Termen utilizat pentru a desemna principiul de drept mai rar evocat in raporturile de comert international conformcaruia o lege internationala isi extinde incidenta de reglementare si asupra filialelor sau stabilimentelor unei societati comerciale dintr-o alta tara decat cea care i-a dat nationalitatea, precum si asupra societatilor mixte constituite in strainatate cu participatii de capital ale unor agenti economici din tara de provenienta a acelei legi, ori asupra activitatii firmelor din strainatate care produc si comercializeaza marfuri sub licenta unei firme ce are sediul in tara careia ii apartine respectiva lege.