionarului public.
(3) In vederea emiterii actului administrativ de reluare a activitatii, cu 15 zile inainte de data incetarii motivului de suspendare de drept, dar nu mai tarziu de data luarii la cunostinta de motivul incetarii suspendarii, functionarul public informeaza in scris persoana care are competenta legala de numire in functia publica despre acest fapt. 
(4) Perioada in care functionarul public de executie a avut raporturile de serviciu suspendate potrivit alin. (1) lit. b) constituie vechime in gradul profesional al functiei publice de executie pe care functionarul public o detine.
 
Suspendarea raportului de serviciu la initiativa functionarului public
Art. 564 (e123)
(1) Raportul de serviciu se suspenda la initiativa functionarului public in urmatoarele situatii: 
a) concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani sau, in cazul copilului cu handicap, pana la implinirea varstei de 3 ani, in conditiile legii; 
b) concediu pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani sau, in cazul copilului cu handicap pentru afectiunile intercurente, pana la implinirea varstei de 18 ani;
c) concediul de acomodare cu durata de maximum un an, care include si perioada incredintarii copilului in vederea adoptiei;
d) concediu paternal;
e) este incadrat la cabinetul unui demnitar;
f) desfasoara activitate sindicala pentru care este prevazuta suspendarea in conditiile legii;
g) efectueaza tratament medical in strainatate, daca functionarul public nu se afla in concediu medical pentru incapacitate temporara de munca, precum si pentru insotirea sotului sau, dupa caz, a sotiei ori a unei rude pana la gradul I inclusiv, in conditiile legii;
h) pentru participare la campania electorala; 
i) pentru participarea la greva, in conditiile legii;
j) desfasurarea unei activitati in cadrul unor organisme sau institutii internationale, in alte situatii decat cele prevazute la art. 563 alin. (1) lit. b).
(2) Pentru situatiile prevazute la alin. (1) lit. a) si c)-h) si j) functionarul public este obligat sa informeze autoritatea sau institutia publica anterior cu cel putin 5 zile lucratoare inainte de incidenta situatiilor prevazute la alin. (1), cu anexarea actelor doveditoare si mentionarea datei solicitate pentru suspendarea raporturilor de serviciu. Pentru situatiile prevazute la alin. (1) lit. b) si i), cand informarea se inainteaza autoritatii sau institutiei publice la data luarii la cunostinta de catre functionarul public de incidenta motivului de suspendare, cu anexarea actelor doveditoare si mentionarea datei solicitate pentru suspendarea raporturilor de serviciu.
(3) In vederea emiterii actului administrativ de reluare a activitatii, cu 15 zile inainte de data incetarii motivului de suspendare la initiativa functionarului public, dar nu mai tarziu de data luarii la cunostinta de motivul incetarii suspendarii, functionarul public informeaza in scris persoana care are competenta legala de numire in functia publica despre acest fapt.
(4) Perioada in care functionarul public de executie a avut raporturile de serviciu suspendate potrivit alin. (1) lit. a)-d) constituie vechime in gradul profesional al functiei publice de executie pe care functionarul public o detine. 
 
Suspendarea raportului de serviciu prin acordul partilor
Art. 565(e124)
(1) Suspendarea raportului de serviciu se poate face si prin acordul partilor pentru perioade de minimum 1 luna si maximum 1 an.
(2) In vederea suspendarii raporturilor de serviciu potrivit prevederilor alin. (1) functionarul public depune o cerere motivata adresata persoanei care are competenta de numire in functia publica. Cererea se depune cu cel putin 15 zile lucratoare inainte de data de la care se solicita suspendarea raporturilor de serviciu ale functionarului public prin acordul partilor.
(3) Persoana care are competenta de numire in functia publica isi exprima sau nu acordul cu privire la suspendarea raporturilor de serviciu la cererea functionarului public in termen de maximum 10 zile lucratoare de la data depunerii cererii prevazute la alin.(2).  
(4) In vederea emiterii actului administrativ de reluare a activitatii, cu 15 zile inainte de data incetarii motivului de suspendare prin acordul partilor, dar nu mai tarziu de data luarii la cunostinta de motivul incetarii suspendarii, functionarul public informeaza in scris persoana care are competenta legala de numire in functia publica despre acest fapt.
 
Sectiunea a 3-a
Incetarea raportului de serviciu
 
Incetarea raporturilor de serviciu
Art. 566
Incetarea raporturilor de serviciu ale functionarilor publici se face prin act administrativ al persoanei care are competenta legala de numire in functia publica, cu aplicarea corespunzatoare a dispozitiilor art. 578 si art. 583 si are loc in urmatoarele conditii: 
a) de drept; 
b) prin acordul partilor, consemnat in scris; 
c) prin eliberare din functia publica; 
d) prin destituire din functia publica; 
e) prin demisie.
 
Incetarea de drept a raportului de serviciu
Art. 567 (e126)
(1) Raportul de serviciu existent inceteaza de drept: 
a) la data decesului functionarului public; 
b) la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti de declarare a mortii functionarului public; 
c) daca functionarul public nu mai indeplineste una dintre conditiile prevazute la art. 514 lit. a), d) si f);
d) la data indeplinirii cumulative a conditiilor de varsta standard si a stagiului minim de cotizare pentru pensionare, daca persoana care are competenta de numire in functia publica nu dispune aplicarea prevederilor alin. (2);
e) la data emiterii deciziei de invaliditate de gradul I si II, in situatia in care aceasta afecteaza ireversibil capacitatea de munca;
f) ca urmare a constatarii nulitatii absolute a actului administrativ de numire in functia publica, de la data la care nulitatea a fost constatata prin hotarare judecatoreasca definitiva;
g) cand prin hotarare judecatoreasca definitiva s-a dispus condamnarea pentru o fapta prevazuta la art. 514 lit. h) ori s-a dispus aplicarea unei pedepse privative de libertate, cu executare, la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare;
h) ca urmare a interzicerii exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica sau de a exercita profesia ori activitatea in executarea careia a savarsit fapta, ca pedepse complementare, sau ca urmare a interzicerii ocuparii unei functii sau a exercitarii unei profesii, ca masura de siguranta, de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti prin care s-a dispus interdictia;
i) ca urmare a constatarii faptului ca functia publica a fost ocupata cu nerespectarea dispozitiilor legale de catre o persoana care executa la data numirii in functia publica o pedeapsa complementara de interzicere a exercitiului dreptului de a ocupa o functie care implica exercitiul autoritatii de stat;
j) ca urmare a constatarii faptului ca functia publica a fost ocupata cu nerespectarea dispozitiilor legale de catre o persoana care a fost lucrator al Securitatii sau colaborator al acesteia, pe baza deciziei Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii sau a hotararii judecatoresti definitive, in masura in care decizia Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii a fost contestata in justitie;
k) la data expirarii termenului in care a fost ocupata pe perioada determinata functia publica, cu exceptia aplicarii prevederilor art. 430 alin. (2).
l) alte cazuri prevazute expres de prezentul Cod.
(2) In mod exceptional, in situatia in care functionarul public care indeplineste cumulativ conditiile de varsta standard si stagiul minim de cotizare pentru pensionare, solicita mentinerea in activitate iar persoana care are competenta de numire in functia publica considera necesar, poate dispune mentinerea in activitate a functionarului public, pentru o perioada de maximum 3 ani peste varsta standard de pensionare, cu posibilitatea prelungirii anuale a raportului de serviciu. In acest caz, raportul de serviciu al functionarului public inceteaza de drept in conditiile in care persoana care are competenta de numire in functia publica nu mai considera necesara prelungirea anuala a raportului de serviciu al functionarului public precum si la expirarea termenului de 3 ani. Pe perioada in care este dispusa mentinerea in activitate pot fi aplicate dispozitiile art. 432.
(3) Constatarea cazului de incetare de drept a raportului de serviciu se face, in termen de 5 zile lucratoare de la intervenirea lui, prin act administrativ al persoanei care are competenta legala de numire in functia publica.
 
Incetarea raporturilor de serviciu in caz de reorganizare a autoritatii sau institutiei publice
Art. 568
(1) In caz de reorganizare a activitatii autoritatii sau institutiei publice, functionarii publici vor fi numiti in noile functii publice sau, dupa caz, in compartimentele rezultate, in urmatoarele cazuri: 
a) se modifica atributiile aferente unei functii publice mai putin de 50%; 
b) sunt reduse atributiile unui compartiment; 
c) este schimbata denumirea functiei publice fara modificarea in proportie de peste 50% a atributiilor aferente functiei publice; 
d) intervin modificari in structura a compartimentului. 
(2) Aplicarea prevederilor alin. (1) se face cu respectarea urmatoarelor criterii: 
a) categoria, clasa si, dupa caz, gradul profesional ale functionarului public; 
b) indeplinirea conditiilor specifice stabilite pentru functia publica; 
c) sa fi desfasurat activitati similare. 
(3) In cazul in care exista mai multi functionari publici, se organizeaza testare de catre autoritatea sau institutia publica, potrivit unui regulament aprobat prin act administrativ de catre conducatorul autoritatii sau institutiei publice. Testarea se organizeaza anterior emiterii preavizului.