Transparency International semnaleaza lipsa progreselor in combaterea coruptiei in administratia publica

Transparency International Romania a remis presei o declaratie cu privire la stadiul reformelor si analiza masurilor guvernamentale in domeniul justitiei si al combaterii coruptiei. Redam textul declaratiei:

"Transparency International Romania isi exprima ingrijorarea cu privire la circularea falsei perceptii conform careia riscul blocarii fondurilor europene ar putea avea loc ca urmare a unei evaluari negative in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare. Un astfel de raport ar avea drept consecinta aplicarea de masuri ca suspendarea obligatiei statelor membre UE de a recunoaste si executa hotararile judecatoresti emise de instantele romanesti, in timp ce pericolul sanctiunilor financiare la adresa Romaniei este rezultatul direct al slabei capacitati administrative si al managementului defectuos al fondurilor comunitare.

De altfel, precizarea din 11 mai a purtatorului de cuvant al Comisiei Europene cu privire la supozitiile pe tema efectelor unui raport negativ indica necesitatea asigurarii atat ca „fondurile UE ajung la cetatenii romani cat mai rapid posibil banii contribuabililor”, dar si ca „banii contribuabililor, inclusiv ai celor romani, sunt cheltuiti cum trebuie”.

Chiar daca nu exista o conditionalitate directa intre acordarea fondurilor comunitare si Mecanismul de Cooperare si Verificare, statutul de stat membru implica asigurarea administrarii in conditii de integritate a banilor europeni si de eliminare a coruptiei din sectorul public.

Transparency International Romania atrage atentia asupra cresterii inadmisibile a vulnerabilitatii sistemului public, manifesta in derapaje fara precedent in niciuna dintre guvernarile anterioare precum modificarea legislatiei privind organizarea si functionarea DLAF a carui independenta a fost grav subminata, chiar in aceeasi zi in care autoritatile de la Bucuresti au propus si desfiintarea Comisiei Nationale de Solutionare a Contestatiilor in domeniul achizitiilor publice şi au „personalizat”, sub conducerea unui Secretar General numit politic, Departamentul de control al Guvernului, masuri care tind la eliminarea a insesi mecanismelor de asigurare a integritatii utilizarii fondurilor europene si care constituie, in definitiv, un impuls pentru coruptie.

Acestea se alatura altor situatii grave precum numirea de prefecti care nu au nicio zi de vechime in administratie, desi legea prevede ca acestia trebuie sa fie functionari de cariera, mai cu seama în conditiile in care o buna parte dintre functionarii publici care au beneficiat de programe de instruire finantate din fonduri preaderare nu mai sunt in sistem.

Astfel fondurile europene gestionate prin programele operationale destinate dezvoltarii Romaniei risca, de altfel, sa aiba aceeasi soarta, in conditiile conflict evident intre strategiile privind programele operationale si operationalizarea strategiei privind descentralizarea administrativa cu atat mai mult in contextul lipsei Codului administrativ si a Codului de procedura administrativa.

Situatia actuala vine sa confirme, din pacate, o data in plus, riscurile majore privind eficacitatea utilizarii fondurilor europene si gaura neagra pe care o poate reprezenta Romania. In aceste circumstante, chiar si in varianta putin probabila a unui raport care ar inregistra progresele in indeplinirea conditionalitatilor prevazute de Mecanismul de Cooperare si Verificare nu ar inlatura, insa, lipsa clara a capacitatii administrative si nu ar reprezenta in niciun fel o garantie in fata sanctiunilor financiare.

Fata de lipsa de vointa politica in adoptarea unor masuri concrete si efective care sa reprezinte progrese semnificative si ireversibile, raportul intermediar al Comisiei Europene din luna februarie mentioneaza importanta reincadrarii pe „linia dinamica a reformarii sistemului judiciar si a luptei impotriva coruptiei, astfel incat sa contrabalanseze regresele din ultimele luni”.

In atare conditii, Guvernul nu ar trebui sa isi poata permite ignorarea luarii de masuri urgente. (in aceasta privinta Anexa 1).

Semnalam lipsa oricaror progrese in combaterea coruptiei in administratia publica, conform angajamentelor din cadrul conditionalitatii 4. TI-Romania, atrage atentia asupra necesitatii unei corecte identificarii a prioritatilor pe agenda cetateanului. In timp ce ultimul Indice de Perceptie a Coruptiei al Transparency International situeaza România pe penultima pozitie in clasamentul statelor membre UE, Barometrul Global al Coruptiei lansat de Transparency International in anul 2007 arata ca unul din trei romani a dat mita in ultimele 12 luni pentru a beneficia de servicii publice, spre deosebire de anul anterior, cand numai unul din cinci romani savarsise aceeasi fapta. 33% din aceeasi respondenti apreciau ca in urmatorii 3 ani coruptia va creste, si 27% ca aceasta va ramane la fel.

De altfel, barometrele de opinie publica arata constant, de la inceputul procesului de integrare, ca, dupa teme de interes social ce tin de nivelul de trai si calitatea vietii, preocuparea majora a romanilor este combaterea coruptiei, domeniu fata de care se remarca in mod consecvent un grad sporit de insatisfactie.

Coruptia are efect negativ cert asupra drepturilor si libertatilor cetatenilor si este sursa principala a saraciei si subdezvoltarii. In Romania, coruptia tinde sa devina un fenomen organizat, specializat si profesionalizat, aparand sub forma unei retele formate din organizatii si persoane fizice, care prin diferite mijloace ajung sa corupa factorii de decizie pana la cele mai inalte nivele ale politicului, legislativului, justitiei si administratiei.

Ingrijorarile forurilor europene si ale unor state membre ale Uniunii, privind riscul continuarii finantarii programelor de dezvoltare ale Romaniei in conditiile vulnerabilitatii deosebite a sistemului public la coruptie sunt indreptatite. Sanctiunile ce pot aparea sunt strict legate de derapajele de la linia masurilor in domeniul administratiei, si mai cu seama de renuntarea la unele angajamente asumate de Romania deja cum ar fi:

• nerespectarea angajamentelor si conditiilor in care s-a incheiat capitolul de negocieri privind functia publica;
• derapaje de la standardele democratice stabilite prin Criteriile de la Copenhaga, chiar pentru statele candidate;
• schimbari bruste si nejustificate de politici publice care fac inutile toate investitiile realizate de Uniunea Europeana prin fondurile preaderare;
• reorganizarea institutionala imediat dupa incheierea unor programe de asistenta tehnica pentru utilizarea lor.

Speculatiile privind impunerea la termen a schimbarii infrastructurii legislative a tarii prin adoptarea unor noi coduri, sunt de natura sa conduca la un proces viciat si opac de legiferare in care si-au gasit loc cu usurinta grupuri de interese, in timp ce drepturile cetatenesti au fost cu lejeritate incalcate.

In aceste conditii, Transparency International Romania considera ca, prin proiectul codului penal si al celui de procedura penala, aceste prioritati sunt ignorate, fiind promovata o politica de toleranta inadmisibila comparativ cu intinderea flagelului coruptiei si a costurilor acestuia pentru cetateni. Avand in vedere modul in care a fost gandit si elaborat noul Cod penal, in ansamblul sau, acesta are ca efect nesanctionarea efectiva a faptelor de coruptie. Textul viitorului cod prevede ca pentru astfel de fapte este posibila suspendarea executarii pedepselor. De asemenea, prescriptia raspunderii penale pentru aceste fapte este mai rapida, iar pedepsele aplicabile sunt mai mici.

Prin modul defectuos de redactare a partii generale se ajunge la dezincriminarea celei mai mari parti a faptelor de coruptie deja savarsite si, ca atare, la o amnistie partiala indirecta a actelor de coruptie care au macinat si afectat grav sistemul social si dezvoltarea Romaniei.

Avand în vedere deficientele constatate in modul de elaborare si redactare a textelor legale care incrimineaza faptele de coruptie, Transparency International Romania a elaborat un set de exemple de erori, precum si sugestii menite sa asigure corectarea acestora si elaborarea unui text legal neechivoc, clar si eficient (Anexa 2).

Transparency International România solicita Parlamentului Romaniei sa ia act de aceste recomandari si sa modifice in consecinta Titlul V - Infractiuni de coruptie si de serviciu din proiectul de Cod penal, astfel incat textul final al acestui act normativ sa poata produce efecte juridice care sa contribuie la limitarea fenomenului infractional si la stoparea coruptiei".