Spete - materia fiscala

 In aceasta categorie puteti studia urmatoarele: 

1. Statul nu este niciodata in incetare de plati 

2. Cetatenii au dreptul la pensie, iar nu obligatia

3. Dizolvarea de drept a unor persoane juridice, in anumite conditii, nu constituie incalcari ale dreptului de proprietate

4. Recalcularea si recorelarea pensiilor

5. Desfasurarea libera a unei activitati comerciale implica respectarea de catre toti comerciantii a obligatiilor ce le revin in aceasta calitate

6. Pretinsa excludere a controlului instantei de judecata asupra constituirii titlului executoriu in materia executarii silite a creantelor bugetare

7. Agentul economic in activitatea caruia s-a constatat savarsirea unei contraventii nu poate invoca principiul libertatii economice, in conditiile in care acesta nu a respectat prevederile legale
 
8. Ordonantele Guvernului aprobate de Parlament prin lege, in conformitate cu prevederile art. 115 alin. (7) din Constitutie, inceteaza sa mai fie acte normative de sine statatoare si devin, ca efect al aprobarii de catre autoritatea legiuitoare, acte normative cu caracter de lege
 
9. Legiuitorul este liber sa aprecieze atat pericolul social in functie de care urmeaza sa se stabileasca natura juridica a faptei incriminate, cat si conditiile raspunderii juridice pentru aceasta fapta

10. Evolutia jurisprudentei Curtii Constitutionale cu privire la incidenta prevederilor art. 21 alin. (4) din Constitutie, care prevad ca „jurisdictiile speciale administrative sunt facultative si gratuite“ in materia contestatiilor administrative formulate impotriva actelor fiscale

11. Evolutia jurisprudentei instantei constitutionale cu privire la cautiune. Nu in toate cazurile cautiunea constituie un caz de impiedicare a liberului acces la justitie

12. Deciziile emise de ministri nu pot fi atacate in fata instantei de contencios constitutional, ci doar in fata instantei de contencios administrativ

13. Aplicarea legii in timp este de competenta exclusiva a instantelor judecatoresti de drept comun

14. Scutirea institutiilor publice implicate in procesul de privatizare de la plata taxelor de timbru si a celorlalte taxe in cazurile determinate de lege isi are justificarea in stransa legatura a actiunilor in justitie pentru care textul criticat prevede scutirea cu bugetul de stat (alimentat, printre altele, si prin incasarea taxelor judiciare), precum si in interesul general pe care-l prezinta aceste institutii publice

15. Instituirea unor exceptii de la regula generala a platii taxelor judiciare de timbru (scutiri de plata taxei) nu constituie o discriminare sau o atingere adusa principiului constitutional al egalitatii in drepturi a cetatenilor

16. Plata unor taxe sau impozite nu reprezinta un drept, ci o obligatie constitutionala a cetatenilor

17. Stabilirea prin lege a obligatiei de plata a anumitor impozite sau taxe, ca si a eventualelor scutiri de la plata acestora, tine de optiunea exclusiva a legiuitorului, cu conditia ca aceste reglementari sa se aplice in mod uniform pentru situatii egale

18. Art. 1 alin. (3) din Constitutie consacra un principiu general care sta la baza statului roman, iar nu un drept, astfel ca acest principiu nu poate fi considerat a fi incalcat decat, eventual, in masura incalcarii unuia din drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor, garantate de Constitutie, sau a vreunui alt text constitutional relevant sub aspectul continutului art. 1 alin. (3) din Legea fundamentala

19. Autoritatile administratiei publice locale sunt obligate sa se supuna legilor in vigoare in privinta stabilirii impozitelor si taxelor locale

20. Stabilirea cuantumului si verificarea platii taxelor judiciare de timbru nu sunt acte propriu-zise de infaptuire a justitiei, acestea sunt strans legate de actul de justitie, privind chestiuni prejudiciale ce tin pe loc ori chiar impiedica infaptuirea actului de justitie

21. Hotararile Guvernului nu pot constitui obiect al controlului de constitutionalitate exercitat de Curtea Constitutionala, acestea putand fi atacate numai pe calea contenciosului administrativ . 2 Completarea dispozitiilor legale tine de competenta exclusiva a legiuitorului, iar, pe de alta parte, interpretarea continutului unor norme juridice, ca faza indispensabila procesului de aplicare a legii, apartine instantelor judecatoresti

23. Este de principiu ca impunerea, prin lege, a unor exigente cum ar fi instituirea unor termene sau plata unor taxe, pentru valorificarea de catre titular a dreptului sau subiectiv, chiar daca constituie ingradiri ale accesului liber la justitie, are o solida si indiscutabila justificare prin prisma finalitatii urmarite, constand in limitarea in timp a starii de incertitudine in derularea raporturilor juridice si in restrangerea posibilitatilor de exercitare abuziva a respectivului drept

24. Verificarea continutului hotararilor Guvernului fiind de competenta instantelor judecatoresti de contencios administrativ, care pot sa statueze, cu ocazia controlului specific, asupra conformitatii acestora cu actul normativ cu forta juridica superioara, respectiv legea

25. Legiuitorul este liber sa delege Executivul cu acte de aplicare a legii – care implica doar calculul si aprobarea baremurilor de impunere cu respectarea criteriilor impuse de lege, fara ca prin aceasta sa se incalce prevederile art. 108 alin. (1) si (2) din Constitutie, republicata

26 . Principiul autonomiei locale nu se poate manifesta decat in limitele stabilite de lege, iar prin ordonant a criticata, chiar in sensul aplicarii acestui principiu, precum si in sensul dispozitiilor constitutionale ale art. 139 alin. (2), privind stabilirea prin lege a impozitelor si taxelor locale, se reglementeaza categoriile de impozite locale si limitele in care autoritatile administratiei publice locale pot sa prevada in concret nivelul lor

27. Principiul egalitatii de tratament juridic consta in aplicarea echitabila a unei norme de drept subiectelor aflate in cazuri identice sau similare

28 . Neaplicarea deducerii personale de baza si a deducerilor personale suplimentare la venitul impozabil din pensie nu constituie o incalcare a principiului egalitatii, intrucat cele doua categorii de contribuabili, persoanele pensionate si persoanele salariate sau care realizeaza venituri din surse autorizate, nu se afla intr-o situatie identica care sa justifice aplicarea unui tratament egal
 
29 . Instanta de contencios constitutional nu se poate substitui autorului exceptiei pentru a suplini lipsa de motivare a exceptiei, intrucat astfel s-ar incalca regimul constitutional al solutionarii exceptiei de neconstitutionalitate, care prevede ridicarea exceptiei in fata instantei judecatoresti, iar nu examinarea din oficiu de catre Curte a constitutionalitatii legilor in vigoare

30. Exceptarea prin lege a rezultatelor pozitive ale veniturilor salariale sau asimilate acestora de la regula compensarii pierderii fiscale inregistrate din veniturile din activitati independente nu este, prin ea insasi, neconstitutionala si nu contravine, sub nici un aspect, obligatiei de a asigura, prin sistemul legal de impuneri, o asezare justa a sarcinilor fiscale

31. Spre deosebire de creantele civile si comerciale, care izvorasc din raporturi de drept privat, creantele bugetare isi au sorgintea in raporturi de drept public, si anume in raportul stabilit intre stat si cetateni, in virtutea caruia, potrivit dispozitiilor art. 53 alin. (1) din Constitutie, „Cetatenii au obligatia sa cotribuie, prin impozite si prin taxe, la cheltuielile publice“

32 . Legiuitorul are libertatea de a aprecia asupra situatiilor in care poate stabili anumite facilitati fiscale, iar astfel de optiuni nu pot fi cenzurate pe cale de contencios constitutional
 
33 . Nivelul impozitelor si taxelor tine de domeniul politicii fiscale si nu constituie „o problema de constitutionalitate“, iar in domeniul politicii fiscale „autoritatile administratiei publice locale au drept de apreciere si de decizie autonoma
 
34 . Sistemul de calcul instituit prin dispozitiile cuprinse la art. 103 din Legea nr. 92-1992, republicata, nu poate fi considerat un impozit pe pensie, ci doar o modalitate de stabilire a acesteia

35. „Limitele“ in intelesul de „niveluri“ ale impozitelor si taxelor, domeniu care tine de politica fiscala. In acest domeniu, autoritatile administratiei publice locale au drept de apreciere si de decizie autonoma, hotararile lor fiind insa supuse controlului prefectilor

36. In cazul actelor normative abrogate, instanta de sesizare este obligata ca printr-o incheiere motivata sa respinga ea insasi exceptia de neconstitutionalitate, fara a mai sesiza Curtea Constitutionala

37. Norma juridica de abrogare are un efect, pe de o parte, instantaneu, in sensul ca aplicabilitatea dispozitiilor abrogate inceteaza odata cu intrarea in vigoare a textului abrogator, iar pe de alta parte, definitiv, in sensul ca dispozitiile abrogate nu mai pot fi reactivate in viitor, in lipsa unei prevederi exprese in acest sens

38. Domeniile rezervate reglementarii prin lege organica sunt limitativ prevazute de Constitutie si sunt de stricta interpretare

39. Modul de stabilire a impunerii respecta principiul anualitatii impozitului pe profit, astfel ca nu se poate retine un abuz de natura fiscala adus patrimoniului agentilor economici si nici inlaturarea asezarii juste a sarcinilor fiscale

40. Sumele retinute din salarii cu titlu de contributie si culese la fondul asigurarilor sociale nu raman in proprietatea contribuabililor, ci ele intra in buget si se redistribuie, potrivit legii, persoanelor indreptatite, sub forma de pensii sau de ajutoare sociale

41 . Scutirea de plata impozitelor a unor categorii de persoane constituie o masura cu caracter de exceptie, pe care legiuitorul o poate adopta in functie de conditiile concrete ale perioadei in care este chemat sa stabileasca asezarea sarcinilor fiscale

42 . Legiuitorul are libertatea de a aprecia asupra situatiilor in care poate stabili anumite facilitati fiscale, iar astfel de optiuni nu pot fi cenzurate pe cale de contencios constitutional

43. Impozitarea veniturilor din pensii nu contravine nici unei dispozitii constitutionale
 
44. Procedura administrativ-jurisdictionala constituie o masura de protectie care deci nu poate avea ca scop, in nici un mod, limitarea accesului la justitie. Asa fiind, existenta unor organe administrative de jurisdictie nu poate sa duca la inlaturarea interventiei instantelor judecatoresti, in conditiile stabilite de lege
 
45 . Potrivit politicii fiscale – intemeiate pe principiul constitutional al anualitati bugetului public – impozitele pe venituri realizate lunar se percep, de asemenea, lunar, deci pe intreaga luna in care intra in vigoare actul normativ privind asezarea impozitelor, iar modalitatea de asezare a impozitelor, pe intervale de timp, asupra veniturilor impozabile determinate lunar nu poate avea semnificatia aplicarii retroactive a legii
 
46. Lipsa motivarii exceptiei, ca urmare a neindicarii normelor constitutionale in raport cu care autorul acesteia considera ca dispozitiile legale criticate sunt neconstitutionale, constituie o cauza de inadmisibilitate a exceptiei
 
47. Confiscarea nu este urmarea faptului ca bunurile au fost dobandite ilicit, ci a faptului ca ea a rezultat din savarsirea contraventiei

48. Determinarea categoriilor de venituri supuse impozitarii, precum si a conditiilor de impozitare intra in atributiile exclusive ale legiuitorului

49. „Dreptul la protectie sociala“ si, respectiv, „dreptul la pensie“, ca drepturi constitutionale, nu au semnificat ia interzicerii posibilitatii impozitarii pensiilor
 
50. Nu pot face obiectul exceptiei de neconstitutionalitate prevederile constatate ca fiind neconstitutionale printr-o decizie anterioara a Curtii Constitutionale
 
51 . Bunurile obtinute prin desfasurarea unor activitati comerciale contrare dispozitiilor legii, activitati care constituie contraventii, nefiind dobandite in mod licit, pot fi confiscate potrivit prevederilor constitutionale

52 . Daca organul fiscal incalca prevederile legii, contribuabilul este in drept sa procedeze, dupa caz, potrivit art. 47 sau 48 din Constitutie, mai ales ca legea obliga organul fiscal sa actioneze cu profesionalism, dovedind corectitudine si obiectivitate in relatiile cu contribuabilii controlati 53. Numai legiuitorul poate acorda anumite scutiri sau reduceri de impozite in favoarea anumitor categorii de contribuabili si in snumite perioade de timp, in functie de situatiile conjuncturale, dar, evident, si in raport cu situatia economico-financiara a tarii in perioadele respective

54. Deoarece sesizarea priveste o actiune directa adresata instantei, Curtea Constitutionala urmeaza sa faca aplicatiunea dispozitiilor legale privind inadmisibilitatea exceptiilor de neconstitutionalitate

55. Majorarea accizelor pentru produsele aflate deja in depozit respecta dispozitiile constitutionale

56. Unele conditionari sau masuri protectioniste pe care statul le impune prin lege nu reprezinta atingeri aduse drepturilor sau libertatilor, in sensul art. 49 din Constitutie, si nici atingeri ale intereselor private, care se integreaza cadrului general al interesului public

57 . Instituirea unei proceduri administrativ-jurisdictionale nu este contrara principiului prevazut de art. 21 din Constitutie, privind liberul acces la justitie, cat timp decizia organului administrativ de jurisdictie poate fi atacata in fata unei instante judecatoresti
 
58. Textele constitutionale mentionate care contin prevederi referitoare la protectia proprietatii private si la economia de piata au in vedere, in mod evident, desfasurarea activitatii comerciale in conditiile respectarii prevederilor legale privind dreptul de proprietate

59 . Aspectele privind situatia de fapt si justificarea drepturilor subiective ale partilor, precum si modul de interpretare si de aplicare a legii sunt de competenta instantelor de judecata

60 . Examinarea constitutionalitatii prevederilor legale criticate trebuie facuta prin raportare la dispozitii din legea fundamentala, iar nu prin raportare la un act normativ cu forta juridica inferioara legii, cum este o hotarare a Guvernului
 
61. Conferirea unei decoratii sau a unui titlu de onoare de catre Presedintele Romaniei in baza art. 94 lit. a) din Constitutie se atesta prin brevet. Brevetele sunt validate sub semnatura autografa a Presedintelui Romaniei, precum si prin sigiliu. Ipoteza cuprinsa in dispozitia legala criticata, referitoare la conditionarea scutirii de plata impozitului, concretizeaza prerogativa constitutionala a Presedintelui Romaniei

62. Constituie o prerogativa exclusiva a legiuitorului de a institui formele si modalitatile de protectie sociala a persoanelor handicapate si a invalizilor in functie de politica sa in acest domeniu

63 . Art. 16 alin. (1) din Constitutie proclama si garanteaza egalitatea in drepturi a cetatenilor, deci a persoanelor fizice, care apartin statului roman, iar nu egalitatea persoanelor colective, a persoanelor juridice

64. Accesul liber la justitie nu presupune insa gratuitatea acesteia

65. Instituirea de catre legiuitor a unor reguli speciale de procedura si modalitatile de exercitare a drepturilor procedurale, cu asigurarea posibilitatii de a ajunge in fata instantelor judecatoresti in conditii de egalitate, nu contravine principiului constitutional al egalitatii cetatenilor in fata legii

66. Ordonanta de urgenta nu este conditionata de posibilitatea utilizarii altor mijloace constitutionale, cum ar fi delegarea legislativa, ori de faptul ca aparitia cazului exceptional putea fi prevenita din vreme, asa cum se sustine in sesizare, ori de satisfacerea cerintelor programului de guvernare

67. Prin art. 21 din Constitutie nu se instituie nici o interdictie cu privire la taxele in justitie, fiind legal si normal ca justitiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfasurata de autoritatile judecatoresti sa contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora

68. Instituirea procedurilor administrativ-jurisdictionale, care este de competenta exclusiva a legiuitorului, are drept scop solutionarea mai rapida a unor categorii de litigii, decongestionarea instantelor de judecata de cauzele ce pot fi rezolvate pe aceasta cale si evitarea cheltuielilor de judecata

69. Prin indexare nu se modifica grila de impozitare, ci se actualizeaza nivelul venitului salarial impozabil, in corelare cu cresterea indicelui de inflatie

70. In principiu, orice venit legal dobandit constituie sursa de impozitare si, implicit, de finantare a cheltuielilor publice exprimate prin bugetul de stat, in afara de cazul unor exceptari justificate pe care insusi legiuitorul le stabileste
 
71 . Actele normative si individuale ale Guvernului, ministerelor si celorlalte autoritati ale administratiei publice, centrale sau, dupa caz, locale, indiferent de materia la care se refera, sunt controlate, sub aspectul legalitatii, de instantele de contencios administrativ. Aceasta concluzie se impune si atunci cand ilegalitatea actului administrativ priveste nerespectarea a insesi legii fundamentale, fiind emis prin exces de putere, adica cu depasirea limitelor si conditiilor de exercitare a competentei organului emitent

72 . Veniturile bugetului de stat, intrucat acesta face parte, potrivit art. 137 alin. (1) din Constitutie, din bugetul public national, nu constituie proprietatea privata a statului. De aceea, creantelor din impozite si taxe, ca venituri ale bugetului de stat, nu le sunt aplicabile prevederile art. 41 alin. (2) din Constitutie, referitoare la ocrotirea egala a proprietatii private, indiferent de titular, mai ales ca impozitele si taxele se stabilesc, dupa cum prevede art. 138 alin. (1) din Constitutie, numai prin lege .

Consilier Ghid complet de Salarizare ReviSal si Contributii sociale

Vezi AICI detalii

Consilier - Codul Muncii abonament 12 actualizari

Vezi AICI detalii

Culegere pentru invatarea limbii engleze - Fise de lucru practice Clasele 0-IV

Vezi AICI detalii

Fise distractive pentru gradinita

Vezi AICI detalii