Potrivit art. 109 alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata, numai Camera Deputatilor, Senatul si Presedintele Romaniei au dreptul sa ceara urmarirea penala a membrilor Guvernului pentru faptele savarsite in exercitiul functiei lor.
Potrivit Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministeriala, republicata, dar si Regulamentului Camerei Deputatilor, ministrul justitiei nu are prerogative in aceasta faza a procedurii, ci doar dupa ce Camera Deputatilor solicita inceperea urmaririi penale, caz in care ministrul justitiei primeste cererea insotita de dosarul cauzei de la Camera solicitanta si le inainteaza, dupa caz, la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau Directia Nationala Anticoruptie. Daca se dispune trimiterea in judecata, ministrul justitiei comunica Presedintelui Romaniei data sesizarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in vederea suspendarii din functie a unui membru al Guvernului.
Pentru a solicita declansarea procedurilor legale, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie se poate adresa direct Parlamentului, cum s-a intamplat in cazul domnului deputat Victor-Paul Dobre, nefiind necesara intermedierea solicitarii de catre Ministerul Justitiei. In cazul domnului deputat Laszlo Borbely, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a solicitat ministrului justitiei sa inainteze cererea Parlamentului, ceea ce s-a si intamplat.
Ministrul Justitiei, Mona Maria Pivniceru considera ca procedurile judiciare nu trebuie sa fie blocate de factorul politic.
Pentru a evita situatii de acest gen, Ministerul Justitiei a initiat Strategia Nationala Anticoruptie pe perioada 2012 – 2015, aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 215/2012 si care, in substanta sa, cuprinde si propuneri privind consolidarea integritatii in randul parlamentarilor.
In acest sens, Parlamentul si-a asumat public implementarea noii Strategii Nationale Anticoruptie in ceea ce priveste membrii Parlamentului, prin declaratia nr. 2/2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 392 din 12 iunie 2012.
Prin urmare, punerea rapida in aplicare a masurilor cuprinse in Strategia Nationala Anticoruptie ar fi de natura sa eficientizeze desfasurarea procedurilor parlamentare (in sensul motivarii refuzului de incepere a urmaririi penale si pronuntarii intr-un termen foarte scurt), modificari care ar determina inlaturarea imunitatii de facto pentru tragerea la raspundere penala in astfel de cauze, asa cum indica si Comisia Europeana in ultimul Raport privind progresele inregistrate de Romania in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare, din 18 iulie 2012.
