Decizia Curtii Constitutionale a Romaniei nr. 106/2014 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 253 alin. (1) lit. a) si b) din Legea educatiei nationale nr. 1/2011 a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 238 din 3 aprilie 2014.
Augustin Zegrean - presedinte Valer Dorneanu - judecator Toni Grebla - judecator Petre Lazaroiu - judecator Mircea stefan Minea - judecator Daniel Marius Morar - judecator Mona-Maria Pivniceru - judecator Puskás Valentin Zoltán - judecator Tudorel Toader - judecator Simina Gagu - magistrat-asistent
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 253 alin. (1) lit. a) si b) din Legea educatiei nationale nr. 1/2011, exceptie ridicata de stefania Sidonia Constantin in Dosarul nr. 11.432/3/2012 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a IX-a contencios administrativ si fiscal si care formeaza obiectul Dosarului nr. 530D/2013 al Curtii Constitutionale.
Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din 11 februarie 2014, in prezenta reprezentantului Ministerului Public, si au fost consemnate in incheierea de sedinta de la acea data, cand, avand nevoie de timp pentru a delibera, Curtea, in temeiul art. 57 si art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, a amanat pronuntarea pentru data de 27 februarie 2014.
CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin incheierea din 19 iunie 2013, pronuntata in Dosarul nr. 11.432/3/2012, Tribunalul Bucuresti - Sectia a IX-a contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 253 alin. (1) lit. a) si b) din Legea educatiei nationale nr. 1/2011.
Exceptia a fost ridicata de stefania Sidonia Constantin intr-o cauza avand ca obiect anularea unui act administrativ.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autoarea acesteia sustine, in esenta, ca certificarea viabilitatii unui post nu are la baza un temei legal, deoarece nu este prevazut modul de calcul al viabilitatii postului sau modul de estimare in urma caruia se poate certifica viabilitatea unui post. De asemenea, in absenta unor dispozitii legale care sa prevada conditiile pe baza carora consiliul de administratie al unitatii scolare urmeaza sa isi dea acordul privind titularizarea/netitularizarea pe post, intervin privilegii sau discriminari privind ocuparea unui post de titular. Autoarea considera ca, pentru titularizarea pe un post si modificarea contractului de munca, in sensul angajarii pe perioada nedeterminata, este necesara stabilirea unor conditii masurabile si controlabile, astfel incat, pentru a fi in spiritul Constitutiei, prevederile de lege criticate ar trebui sa aiba urmatoarea redactare: „Cadrele didactice netitulare calificate care au participat la concursul national unic de titularizare in ultimii 3 ani, anteriori intrarii in vigoare a prezentei legi, care au obtinut cel putin nota 7 si au ocupat un post/o catedra, devin titulari ai scolii respective”.
Tribunalul Bucuresti - Sectia a IX-a contencios administrativ si fiscal apreciaza ca prevederile de lege criticate sunt constitutionale. Arata ca regulile privind titularizarea pe post, in conditiile viabilitatii postului, sunt stabilite in mod general valabil pentru toate domeniile de activitate din invatamantul preuniversitar, pentru toate persoanele care intra in categoria celor care au obtinut cel putin nota 7 si au ocupat un post/o catedra. De asemenea, introducerea unei conditii de organizare a activitatii intr-un anumit domeniu, atunci cand nu este vadit abuziva sau absolut oneroasa, nu inseamna o ingradire a dreptului la munca. Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
Avocatul Poporului considera ca prevederile art. 253 alin. (1) lit. a) si b) din Legea nr. 1/2011 sunt constitutionale, retinand ca acestea se aplica tuturor persoanelor aflate in situatia reglementata de ipoteza normelor juridice, fara privilegii sau discriminari pe considerente arbitrare. Instituirea conditiilor generale privitoare la titularizarea cadrelor didactice (viabilitatea postului, cat si acordul consiliului de administratie) sunt criterii obiective stabilite pentru toate cadrele didactice care intra in categoria celor care au obtinut cel putin nota 7 si au ocupat un post/o catedra. in plus, este optiunea libera a legiuitorului ca intr-o anumita perioada de timp sa instituie si alte conditii privind titularizarea, pentru a raspunde unor cerinte privind mobilitatea personalului didactic din invatamantul preuniversitar. De asemenea, solutia legislativa instituita prin prevederile de lege criticate nu constituie o restrangere a exercitarii dreptului de a profesa, ci da expresie organizarii domeniilor de activitate din invatamantul preuniversitar, in functie de criterii obiective si rezonabile.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele: Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum este mentionat in notele scrise ale autoarei exceptiei, il constituie prevederile art. 253 alin. (1) lit. a) si b) din Legea educatiei nationale nr. 1/2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011, cu urmatorul cuprins: „Cadrele didactice netitulare calificate care au participat la concursul national unic de titularizare in ultimii 3 ani, anteriori intrarii in vigoare a prezentei legi, care au obtinut cel putin nota 7 si au ocupat un post/o catedra devin titulari ai scolii respective daca:
a) se certifica viabilitatea postului/catedrei;
b) consiliul de administratie al scolii respective este de acord.”
Curtea observa ca aceste prevederi de lege au fost modificate prin articolul unic pct. 9 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 21/2012 privind modificarea si completarea Legii educatiei nationale nr. 1/2011, ordonanta publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 372 din 31 mai 2012, si ulterior prin art. I pct. 34 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 117/2013 privind modificarea si completarea Legii educatiei nationale nr. 1/2011 si pentru luarea unor masuri in domeniul invatamantului, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 843 din 30 decembrie 2013, fiind pastrata, de principiu, solutia legislativa. in aceste conditii, Curtea urmeaza sa se pronunte asupra constitutionalitatii prevederilor art. 253 alin. (1) lit. a) si b) din Legea nr. 1/2011, astfel cum au fost modificate, prevederi care, in prezent, au urmatorul cuprins: „Cadrele didactice netitulare calificate care au participat in ultimii 6 ani la concursul national unic de titularizare, care au obtinut cel putin nota/media 7 si au ocupat un post/o catedra, devin titulare in sistemul de invatamant preuniversitar, daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii generale:
a) se certifica viabilitatea postului/catedrei;
b) consiliul de administratie al unitatii de invatamant respective este de acord.”
Autoarea exceptiei de neconstitutionalitate sustine ca prevederile legale criticate contravin dispozitiilor din Constitutie cuprinse in art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea in drepturi si art. 41 alin. (1) privind munca si protectia sociala a muncii. Analizand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca aceasta este intemeiata, urmand sa o admita pentru considerentele ce vor fi aratate in cele ce urmeaza. Prevederile art. 253 alin. (1) lit. a) si b) din Legea nr. 1/2011 instituie conditiile generale care trebuie indeplinite cumulativ de cadrele didactice netitulare calificate pentru a deveni titulare in sistemul de invatamant preuniversitar. O asemenea reglementare instituie, in realitate, o modalitate de dobandire a calitatii de titular in invatamantul preuniversitar contrara principiilor pe care legea le instituie pentru titularizare, precum si regimului juridic pe care legea il circumscrie notiunii de „titular” in invatamant. Astfel, in contradictie cu dispozitiile art. 16 alin. (1) din Constitutie, se creeaza o discriminare in ceea ce priveste ocuparea posturilor in invatamantul preuniversitar, in sensul ca, pentru o anumita categorie de persoane - cadrele didactice netitulare calificate care au participat in ultimii 6 ani la concursul national unic de titularizare, care au obtinut cel putin nota/media 7 si au ocupat un post/o catedra aceasta se realizeaza doar pe baza certificarii viabilitatii postului si acordului consiliului de administratie al unitatii de invatamant respective. Curtea retine ca statutul de titular in invatamantul preuniversitar are un regim juridic distinct, aceasta categorie de personal didactic beneficiind de drepturi specifice [de exemplu, pentru personalul preuniversitar: transferul in situatia restrangerii de activitate, repartizarea pe posturi/catedre vacante in conditiile art. 252 alin. (3) din lege, pretransfer, in conditiile art. 252 alin. (5) din lege, posibilitatea detasarii, in conditiile art. 2541 din lege, rezervarea postului didactic sau a catedrei in conditiile art. 255 din lege, concediu fara plata pe timp de un an scolar in conditiile aceluiasi articol, posibilitatea de a ocupa functii de director sau director adjunct in conditiile art. 257 din lege etc.]. in considerarea acestui regim juridic specific, statutul de titular in invatamant se dobandeste prin concurs, acesta fiind principiul care se desprinde din interpretarea sistematica a Legii nr. 1/2011. Astfel, potrivit art. 89 din Legea nr. 1/2011, „in invatamantul preuniversitar de stat si particular, posturile didactice vacante si rezervate se ocupa prin concurs organizat la nivelul unitatii de invatamant cu personalitate juridica, conform unei metodologii-cadru elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului”, iar, potrivit art. 254 alin. (3) din aceeasi lege, „(3) in invatamantul preuniversitar de stat si particular, posturile didactice se ocupa prin concurs organizat la nivelul unitatii de invatamant cu personalitate juridica, conform unei metodologii-cadru elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului”. in plus, potrivit art. 2 alin. (1) din Metodologia-cadru privind mobilitatea personalului didactic din invatamantul preuniversitar in anul scolar 2013-2014, aprobata prin Ordinul ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului nr. 6.239/2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 64 si 64 bis din 30 ianuarie 2013, „Prin cadre didactice titulare in sistemul de invatamant preuniversitar, in sensul prezentei Metodologii, numite in continuare cadre didactice titulare, se au in vedere cadrele didactice care au contract individual de munca pe perioada nedeterminata”. Or, chiar daca dobandirea calitatii de titular in conditiile art. 253 alin. (1) lit. a) si b) din Legea nr. 1/2011 are caracter de exceptie, instituirea acestei exceptii trebuie sa respecte normele si principiile constitutionale. Insuficienta numarului de cadre didactice nu justifica denaturarea regimului juridic al unei institutii care are o configuratie bine definita prin lege si crearea unei modalitati „paralele” de accedere la calitatea de titular in invatamantul preuniversitar, contrara derularii in conditii optime a procesului de invatamant in cadrul unui sistem national de invatamant predictibil si functionabil. Curtea constata, totodata, ca normele criticate, in ansamblul reglementarii din care fac parte, configureaza o institutie cu un regim juridic confuz, care permite dobandirea calitatii de cadru didactic titular in alte conditii decat prin promovarea unui concurs. O asemenea institutie este de natura sa incalce exigentele de claritate si precizie a reglementarii impuse de art. 1 alin. (3) si (5) din Constitutie. Chiar daca textele constitutionale indicate nu stabilesc in mod expres exigente privitoare la calitatea legislatiei, realizand interpretarea lor in concordanta cu prevederile Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, Curtea Constitutionala a stabilit o serie de criterii care trebuie respectate in activitatea de legiferare: „precizie, previzibilitate si predictibilitate pentru ca subiectul de drept vizat sa isi poata conforma conduita, astfel incat sa evite consecintele nerespectarii lor” (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 61 din 18 ianuarie 2007, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 116 din 15 februarie 2007, Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 116 din 15 februarie 2012). Respectarea acestor criterii impune ca notiunea de „titular” in invatamant reglementata de Legea educatiei nationale nr. 1/2011 sa aiba un regim unic in ceea ce priveste accederea la statutul pe care il desemneaza. Pe cale de consecinta, Curtea constata ca normele de lege criticate in prezenta cauza sunt discriminatorii, intrucat permit recunoasterea calitatii de titular in invatamantul preuniversitar intr-o alta modalitate decat concursul, la care sunt obligate sa se supuna toate celelalte persoane care vor sa acceada la posturile didactice ca titulari. De asemenea, notiunea de „viabilitate a postului/catedrei”, utilizata in textul de lege criticat, are un caracter vadit imprecis, in timp ce instituirea conditiei acordului consiliului de administratie al scolii deschide calea arbitrarului si subiectivismului in domeniu. in consecinta, prin reglementarea confuza, se creeaza dificultati in planul interpretarii si aplicarii. Fata de cele expuse, Curtea constata ca dispozitiile art. 253 alin. (1) lit. a) si b) din Legea nr. 1/2011 sunt neconstitutionale, incalcand prevederile art. 16 alin. (1) din Constitutie. Solutia si considerentele din prezenta cauza sunt in acord cu jurisprudenta Curtii Constitutionale, care, solutionand exceptia de neconstitutionalitate ridicata direct de Avocatul Poporului, a constatat neconstitutionalitatea prevederilor art. 284 alin. (7) si art. 289 alin. (7) din Legea educatiei nationale nr. 1/2011, deoarece acestea permiteau consiliilor de administratie ori senatelor universitare sa confere calitatea de titulari unor cadre didactice care au statutul de pensionari intr-o alta modalitate decat concursul (a se vedea Decizia nr. 397 din 1 octombrie 2013, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 663 din 29 octombrie 2013). in fine, Curtea nu poate retine sustinerea privind contrarietatea fata de dispozitiile art. 41 alin. (1) din Constitutie, potrivit carora dreptul la munca nu poate fi ingradit, iar alegerea profesiei si a locului de munca este libera. Aceasta deoarece prevederile de lege criticate ca fiind neconstitutionale nu afecteaza incadrarea in invatamant a cadrelor didactice calificate, cu consecinta incalcarii dreptului la munca.
Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
DECIDE:
Admite exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Stefania Sidonia Constantin in Dosarul nr. 11.432/3/2012 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a IX-a contencios administrativ si fiscal si constata ca prevederile art. 253 alin. (1) lit. a) si b) din Le gea educatiei nationale nr. 1/2011 sunt neconstitutionale.
Definitiva si general obligatorie.
Decizia se comunica celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Tribunalului Bucuresti - Sectia a IX-a contencios administrativ si fiscal si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Pronuntata in sedinta din data de 27 februarie 2014.
Presedintele Curtii Constitutionale Augustin Zegrean
Magistrat-asistent, Simina Gagu
