CCR modifica Legea Sindicatelor

Curtea Constitutionala arata ca, potrivit unei decizii mai vechi, "salariul reprezinta o componenta a dreptului la munca si reprezinta contraprestatia angajatorului in raport cu munca prestata de catre angajat in baza unor raporturi de munca", iar in lipsa muncii prestate, angajatorul nu poate fi obligat la plata unei remuneratii care sa faca abstractie de aceasta situatie concreta si obiectiva.

CCR a decis, pe 12 octombrie, ca prevederea din Legea sindicatelor potrivit careia salariatii care sunt membri in conducerea organizatiilor sindicale au dreptul la o reducere de 3-5 zile a programului de munca pentru activitati sindicale, fara afectarea drepturilor salariale, este neconstitutionala.

Astfel, in sedinta din 12 octombrie, Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) a decis ca teza finala a articolului 35 alineatul 1 din Legea sindicatelor nr. 54/2003 este neconstitutionala.

Potrivit dispozitiilor articolului 35 alineatul 1 din Legea sindicatelor nr.54/2003 "(1) Membrii alesi in organele de conducere ale organizatiilor sindicale, care lucreaza nemijlocit in unitate in calitate de salariati, au dreptul la reducerea programului lunar cu 3-5 zile pentru activitati sindicale, fara afectarea drepturilor salariale”.
 

In motivarea deciziei, judecatorii Curtii Constitutionale arata ca, anterior adoptarii Legii sindicatelor nr.54/2003, cadrul juridic care privea sindicatele era reglementat de Legea nr.54/1991 privind sindicatele, care prevedea ca "Membrii alesi in organele de conducere ale sindicatelor, care lucreaza nemijlocit in unitate in calitate de salariat, au dreptul la reducerea programului lunar cu pana la 5 zile pentru activitati sindicale”.  Astfel, precedenta reglementare nu cuprindea teza referitoare la reducerea timpului de lucru "fara afectarea drepturilor salariale".

Potrivit motivarii deciziei CCR, "membrii alesi in organele de conducere ale sindicatelor se afla intr-o situatie diferita fata de ceilalti salariati, in sensul ca acestia trebuie sa activeze pentru realizarea rolului sindicatelor, care, potrivit art. 9 teza a doua din Constitutie, <<contribuie la apararea drepturilor si la promovarea intereselor profesionale, economice si sociale ale salariatilor>>".

Pe de alta parte, prin adoptarea Legii nr.54/2003 s-a introdus, potrivit CCR, si obligatia angajatorului de a nu afecta salariul membrilor alesi in organele de conducere ale sindicatelor pe perioada reducerii programului de lucru cu pana la cinci zile lunar. "Este evident ca, pe perioada mentionata, angajatorul sufera o pierdere patrimoniala, intrucat continua sa plateasca drepturi salariale chiar daca angajatul sau nu presteaza efectiv munca la care s-a angajat prin semnarea contractului individual de munca. Astfel, in situatia de fata, cauza contraprestatiei din partea angajatorului lipseste, acesta suferind practic o diminuare a activului sau patrimonial", noteaza judecatorii Curtii, in motivarea deciziei din 12 octombrie.

Curtea arata ca, potrivit unei decizii mai vechi, "salariul reprezinta o componenta a dreptului la munca si reprezinta contraprestatia angajatorului in raport cu munca prestata de catre angajat in baza unor raporturi de munca", iar in lipsa muncii prestate, angajatorul nu poate fi obligat la plata unei remuneratii care sa faca abstractie de aceasta situatie concreta si obiectiva. "In aceasta situatie, Curtea retine ca textul legal criticat afecteaza in esenta sa dreptul de proprietate al angajatorului, ceea ce contravine art.44 din Constitutie", se arata in motivarea citata.

Consilier Ghid complet de Salarizare ReviSal si Contributii sociale

Vezi AICI detalii

Consilier - Codul Muncii abonament 12 actualizari

Vezi AICI detalii

Compuneri perfecte pentru clasele III-IV

Vezi AICI detalii

Proiecte Didactice pentru succesul la Titularizare sau Definitivat Educatori

Vezi AICI detalii

Mai mult, in motivare se subliniaza si faptul ca dispozitiile articolului 34 alin.(1) din Legea sindicatelor prevad ca "membrii alesi in organele de conducere ale organizatiilor sindicale, personalul de specialitate si administrativ din aparatul acestora pot fi salarizati din fondurile organizatiei sindicale sau in conformitate cu prevederile contractului colectiv de munca”, adica, pe perioada in care aceste persoane desfasoara activitati sindicale, ele pot fi remunerate din fondurile organizatiei sindicale.

"Astfel, textul de lege criticat creeaza premisele unei duble remunerari a aceleiasi activitati sindicale desfasurate: pe de o parte, din fondurile sindicatului, pe de alta parte, din cele ale angajatorului. Or, dintr-o atare perspectiva, scopul reglementarii, acela de a proteja activitatea sindicala, vine intr-o evidenta coliziune cu interesele angajatorului, care este pus in situatia de a suporta o sarcina excesiva, de natura a-i afecta esenta dreptului de proprietate", se arata in motivarea CCR.

Decizia CCR din 12 octombrie este definitiva si general obligatorie.