Spete - dreptul muncii (Selectiuni - Cuprins pe Spete)

Ati ajuns in sub-sectiunea - Spete, privind

Jurisprudenta Curtii Constitutionale in Materia Dreptului Muncii

In aceasta sectiune puteti studia urmatoarele:

1. Instanta constitutionala este independenta fata de autoritatea judecatoreasca, nefiind inclusa în sistemul instantelor judecatoresti de drept comun

2. Suspendarea contractului individual de munca constituie o masura temporara, putand fi dispusa de angajator fata de salariatul împotriva caruia s-a formulat plangerea penala ori s-a început urmarirea penala pentru savarsirea de infractiuni incompatibile cu functia detinuta

3. Întreaga legislatie a muncii se bazeaza pe principii generale care au menirea sa asigure desfasurarea raporturilor juridice de munca într-un cadru legal, judicios si echitabil, apararea deopotriva a intereselor legitime, atat ale angajatorilor, cat si ale salariatilor

4. Desfasurarea raporturilor juridice de munca se efectueaza în conditii anume reglementate, în deplina cunostinta a drepturilor si îndatoririlor partilor. Siguranta si stabilitatea acestor raporturi prezinta interes general pentru întreaga societate si interes particular atat pentru angajatori, cat si pentru salariati. Un rol deosebit de important pentru asigurarea acestor cerinte îl reprezinta contractul individual de munca

5. Raporturile juridice de munca sunt reglementate de Codul muncii, alte acte normative cu obiect de reglementare ce vizeaza relatiile sociale de munca, precum si de contractele colective de munca

6. Libertatea contractuala poate fi valorificata numai în cadrul legal, cu respectarea unor limite rezonabile impuse de ratiuni de ocrotire a unor interese publice si private legitime; exercitata în afara acestui cadru, fara oprelisti, orice libertate îsi pierde legitimitatea si tinde sa se converteasca în anarhie

7. Concedierea salariatului, în conditiile si pentru motivele limitativ prevazute de lege, nu reprezinta o atingere a dreptului la munca ori la alegerea libera a profesiei si a locului de munca si nicio restrangere a exercitarii acestor drepturi. Împotriva eventualelor masuri abuzive si nelegale de concediere salariatii au dreptul de a face contestatie la instanta judecatoreasca prin a carei hotarare se restabileste dreptul încalcat

8. Legiuitorul a fost în drept ca, reglementand continutul libertatii economice, sa tina cont de consideratiile special menite sa asigure protectia salariatilor, atat timp cat prin aceasta nu a negat însasi existenta accesului liber al persoanei la o activitate economica, libera initiativa si exercitarea acestora

9. Codul muncii are ca scop reglementarea raporturilor de munca, a legalitatii si stabilitatii acestor raporturi, a drepturilor si a îndatoririlor corelative ale angajatorilor si ale salariatilor, în conformitate cu drepturile fundamentale la munca si la protectia sociala a muncii, consacrate de art. 41 din Constitutie

10. Libertatea alegerii profesiei, a meseriei sau a ocupatiei, precum si a locului de munca intra în continutul dreptului la munca, Constitutia dand fiecarei persoane posibilitatea de a-si alege profesia, meseria sau ocupatia si, desigur, de a-si alege singura locul de munca

11. Solutionarea cauzelor deduse judecatii este hotarata de judecatori, iar magistratii consultanti nu au decat un rol consultativ, util judecatii în vederea stabilirii adevarului cu privire la drepturile subiective ale partilor în litigiu

12. Potrivit art. 47, 49, 50, 135 si altor prevederi constitutionale, statului îi revin o serie de obligatii pentru asigurarea dezvoltarii economice, a aplicarii principiilor economiei de piata, a unui nivel de trai decent, a masurilor de protectie sociala pentru diferite categorii de persoane, precum si a respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale. Pentru îndeplinirea acestor obligatii este necesara elaborarea unor acte normative de reglementare a diferitelor domenii de activitate. În acest sens, dintre asemenea acte normative, o importanta deosebita o au cele referitoare la raporturile de munca, la drepturile si îndatoririle partilor raporturilor de munca. Pentru asigurarea desfasurarii în conditii optime si uniforme a raporturilor de munca, actele normative în materie prevad drepturi si obligatii minimale, respectiv maximale, care vor trebui respectate la încheierea atat a contractelor colective de munca, cat si a celor individuale

13. Dreptul la munca, dreptul la libera alegere a profesiei, a meseriei sau a ocupatiei, precum si a locului de munca si dreptul la protectia sociala, consacrate de art. 41 din Constitutie, republicata, în concordanta cu reglementarile din instrumentele juridice internationale, sunt drepturi fundamentale si generale. În exercitarea acestor drepturi, orice persoana are posibilitatea sa se încadreze în munca fara sa fie fortata în acest sens, sa opteze pentru o anumita profesie, meserie sau ocupatie, pentru care se pregateste si se califica în mod corespunzator, precum si pentru un loc de munca dorit

14. Nu are nicio relevanta daca nulitatea este absoluta sau relativa, deoarece, în niciun caz, nu pot fi anulate prestatiile executate de parti (prestarea muncii, plata salariului, alte drepturi si obligatii) pe durata existentei contractului individual de munca

15. Este rezonabil si echitabil ca salariatilor cu contract de munca cu timp partial sa li se acorde concediu de odihna proportional cu timpul efectiv lucrat, în caz contrar, prin acordarea unui concediu de odihna ca si salariatilor cu timp integral, s-ar ajunge la o egalizare nejustificata si inechitabila a duratei de concediu

16. Dispozitia potrivit careia concediul de odihna neefectuat de catre salariat poate fi compensat în bani în cazul încetarii contractului individual de munca nu contravine principiilor economiei de piata si nici obligatiilor constitutionale ale statului în acest domeniu. O componenta esentiala a dreptului muncii o reprezinta protectia sociala a muncii, ce cuprinde, la randul ei, aspectele prevazute în art. 41 alin. (2) din (...) Citeste intregul articol