Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 286 din 17.04.2014.
Augustin Zegrean - presedinte
Valer Dorneanu - judecator
Toni Grebla - judecator
Petre Lazaroiu - judecator
Mircea stefan Minea - judecator
Daniel Marius Morar - judecator
Mona-Maria Pivniceru - judecator
Puskas Valentin Zoltan - judecator
Tudorel Toader - judecator
Irina Loredana Gulie - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 200 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Ana Madarasan in Dosarul nr. 7.001/320/2013 al Judecatoriei Targu Mures si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 507D/2013.
La apelul nominal lipsesc partile.
Procedura de citare este legal indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata. in acest sens, arata, in esenta, ca procedura regularizarii cererii de chemare in judecata nu incalca principiul constitutional al dreptului la un proces echitabil, ci, dimpotriva, este o concretizare la nivel infraconstitutional a exigentelor acestuia, cu atat mai mult cu cat reglementarea cererii de examinare, prin textul de lege criticat, are caracterul unei veritabile cai de atac.
C U R T E A,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin incheierea din 11 iulie 2013, pronuntata in Dosarul nr. 7.001/320/2013, Judecatoria Targu Mures a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 200 din Codul de procedura civila, exceptie ridicata de Ana Madarasan intr-o cauza avand ca obiect solutionarea cererii de reexaminare a incheierii de anulare a cererii de chemare in judecata.
in motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se arata, in esenta, ca textul de lege criticat, care impune verificarea cererii de chemare in judecata de catre completul caruia i-a fost repartizata cauza, instituind si posibilitatea regularizarii acesteia, conduce la o ingradire a accesului liber la justitie, datorata modului de formulare si a sferei largi a aspectelor supuse procedurii verificarii si regularizarii.
Se arata, in acest sens, ca multitudinea de interpretari ce pot fi date prevederilor art. 194-196 din Codul de procedura civila poate avea drept consecinta anularea unei cereri de chemare in judecata inainte de comunicarea ei, pentru alte motive decat cele reglementate, sub sanctiunea nulitatii, in art. 196 din acelasi cod.
Judecatoria Targu Mures isi exprima opinia asupra exceptiei de neconstitutionalitate, aratand ca textul de lege criticat nu incalca dispozitiile constitutionale invocate, deoarece principiul constitutional al accesului liber la justitie nu trebuie interpretat in sensul ca modul de sesizare al instantelor de judecata nu poate fi supus niciunei conditionari. Se mai arata ca dispozitiile legale criticate instituie norme de procedura prin care se urmareste asigurarea echitatii procesului judiciar si solutionarea acestuia intr-un termen rezonabil. Exigenta unui proces echitabil implica, intre altele, efectuarea actelor de procedura intr-un mod care sa faca posibila desfasurarea normala a procesului, fara intreruperi si amanari de natura sa intarzie in mod pagubitor stabilirea pe cale judiciara a situatiei drepturilor subiective disputate de parti, prin completari si precizari ulterioare ale cererii, precum si asigurarea exercitarii dreptului de aparare al paratului, prin comunicarea unei cereri complete inca de la debutul procesului. Mai mult, conditionarile reglementate prin art. 194-197 din Codul de procedura civila nu aduc atingere substantei dreptului de acces la justitie si nu il lipsesc de efectivitate. Iar persoana vatamata prin dispunerea anularii cererii sale in mod discretionar are la dispozitie cererea de reexaminare, prin care poate ataca incheierea de anulare a cererii de chemare in judecata.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate invocate.
Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata. in acest sens, arata ca prevederile art. 200 din Codul de procedura civila reprezinta norme de procedura care nu sunt de natura a aduce atingere prevederilor constitutionale privind dreptul partilor la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil, ci, dimpotriva, reprezinta o garantie a acestor drepturi. Astfel, obligatia partilor de a-si exercita drepturile procesuale cu respectarea dispozitiilor stabilite de lege, referitoare la intocmirea actelor de procedura, reprezinta expresia aplicarii principiului privind dreptul persoanei la judecarea procesului sau in mod echitabil si intr-un termen rezonabil. Se mai arata ca sanctiunea prevazuta de art. 200 alin. (2) - (3) din Codul de procedura civila este dispusa de instanta de judecata in interesul unei bune judecati a cauzelor si a unei mai bune administrari a justitiei, fara a se incalca prevederile din Legea fundamentala invocate de autoarea exceptiei.
Avocatul Poporului considera ca prevederile legale criticate sunt constitutionale, aratand ca prevederile legale criticate urmaresc o buna administrare a justitiei, ca serviciu public, tinand seama de consecintele negative - de ordin procedural - care ar putea aparea in activitatea de judecata, din cauza inexistentei unor informatii complete si utile, care ar putea fi invocate in cadrul proceselor aflate pe rolul instantelor de judecata. Se mai arata ca niciunul dintre elementele pe care trebuie sa le contina cererea de chemare in judecata sau conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca aceasta nu ingradesc accesul liber la justitie, cum sustine autoarea exceptiei de neconstitutionalitate, fiecare dintre acestea avand rolul de a permite solutionarea pricinii sub toate aspectele, in vederea aflarii adevarului in cauza dedusa judecatii, astfel incat prevederile art. 200 din Codul de procedura civila instituie suficiente garantii pentru asigurarea liberului acces la justitie, intre care se afla si posibilitatea de a formula o noua cerere de chemare in judecata.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
C U R T E A,
examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il reprezinta prevederile art. 200 din Codul de procedura civila, adoptat prin Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 545 din 3 august 2012, potrivit carora:
"
(1) Completul caruia i s-a repartizat aleatoriu cauza verifica, de indata, daca cererea de chemare in judecata indeplineste cerintele prevazute la art. 194-197.
(2) Cand cererea nu indeplineste aceste cerinte, reclamantului i se vor comunica in scris lipsurile, cu mentiunea ca, in termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicarii, trebuie sa faca completarile sau modificarile dispuse, sub sanctiunea anularii cererii. Se excepteaza de la aceasta sanctiune obligatia de a se desemna un reprezentant comun, caz in care sunt aplicabile dispozitiile art. 202 alin. (3).
(3) Daca obligatiile privind completarea sau modificarea cererii nu sunt indeplinite in termenul prevazut la alin. (2), prin incheiere, data in camera de consiliu, se dispune anularea cererii.
(4) impotriva incheierii de anulare, reclamantul va putea face numai cerere de reexaminare, solicitand motivat sa se revina asupra masurii anularii.
(5) Cererea de reexaminare se face in termen de 15 zile de la data comunicarii incheierii.
(6) Cererea se solutioneaza prin incheiere definitiva data in camera de consiliu, cu citarea reclamantului, de catre un alt complet al instantei respective, desemnat prin repartizare aleatorie, care va putea reveni asupra masurii anularii daca aceasta a fost dispusa eronat sau daca neregularitatile au fost inlaturate in termenul acordat potrivit alin. (2).
(7) in caz de admitere, cauza se retrimite completului initial investit."
in opinia autoarei exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale cuprinse in art. 21 - Accesul liber la justitie.
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala s-a pronuntat asupra constitutionalitatii prevederilor art. 200 din Codul de procedura civila, prin raportare, intre alte dispozitii constitutionale, si la prevederile art. 21 si fata de o motivare a exceptiei de neconstitutionalitate similara celei invocate in prezenta cauza.
Astfel, prin Decizia nr. 479 din 21 noiembrie 2013, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 59 din 23 ianuarie 2014, si Decizia nr. 31 din 21 ianuarie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 112 din 14 februarie 2014, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 200 alin. (2) si (3) a fost respinsa ca neintemeiata. Cu acel prilej, Curtea a retinut ca procedura prevazuta de dispozitiile legale criticate are drept scop remedierea unor lipsuri ale actiunii introductive, astfel incat, la momentul demararii procedurii de fixare a primului termen de judecata, aceasta sa cuprinda toate elementele prevazute de art. 194 din Codul de procedura civila. Legiuitorul a dorit disciplinarea partilor din proces si, in acest fel, respectarea principiului celeritatii si a dreptului la un proces echitabil. O astfel de procedura nu este de natura sa afecteze insasi esenta dreptului protejat, avand in vedere ca este insotita si de garantia conferita de dreptul de a formula o cerere de reexaminare prevazuta de art. 200 alin. (4) din Codul de procedura civila. Mai mult, instanta de judecata se pronunta asupra unei probleme care priveste exclusiv buna administrare a justitiei.
De asemenea, s-a mai aratat in deciziile mentionate, procedura regularizarii cererii introductive se intemeiaza si pe solutia de principiu consacrata de art. 14 alin. (2) din Codul de procedura civila, potrivit careia partile trebuie sa isi faca cunoscute reciproc si in timp util, direct sau prin intermediul instantei, dupa caz, motivele de fapt si de drept pe care isi intemeiaza pretentiile si apararile, precum si mijloacele de proba de care inteleg sa se foloseasca, astfel incat fiecare dintre ele sa isi poata organiza apararea.
intrucat nu au intervenit elemente noi, de natura sa justifice reconsiderarea jurisprudentei in materie a Curtii Constitutionale, solutia si considerentele deciziei amintite isi pastreaza valabilitatea si in prezenta cauza.
Distinct de cele retinute prin deciziile mentionate, in prezenta cauza, Curtea constata ca prevederile textului de lege criticat dispun in legatura cu necesitatea verificarii cererii de chemare in judecata, de catre completul caruia i s-a repartizat aleatoriu cauza, precum si asupra obligativitatii regularizarii acesteia, in cazul in care nu indeplineste anumite cerinte prevazute in art. 194-197 din cod, referitoare la cuprinsul cererii de chemare in judecata, numarul de exemplare, timbrarea cererii sau la cazurile de nulitate a acesteia.
Principala critica de neconstitutionalitate consta in sustinerea potrivit careia procedura reglementata prin textul de lege criticat incalca principiul constitutional al accesului liber la justitie, deoarece "multitudinea de interpretari" ce pot fi date prevederilor art. 194-196 din Codul de procedura civila are drept consecinta anularea unei cereri de chemare in judecata inainte de comunicarea ei, pentru alte motive decat cele reglementate sub sanctiunea nulitatii, in art. 196 din acelasi cod.
Analizand aceste sustineri, Curtea retine ca acestea nu sunt intemeiate, pentru urmatoarele considerente:
Prevederile art. 194-197 din Codul de procedura civila instituie conditii de forma ale cererii de chemare in judecata, reglementand cuprinsul acesteia (art. 194), numarul de exemplare (art. 195), elementele esentiale pe care trebuie sa le contina, sub sanctiunea nulitatii (art. 196), precum si cerinta timbrarii acesteia (art. 197).
Dispozitiile art. 200 din Codul de procedura civila, textul legal criticat in prezenta cauza, dispun verificarea cererii introductive de instanta de catre completul investit aleatoriu cu solutionarea cauzei. Constatand neconformitatea acesteia in raport cu cerintele instituite prin art. 194-197 din Codul de procedura civila, instanta de judecata comunica lipsurile reclamantului, in scris, punandu-i totodata in vedere necesitatea regularizarii cererii, in termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicarii.
Daca obligatiile privind completarea sau modificarea cererii nu sunt indeplinite in termenul prevazut de alineatul (2) cuprins in art. 200 din acelasi cod, instanta are posibilitatea sa anuleze cererea de chemare in judecata, prin incheiere data in camera de consiliu, potrivit alin. (3) al aceluiasi articol.
in acest context, Curtea retine ca, potrivit jurisprudentei sale constante (a se vedea, in acest sens, Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994), stabilirea unor conditionari pentru introducerea actiunilor in justitie nu constituie o incalcare a dreptului la acces liber la justitie. Mai mult, s-a statuat in jurisprudenta citata, liberul acces la justitie presupune accesul la mijloacele procedurale prin care se infaptuieste justitia, fiind de competenta exclusiva a legiuitorului de a institui regulile de desfasurare a procesului in fata instantelor judecatoresti, solutie ce rezulta din dispozitiile art. 126 alin. (2) din Constitutie.
De asemenea, in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, spre exemplu Hotararea din 26 ianuarie 2006, pronuntata in Cauza Lungoci impotriva Romaniei, paragraful 36, publicata in Monitorul Oficial Romaniei, Partea I, nr. 588 din 7 iulie 2006, s-a aratat ca accesul liber la justitie implica prin natura sa o reglementare din partea statului si poate fi supus unor limitari, atat timp cat nu este atinsa substanta dreptului.
in acest sens, in prezenta cauza, Curtea retine ca instituirea unor conditii formale ale cererii de chemare in judecata nu poate fi considerata de plano drept o negare a efectivitatii dreptului de acces la justitie, ci aceasta constituie o expresie a obligativitatii exercitarii drepturilor si libertatilor cu buna-credinta, in limitele instituite de lege. Mai mult, nerespectarea conditiilor prescrise pentru conformitatea cererii introductive de instanta nu atrage in mod neconditionat anularea actului procedural, existand posibilitatea modificarii sau completarii acestuia in termenul stabilit de instanta.
Astfel, prevederile art. 200 alin. (2) teza intai din Codul de procedura civila, dispunand asupra necesitatii comunicarii in scris catre reclamant a lipsurilor constatate in legatura cu cererea de chemare in judecata, cu mentiunea regularizarii acestora in termenul stabilit, reprezinta o concretizare a principiului rolului activ al judecatorului, tocmai in vederea asigurarii accesului efectiv la justitie al titularului cererii.
Mai mult, in termen de 15 zile de la data comunicarii incheierii de anulare, impotriva acesteia se poate face cerere de reexaminare, solicitand motivat revenirea asupra masurii anularii. Cererea de reexaminare se solutioneaza de catre un alt complet al instantei respective, prin incheiere definitiva, in camera de consiliu, cu citarea reclamantului. Potrivit art. 200 alin. (6) din acelasi act normativ, acest complet poate reveni asupra incheierii de anulare daca masura a fost dispusa in mod eronat sau daca neregularitatile au fost inlaturate in termenul acordat, caz in care cauza va fi retrimisa completului initial investit.
in acest context, Curtea retine ca atat reglementarea cererii de reexaminare, sub forma unei cai de atac impotriva incheierii de anulare a cererii de chemare in judecata, precum si faptul ca aceasta se solutioneaza de un complet diferit de cel care a dispus masura anularii, cu citarea reclamantului, reprezinta garantii procesuale, care au drept scop evitarea anularii actului de procedura, in masura in care a fost legal intocmit.
De asemenea, Curtea retine ca procedura regularizarii cererii de chemare in judecata este justificata prin prisma finalitatii legitime urmarite de catre legiuitor, si anume fixarea corecta a cadrului procesual, in vederea evitarii acordarii de noi termene de judecata pentru complinirea lipsurilor, ceea ce conduce atat la asigurarea dreptului de aparare al paratului, aflat in deplina cunostinta de cauza cu privire la obiectul cererii, motivele invocate si probele solicitate, precum si la asigurarea celeritatii procesului, permitand astfel o buna desfasurare a judecatii intr-un termen optim si previzibil, in sensul art. 6 din Codul de procedura civila, element component al termenului rezonabil, reglementat de art. 21 alin. (3) din Constitutie.
in ceea ce priveste aspectele la care face referire autoarea exceptiei de neconstitutionalitate, care privesc "interpretari diferite si absolut subiective" date de instantele de judecata asupra indeplinirii cerintelor prevazute de art. 194-197 din Codul de procedura civila si care creeaza premisele unei aplicari discriminatorii si subiective, conducand la anularea cererii de chemare in judecata, Curtea retine ca aceste sustineri privesc interpretarea si aplicarea legii de catre instantele de judecata, singurele competente sa aprecieze, in concret, in ce masura anumite lipsuri ale cererii de chemare in judecata (cum ar fi neindicarea codului numeric personal sau, dupa caz, a contului bancar al partilor) au o suficienta gravitate, pentru a justifica anularea cererii in procedura regularizarii.
Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
in numele legii
D E C I D E:
2 Respinge, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Ana Madarasan in Dosarul nr. 7.001/320/2013 al Judecatoriei Targu Mures si constata ca dispozitiile art. 200 din Codul de procedura civila sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.
Definitiva si general obligatorie.
Decizia se comunica Judecatoriei Targu Mures si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Pronuntata in sedinta din data de 11 februarie 2014.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE
AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent,
Irina Loredana Gulie
Un produs media marca Rentrop&Straton 
