Camera Deputatilor, for decizional, a deblocat prin votul final dat recent procesul de implementare al Directivei NIS.
Camera Deputatilor a Parlamentului Romaniei a adoptat si a transmis spre promulgare proiectul de Lege privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.119/2020 pentru modificarea si completarea Legii nr.362/2018 privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a retelelor si sistemelor informatice. Proiectul de Lege a fost aprobat cu 316 voturi pentru, zero voturi contra si zero abtineri.
Principalul obiectiv al acestei initiative legislative l-a reprezentat deblocarea procesului de implementare a Legii nr. 362/2018 privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a retelelor si sistemelor informatice si respectarea obligatiilor ce revin Romaniei prin Directiva UE 1148/2016 (
Directiva NIS).
Se urmareste intarirea securitatii cibernetice, atat la nivel national, cat si la nivelul celor sapte sectoare de activitate avute in vedere de actul normativ: energie (electricitate, petrol, gaze naturale), transport (aerian, feroviar, pe apa, rutier), sectorul bancar, infrastructuri ale pietei financiare, sectorul sanatatii, furnizarea si distribuirea de apa potabila si infrastructura digitala.
Principala modificare adusa Legii nr. 362/2018 se refera la flexibilizarea constituirii Grupului de Lucru Interinstitutional NIS (i.e. GdLINIS) pentru determinarea valorilor de prag necesare pentru stabilirea efectului perturbator semnificativ al incidentelor la nivelul retelelor si sistemelor informatice ale operatorilor de servicii esentiale, astfel incat, in cel mai scurt timp, sa poata fi derulata procedura de identificare si inscriere a acestora in Registrul Operatorilor de Servicii Esentiale.
Desi de-abia acum a fost deblocata aplicarea Directivei NIS in tara noastra, la nivelul UE urmeaza sa apara NIS 2.0.
NIS 2.0
Una dintre schimbarile majore pe care le aduce noua Directiva este aceea ca Administratia Publica devine un sector care intra sub incidenta noii Directive.
In conditiile noilor reglementari din propunerea de Directiva NIS 2.0, sfera de activitati acoperite de autoritatea competenta nationala in domeniul securitatii cibernetice se extinde si asupra acestui nou sector, care va include explicit ministere si agentii ale statului, extensiile in teritoriu ale administratiei centrale, precum si structurile administratiei publice locale.
Directiva NIS 2.0 aduce o serie de modificari majore, printre care se numara:
- Cresterea de la sapte la zece a sectoarelor reglementate pentru entitatile esentiale: energia, transporturile, domeniul financiar-bancar, infrastructurile pietei financiare, sanatatea, apa potabila, apa reziduala, infrastructura digitala, administratia publica si spatiul;
- Introducerea unei serii de sectoare pentru entitatile importante: servicii postale si de curierat, managementul deseurilor, substante chimice, manufactura, furnizori de servicii digitale;
- Consolidarea cerintelor de securitate impuse intreprinderilor si abordarea securitatii lanturilor de aprovizionare si relatiilor cu furnizorii;
- Simplificarea obligatiilor de raportare si introducerea unor masuri de supraveghere mai stricte pentru autoritatile nationale; cerinte mai stricte de asigurare a respectarii legii, urmarind totodata armonizarea regimurilor de sanctiuni in toate statele membre ale UE;
- Intensificarea schimbului de informatii si a cooperarii privind gestionarea crizelor cibernetice la nivel national si la nivelul UE.Camera Deputatilor a Parlamentului Romaniei a adoptat si a transmis spre promulgare proiectul de Lege privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.119/2020 pentru modificarea si completarea Legii nr.362/2018 privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a retelelor si sistemelor informatice. Proiectul de Lege a fost aprobat cu 316 voturi pentru, zero voturi contra si zero abtineri.
Principalul obiectiv al acestei initiative legislative l-a reprezentat deblocarea procesului de implementare a Legii nr. 362/2018 privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a retelelor si sistemelor informatice si respectarea obligatiilor ce revin Romaniei prin Directiva UE 1148/2016 (Directiva NIS).
Se urmareste intarirea securitatii cibernetice, atat la nivel national, cat si la nivelul celor sapte sectoare de activitate avute in vedere de actul normativ: energie (electricitate, petrol, gaze naturale), transport (aerian, feroviar, pe apa, rutier), sectorul bancar, infrastructuri ale pietei financiare, sectorul sanatatii, furnizarea si distribuirea de apa potabila si infrastructura digitala.
Principala modificare adusa Legii nr. 362/2018 se refera la flexibilizarea constituirii Grupului de Lucru Interinstitutional NIS (i.e. GdLINIS) pentru determinarea valorilor de prag necesare pentru stabilirea efectului perturbator semnificativ al incidentelor la nivelul retelelor si sistemelor informatice ale operatorilor de servicii esentiale, astfel incat, in cel mai scurt timp, sa poata fi derulata procedura de identificare si inscriere a acestora in Registrul Operatorilor de Servicii Esentiale.
Desi de-abia acum a fost deblocata aplicarea Directivei NIS in tara noastra, la nivelul UE urmeaza sa apara NIS 2.0.
Una dintre schimbarile majore pe care le aduce noua Directiva este aceea ca Administratia Publica devine un sector care intra sub incidenta noii Directive.
In conditiile noilor reglementari din propunerea de Directiva NIS 2.0, sfera de activitati acoperite de autoritatea competenta nationala in domeniul securitatii cibernetice se extinde si asupra acestui nou sector, care va include explicit ministere si agentii ale statului, extensiile in teritoriu ale administratiei centrale, precum si structurile administratiei publice locale.
Directiva NIS 2.0 aduce o serie de modificari majore, dintre care amintim:
- Cresterea de la sapte la zece a sectoarelor reglementate pentru entitatile esentiale: energia, transporturile, domeniul financiar-bancar, infrastructurile pietei financiare, sanatatea, apa potabila, apa reziduala, infrastructura digitala, administratia publica si spatiul.
- Introducerea unei serii de sectoare pentru entitatile importante: servicii postale si de curierat, managementul deseurilor, substante chimice, manufactura, furnizori de servicii digitale.
- Consolidarea cerintelor de securitate impuse intreprinderilor si abordarea securitatii lanturilor de aprovizionare si relatiilor cu furnizorii.
- Simplificarea obligatiilor de raportare si introducerea unor masuri de supraveghere mai stricte pentru autoritatile nationale; cerinte mai stricte de asigurare a respectarii legii, urmarind totodata armonizarea regimurilor de sanctiuni in toate statele membre ale UE.
- Intensificarea schimbului de informatii si a cooperarii privind gestionarea crizelor cibernetice la nivel national si la nivelul UE.
Florin Amariei scrie pentru E-Juridic.ro din anul 2018, explicand noutatile legislative si prezentand cele mai relevente stiri din domeniu. Si-a inceput activitatea la 9AM.ro, a continuat la legestart.ro si a acoperit dintotdeauna cele mai relevante subiecte din domeniile politica, social si justitie. In prezent, scrie pentru dumneavoastra despre tot ceea ce inseamna domeniile legislativ, justitie si politico-social, cu accent pe explicarea detaliata a ce este important de retinut, cum ne afecteaza aceste informatii si de ce este bine sa aplicam legea in forma ei la zi.
Sfaturi de la Experti - Intrebari si Raspunsuri
Intrebare: Societate cu domeniu de activitate in constructii acorda salariatiilor indemnizatie de mobilitate de 50 lei/zi, cand durata deplasarii este mai mare de 12 ore si santierul se afla la o distanta mai mare de 5 km. Indemnizatia este specificata in CIM si declarata lunar in D112 ca si venit neimpozabil deoarece se incadreaza in limitele specificate la art.76 alin 4,1 din Codul fiscal. In Revisal s-a inregistrat o suma fixa de 1000 lei, ceea ce nu este corect in cazul in care numarul zilelor in care...
vezi AICI raspunsul specialistilor << Intrebare: Societate comerciala "A" din Romania, platitoare de TVA si impozit pe profit, achita pentru salariatii sai o contributie lunara de 160 lei / salariat la BT Pensii, reprezentand pensie facultativa pilonul 3, deductibil in limita a 400 euro / an / salariat. Sumele sunt cuprinse la venituri neimpozabile pe statul de plata si apar in D112 pentru fiecare salariat care beneficiaza de aceasta facilitate. Unul dintre salariati intra in concediu medical de sarcina si lauzie iar ulterior va...
vezi AICI raspunsul specialistilor << Intrebare: Avem un angajator fara punct de lucru ce are salariati care lucreaza la sediul clientului sau la mai multu clienti diferiti pe parcursul unei luni. In cazul acesta, toti salariatii ce nu lucreaza la sediul angajatorului trebuie sa beneficieze de spor de mobilitate sau doar cei ce lucreaza la clienti clienti diferiti? Asteptam raspunssul dumneavoastra.
vezi AICI raspunsul specialistilor << 
E-JURIDIC.RO
