Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
E-JURIDIC.RO cauta meniuMeniu
Consultanta in afaceri | Manager

Spete - drept de proprietate (pct. 19 - 20)

19. Dispozitiile art. 154 din Constitutie se refera la raportul dintre Legea fundamentala si celelalte acte normative adoptate inainte de intrarea in vigoare a acesteia.

Prin Decizia nr. 569 din 3 noiembrie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, publicata in M.Of. nr. 1.123 din 13 decembrie 2005, instanta constitutionala a stabilit urmatoarele:

In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorul acesteia sustine, in esenta, ca prevederile legale criticate, ce exclud din sfera de reglementare a Legii nr. 10/2001 terenurile din extravilan, contravin principiului constitutional al egalitatii, deoarece instituie o discriminare intre cetatenii carora le-au fost expropriate terenuri din intravilan fata de cetatenii carora le-au fost expropriate terenuri din extravilan, prin aceleasi acte normative. Mai sustine ca sunt incalcate si prevederile art. 46 si ale art. 154 alin. (1) din Constitutie.
 
Instanta de judecata considera ca prevederile legale criticate nu contravin dispozitiilor art. 16 din Constitutie, intrucat textul criticat nu face nici o diferentiere intre terenurile situate in intravilan si cele din extravilan. De asemenea, arata ca art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 nu contravine nici art. 46 si nici
art. 154 alin. (1) din Constitutie, deoarece nu cuprinde aspecte reglementate de aceste texte constitutionale.
 
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.


 
Guvernul apreciaza ca prevederile legale criticate nu stabilesc vreo distinctie sau discriminare in sensul celor aratate de autorul exceptiei, ci, dimpotriva, textul exclude de sub incidenta Legii nr. 10/2001 restituirea terenurilor pentru care exista deja legi speciale cu caracter reparatoriu, prin care este stabilit regimul juridic al acestora. In ceea ce priveste celelalte doua texte constitutionale invocate in motivarea exceptiei, arata ca acestea nu sunt incidente in cauza.
Avocatul Poporului arata ca prevederile legale criticate sunt constitutionale. Astfel, cu privire la critica de neconstitutionalitate raportata la art. 16 alin. (1) din Constitutie, precizeaza ca aceasta nu poate fi retinuta, deoarece textul de lege, desi exclude de sub incidenta sa terenurile al caror regim juridic este reglementat de legi speciale, persoanele indreptatite au avut posibilitatea de a formula cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate, in baza acelor legi. Cu privire la critica de neconstitutionalitate raportata la  
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Curtea, examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
 
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
 
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 75 din 14 februarie 2001.
 
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca, ulterior sesizarii, Legea nr. 10/2001 a fost modificata prin titlul I al Legii nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, si apoi republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, textele de lege fiind renumerotate. Dupa republicare, art. 8 alin. (1) si-a pastrat numerotarea, avand urmatoarea redactare: “Nu intra sub incidenta prezentei legi terenurile situate in extravilanul localitatilor la data preluarii abuzive sau la data notificarii, precum si cele al caror regim juridic este reglementat prin Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si prin Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, cu modificarile si completarile ulterioare”.
 
Textele constitutionale considerate a fi incalcate sunt cele ale art. 16 alin. (1), ale art. 46 si ale art. 154 alin. (1), avand urmatorul continut:
- Art. 16 alin. (1): “Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.”
- Art. 46: “Dreptul la mostenire este garantat”
- Art. 154 alin. (1): “Legile si toate celelalte acte normative raman in vigoare, in masura in care ele nu contravin prezentei Constitutii.”
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca aceasta este neintemeiata, pentru considerentele care urmeaza:
 
Prevederile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 exclud din domeniul de aplicare al acestei legi atat terenurile situate in extravilan la data preluarii abuzive sau la data notificarii, cat si cele al caror regim juridic este reglementat prin legi speciale, respectiv Legea fondului funciar nr. 18/1991 sau Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere.
 
Autorul exceptiei sustine, in esenta, ca prevederile legale criticate, ce exclud din sfera de reglementare a Legii nr. 10/2001 terenurile situate in extravilan, contravin principiului constitutional al egalitatii. In speta terenul solicitat de autorul exceptiei, potrivit Legii nr. 10/2001, este situat in extravilan.
 
Analizand criticile de neconstitutionalitate, Curtea retine ca prevederile criticate nu contravin principiului constitutional al egalitatii, deoarece toate persoanele indreptatite la reconstituirea dreptului de proprietate asupra unor astfel de terenuri au posibilitatea de a se adresa instantelor de judecata si de a formula cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate. Asadar, nu sunt intemeiate sustinerile autorului exceptiei, potrivit carora textul de lege criticat instituie o discriminare intre fostii proprietari ai terenurilor situate in intravilan si cei ai terenurilor situate in extravilan, in sensul ca si acestia din urma pot formula cereri de reconstituire a dreptului de proprietate, potrivit dispozitiilor din legile speciale.
 
Solutia de restituire a unor asemenea categorii de terenuri este rezultatul optiunii legiuitorului si are la baza exercitarea dreptului acestuia de a decide asupra modului de reparare a abuzurilor din legislatia trecuta cu privire la proprietatea funciara.
 
In ceea ce priveste raportarea criticii de neconstitutionalitate la dispozitiile art. 154 din Constitutie, Curtea a constatat ca aceasta nu poate fi retinuta. Dispozitiile constitutionale referitoare la conflictul temporal de legi nu au incidenta in analizarea constitutionalitatii unei prevederi din Legea nr. 10/2001, deoarece dispozitiile art. 154 din Constitutie se refera la raportul dintre Legea fundamentala si celelalte acte normative adoptate inainte de intrarea in vigoare a acesteia.
 
De altfel, asupra constitutionalitatii prevederilor art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, in sensul celor aratate, Curtea s-a pronuntat prin Decizia nr. 348 din 28 iunie 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 768 din 24 august 2005, si prin Decizia nr. 358 din 5 iulie 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 835 din 15 septembrie 2005.
 
Referitor la critica de neconstitutionalitate raportata la art. 46 din Constitutie, privind garantarea dreptului la mostenire, Curtea constata ca Legea nr. 10/2001 da expresie acestui principiu prin restabilirea calitatii de mostenitori acceptanti pentru categoria de persoane avuta in vedere de art. 4 alin. (3) din lege, care prevede ca “Succesibilii care, dupa data de 6 martie 1945, nu au acceptat mostenirea sunt repusi de drept in termenul de acceptare a succesiunii pentru bunurile care fac obiectul prezentei legi. Cererea de restituire are valoare de acceptare a succesiunii pentru bunurile a caror restituire se solicita in temeiul prezentei legi”.
 

20. Legea nr. 10/2001 este o lege speciala in materia revendicarii imobiliare, prin care legiuitorul a urmarit sa evite perpetuarea starii de incertitudine in ceea ce priveste situatia juridica a imobilelor preluate in mod abuziv, cu sau fara titlu valabil, de catre stat sau de catre alte persoane juridice, in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.

Prin Decizia nr. 557 din 25 octombrie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) si ale art. 22 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, publicata in M.Of. nr. 1.056 din 26 noiembrie 2005, instanta constitutionala a stabilit urmatoarele:

In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca textele de lege criticate “limiteaza grav (...) dreptul de proprietate ca drept fundamental al omului”, deoarece imobilele ce fac obiect de reglementare al Legii nr. 10/2001 nu pot fi restituite decat in temeiul prevederilor acestei legi, fiind inlaturata aplicarea dispozitiilor de drept comun in materie de revendicare imobiliara, respectiv art. 480 si urmatoarele din Codul civil. Se mai arata ca art. 21 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 “limiteaza in timp posibilitatea de a revendica imobilele”, potrivit legii speciale, astfel incat prevederile legale criticate contravin dispozitiilor art. 11 si 20 din Constitutie, raportate la art. 1 din primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, la art. 17 din aceeasi Conventie si la art. 17 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului.
 
Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectia civila si de proprietate intelectuala considera ca “prevederile art. 1 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al imobilelor preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 sunt constitutionale”.
 
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
 Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. Se arata ca art. 1 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 are natura unei dispozitii introductive, prin care legiuitorul fixeaza domeniul de aplicare al legii, iar prevederile art. 21 si urmatoarele din acest act normativ reglementeaza procedura de restituire in natura sau prin echivalent si instituie un termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a acestuia, in interiorul caruia trebuie notificata persoana juridica detinatoare a imobilului. In opinia Guvernului, aceste prevederi de lege nu contravin dispozitiilor art. 1 din primul Protocol aditional al Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, raportat la art. 11 si 20 din Constitutie, deoarece, “potrivit jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, statele sunt indrituite sa reglementeze exercitarea dreptului de proprietate in concordanta cu interesul general, adoptand in acest sens legile necesare”.
 
Avocatul Poporului considera ca prevederile legale criticate sunt constitutionale. Se arata ca Legea nr. 10/2001 a instituit o procedura administrativa avand ca obiect restituirea in natura a imobilelor preluate in mod abuziv, cu sau fara titlu valabil, de catre stat sau de catre alte persoane juridice, in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, indiferent de destinatia lor, iar principiile referitoare la garantarea proprietatii private se regasesc si in dispozitiile acestei legi. Prin urmare, in opinia Avocatului Poporului, prevederile legale criticate nu contravin dispozitiilor constitutionale si obligatiilor ce decurg din tratatele si documentele internationale pe care statul roman si le-a asumat. Se mai arata ca prevederile art. 17 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale nu sunt incidente in cauza.
 
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

Curtea, examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si dispozitiile Legii nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Lege nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
 
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, asa cum rezulta din incheierea de sesizare, il reprezinta prevederile art. 1 alin. (1) si ale art. 21 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 279 din 4 aprilie 2005.
 
Ulterior sesizarii Curtii Constitutionale, Legea nr. 10/2001 a fost modificata si completata prin titlul I al Legii nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005.
 
Legea nr. 10/2001 a fost republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005. Ca urmare a republicarii, art. 21 alin. (1) a devenit art. 22 alin. (1), astfel incat, prin prezenta decizie, Curtea urmeaza a se pronunta asupra art. 1 alin. (1) si art. 22 alin. (1) din lege, care au urmatorul cuprins:
- Art. 1 alin. (1): “Imobilele preluate in mod abuziv de stat, de organizatiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, precum si cele preluate de stat in baza Legii nr. 139/1940 asupra rechizitiilor si nerestituite, se restituie, in natura, in conditiile prezentei legi.”
- Art. 22 alin. (1): “Persoana indreptatita va notifica in termen de 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi persoana juridica detinatoare, solicitand restituirea in natura a imobilului. In cazul in care sunt solicitate mai multe imobile, se va face cate o notificare pentru fiecare imobil.”
 
Termenul de 6 luni a fost prelungit succesiv, cu cate 3 luni, prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 109/2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 460 din 13 august 2001, si prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 145/2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 720 din 12 noiembrie 2001.
 
In opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale criticate contravin art. 11 si 20 din Constitutie, raportate la art. 1 din primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, la art. 17 din aceeasi Conventie si la art. 17 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului.
 
Textele din Constitutie invocate ca fiind incalcate au urmatorul continut:
- Art. 11: “(1) Statul roman se obliga sa indeplineasca intocmai si cu buna-credinta obligatiile ce-i revin din tratatele la care este parte.
(2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.
(3) In cazul in care un tratat la care Romania urmeaza sa devina parte cuprinde dispozitii contrare Constitutiei, ratificarea lui poate avea loc numai dupa revizuirea Constitutiei.”
- Art. 20: “(1) Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte.
(2) Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile.”
- Art. 1 din primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale prevede: “Orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decat pentru cauza de utilitate publica si in conditiile prevazute de lege si de principiile generale ale dreptului international.
 
Dispozitiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le considera necesare pentru a reglementa folosinta bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contributii, sau a amenzilor.”
- Art. 17 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale stabileste ca: “Nici o dispozitie din prezenta conventie nu poate fi interpretata ca implicand, pentru un stat, un grup sau un individ, un drept oarecare de a desfasura o activitate sau de a indeplini un act ce urmareste distrugerea drepturilor sau a libertatilor recunoscute de prezenta conventie sau de a aduce limitari mai ample acestor drepturi si libertati decat acelea prevazute de aceasta conventie.”
- Art. 17 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, invocat, de asemenea, ca fiind incalcat, prevede:
“1. Orice persoana are dreptul la proprietate, atat singura, cat si in asociere cu altii.
2. Nimeni nu va fi lipsit in mod arbitrar de proprietatea sa.”
 
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine urmatoarele:
In opinia autoarei exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile art. 1 alin. (1) si ale art. 22 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 contravin dispozitiilor referitoare la protectia proprietatii private cuprinse in primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si in Declaratia Universala a Drepturilor Omului, prin raportare la dispozitiile art. 11 din Constitutie - Dreptul international si dreptul intern si la dispozitiile art. 20 din Constitutie - Tratatele internationale privind drepturile omului. Se arata in acest sens ca textele de lege criticate “limiteaza grav (...) dreptul de proprietate ca drept fundamental al omului”, deoarece imobilele ce fac obiect de reglementare al Legii nr. 10/2001 nu pot fi restituite decat in temeiul prevederilor acestei legi.
 
Analizand aceste sustineri, Curtea constata ca nu sunt intemeiate, pentru urmatoarele considerente:

Legea nr. 10/2001 este o lege speciala in materia revendicarii imobiliare, prin care legiuitorul a urmarit sa evite perpetuarea starii de incertitudine in ceea ce priveste situatia juridica a imobilelor preluate in mod abuziv, cu sau fara titlu valabil, de catre stat sau de catre alte persoane juridice, in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In acest scop a fost instituita, prin art. 21 si urmatoarele din lege, o procedura administrativa ce are ca scop restituirea in natura a imobilelor - terenuri sau constructii - de catre persoana juridica detinatoare, prin decizie sau dispozitie motivata a organelor sale de conducere.
Legiuitorul a circumscris exercitarea dreptului la restituire a imobilelor de respectarea unor termene, cum este si termenul de 6 luni, prevazut de art. 22 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, in interiorul caruia trebuie trimisa notificarea catre persoana juridica detinatoare a imobilului.
 
Acest termen nu este insa de natura sa aduca atingere dreptului de proprietate privata, asa cum sustine autoarea exceptiei de neconstitutionalitate, intrucat in jurisprudenta Curtii Constitutionale, de exemplu in Decizia nr. 344 din 18 septembrie 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 776 din
5 noiembrie 2003, s-a statuat ca “recunoasterea sine die a posibilitatii persoanei interesate de a declansa procedura de recuperare a imobilelor preluate abuziv de catre stat ar fi fost de natura sa genereze un climat de insecuritate juridica in domeniul proprietatii imobiliare (...)”.
 
De altfel, potrivit dispozitiilor art. 44 alin. (1) teza a doua din Constitutie, exercitarea dreptului de proprietate trebuie sa se faca in limitele legii, iar potrivit jurisprudentei Curtii Constitutionale, “legiuitorul ordinar este competent sa stabileasca cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, in acceptiunea principala conferita de Constitutie, in asa fel incat sa nu vina in coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind limitari rezonabile in valorificarea acestuia ca drept subiectiv garantat”.
 
Aceste considerente isi mentin valabilitatea si in prezenta cauza, deoarece nu au intervenit elemente de natura a determina o reconsiderare a jurisprudentei Curtii Constitutionale.
 
Se constata asadar ca prevederile legale criticate dau expresie competentei constitutionale a legiuitorului de a stabili continutul si limitele dreptului de proprietate si nu sunt de natura sa contravina dispozitiilor art. 11 si 20 din Constitutie, cu raportare la art. 1 din primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si la art. 17 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului referitoare la protectia proprietatii private.
 
Mai mult, prevederile legale criticate sunt in deplina concordanta cu art. 1 alin. (2) din primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, potrivit caruia dispozitiile referitoare la protectia proprietatii private “nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le considera necesare pentru a reglementa folosinta bunurilor conform interesului general (...)”.
 
Curtea constata ca prevederile art. 17 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale referitoare la abuzul de drept nu sunt incidente in cauza.

Data aparitiei: 05 Aprilie 2007
Autor:
Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite prin WhatsApp si Email!
Votati articolul "Spete - drept de proprietate (pct. 19 - 20)":
Rating:

Nota: 5 din 5 din 1 voturi


Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Poate sunteti interesat si de:

©2019 RENTROP & STRATON
Toate drepturile rezervate.
SATI
Atentie, Juristi!
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016