Anihilarea ANI: care este miza reala

In viziunea judecatorilor Curtii Constitutionale care au desfiintat articole esentiale din legea ANI, atributiile Agentiei tind spre zero. Motivatia oficiala va fi gata marti sau miercuri.

Prin decizia Curtii Constitutionale din 14 aprilie, ANI a fost lipsita de cele mai importante atributii ale sale, cele care reprezentau, de altfel, scopul pentru care a fost infiintata institutia. Concret, Agentia nu mai are atributia sa se pronunte asupra partilor de avere ce nu pot fi justificate, asupra conflictelor de interese si incompatibilitatilor, dar nici sa sesizeze instanta sau, dupa caz, procurorii. Cu alte cuvinte, conform judecatorilor constitutionali, inspectorii de integritate pot sa verifice in continuare declaratiile de avere si de interese, dar, chiar daca ar descoperi diferente uriase intre averea dobandita pe durata exercitarii functiei si veniturile realizate in aceeasi perioada, nu pot face nimic. Adica, nu mai pot cere instantei sa stabileasca cat din avere a fost dobandita nejustificat si sa decida confiscarea acestei parti. Cum, la fel, nu mai pot constata daca persoanele verificate au incalcat legea in ceea ce priveste conflictul de interese si regimul incompatibilitatilor si nu mai pot sesiza procurorii daca „exista probe sau indicii temeinice privind savarsirea unei fapte prevazute de legea penala".

Afectate de decizia CCR sunt si doua capitole intregi din Legea nr. 144/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea ANI. Primul este tocmai capitolul referitor la infiintarea si functionarea Agentiei, care precizeaza inclusiv ce inseamna „diferenta vadita" (echivalentul a cel putin 10.000 de euro) dintre averea dobandita si veniturile realizate de la care inspectorii de integritate intrau in actiune. Al doilea capitol declarat neconstitutional se refera la verificarea averilor, conflictelor de interese si incompatibilitatilor. Printre articolele gasite neconstitutionale se afla si unul prin care erau extinse prevederile conflictului de interese la mai multe categorii de persoane, printre care membrii CSM, ai Curtii de Conturi, Consiliului Concurentei, CNSAS, Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, CNA si ai CA ale SRTv si SRR, judecatorii CCR, presedintele Consiliului Legislativ, directorii SRI, SIE si SPP, precum si adjunctii acestora. Toti acestia aveau obligatia, pana la decizia CCR din 14 aprilie, de a nu emite acte administrative si de a nu participa la luarea unor decizii de natura sa aduca foloase materiale lor, sotilor sau rudelor de gradul I.

Nu in ultimul rand, afectata de decizia CCR este si gestionarea declaratiilor de avere si interese. ANI ar putea sa nu mai primeasca declaratiile de avere si interese sau sa le obtina cumva, dar sa nu mai aiba voie sa le publice. De pilda, alin. e al art. 11, potrivit caruia persoanele la care ajung aceste documente (de la toate institutiile - de la Administratia Prezidentiala si Guvern pana la prefecturi si primarii) „asigura publicarea si mentinerea declaratiilor de avere si a declaratiilor de interese, pe pagina de internet a institutiei, daca aceasta exista, sau la avizierul propriu, in termen de cel mult 30 de zile de la primire". Potrivit deciziei CCR, acest alineat ar fi neconstitutional „in masura in care prevede transmiterea declaratiilor de avere si de interese ANI". Problema e ca alineatul cu pricina nu se refera expres la transmiterea acestor declaratii. Aceeasi soarta neclara o au alineatele ce prevad ca declaratiile de avere si de interese sa ajunga la ANI dupa ce au fost depuse de candidatii la functiile de presedinte, parlamentar, consilier judetean, consilier local sau primar la Biroul Electoral Central sau, dupa caz, la biroul electoral de circumscriptie. Batalia pentru ANI, inceputa cu mare greutate si la presiunea Uniunii Europene, in 2002, si prelungita in mandatul Monicai Macovei, in 2005, si in mandatul Chiuariu, in 2007, a fost una esentiala pentru demersurile anticoruptie ale autoritatilor de la Bucuresti din ultimele trei legislaturi.

HOTARAREA CCR
Interzis inspectorilor de integritate:
- sa constate daca un demnitar a dobandit, pe durata mandatului, o avere cu mult mai mare decat veniturile declarate
- sa ceara instantei sa vada cat din avere a fost dobandit nejustificat si sa confiste respectiva parte
- sa constate daca un demnitar este/a fost incompatibil sau daca se afla/s-a aflat in conflict de interese, incalcand astfel legea
- sa sesizeze procurorii daca exista probe sau indicii 
temeinice ca s-ar fi savarsit fapte penale

Sursa: Infoportal