Decizia nr. 85/2014 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii si ale Legii nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 272 din 14.04.2014.
Decizia nr. 85/2014 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii si ale Legii nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii
Augustin Zegrean - presedinte
Valer Dorneanu - judecator
Toni Grebla - judecator
Petre Lazaroiu - judecator
Mircea Stefan Minea - judecator
Daniel Marius Morar - judecator
Mona-Maria Pivniceru - judecator
Puskas Valentin Zoltan - judecator
Simina Gagu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Catalina Gliga.
Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii, exceptie ridicata de Adrian Hoinaru in Dosarul nr. 2.009/2/2011* al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal si care formeaza obiectul Dosarului Curtii Constitutionale nr. 633D/2013.
La apelul nominal raspunde, pentru partea Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, consilierul juridic Mihaela Jugaru, cu delegatie depusa la dosar. Lipseste autorul exceptiei, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
Presedintele dispune a se face apelul si in Dosarul nr. 732D/2013, avand ca obiect exceptia de neconstitutionalitate a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 293/2008, exceptie ridicata de Marin Ionita in Dosarul nr. 2.346/2/2013 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal, in Dosarul nr. 818D/2013, avand ca obiect exceptia de neconstitutionalitate a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008, exceptie ridicata de Mircea Ioan Juncu in Dosarul nr. 4.985/2/2013 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal, precum si in Dosarul nr. 821D/2013, avand ca obiect exceptia de neconstitutionalitate a Legii nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii si a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008, exceptie ridicata de Iosif Duca in Dosarul nr. 5.468/2/2012 al Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal.
La apelul nominal raspunde, pentru partea Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, consilierul juridic Mihaela Jugaru, cu delegatii depuse la dosare. Lipsesc autorii exceptiei, fata de care procedura de citare este legal indeplinita.
Avand in vedere obiectul exceptiilor de neconstitutionalitate, Curtea, din oficiu, pune in discutie conexarea dosarelor.
Reprezentantul Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii este de acord cu masura conexarii cauzelor.
Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexarii dosarelor.
Curtea, in temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, dispune conexarea dosarelor nr. 732D/2013, nr. 818D/2013 si nr. 821D/2013 la Dosarul nr. 633D/2013, care a fost primul inregistrat.
Cauza fiind in stare de judecata, presedintele Curtii acorda cuvantul reprezentantului Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, care solicita respingerea exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata, sens in care invoca jurisprudenta in materie a Curtii Constitutionale, spre exemplu Decizia nr. 428 din 24 octombrie 2013.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate ca neintemeiata, sens in care face referire la jurisprudenta in materie a Curtii Constitutionale.
C U R T E A,
avand in vedere actele si lucrarile dosarelor, constata urmatoarele:
Prin Sentinta civila nr. 2.449 din 9 septembrie 2013, pronuntata in Dosarul nr. 2.009/2/2011*, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii.
Exceptia a fost ridicata de Adrian Hoinaru intr-o cauza avand ca obiect o actiune in constatarea calitatii de lucrator al Securitatii, promovata de Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii.
Prin Incheierea din 27 septembrie 2013, pronuntata in Dosarul nr. 2.346/2/2013, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 293/2008.
Exceptia a fost ridicata de Marin Ionita intr-o cauza avand ca obiect o actiune in constatarea calitatii de lucrator al Securitatii, promovata de Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii.
Prin Incheierea din 11 noiembrie 2013, pronuntata in Dosarul nr. 4.985/2/2013, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii.
Exceptia a fost ridicata de Mircea Ioan Juncu intr-o cauza avand ca obiect o actiune in constatarea calitatii de lucrator al Securitatii, promovata de Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii.
Prin Incheierea din 26 septembrie 2013, pronuntata in Dosarul nr. 5.468/2/2012, Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a Legii nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii si a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii.
Exceptia a fost ridicata de Iosif Duca intr-o cauza avand ca obiect o actiune in constatarea calitatii de colaborator al Securitatii, promovata de Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii.
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin, in esenta, ca instantele de contencios administrativ nu pot avea competenta materiala de a se pronunta asupra unor aspecte sau fapte ce tin de regulamentele sau comandamentele specific militare.
De asemenea, invoca incalcarea prezumtiei de nevinovatie, deoarece prevederile de lege criticate, prin art. 2, lasa loc unei interpretari abuzive, punand semnul egalitatii intre calitatea de lucrator al Securitatii si desfasurarea de activitati prin care s-au suprimat ori ingradit drepturi si libertati fundamentale ale omului si creeaza premisele unei forme de raspundere morala si juridica pentru simpla participare la activitatea fostelor servicii de informatii, fara a stabili vreo forma de vinovatie. Inducand ideea prezumtiei de vinovatie colectiva pentru toti lucratorii fostei Securitati, se incalca dispozitiile art. 23 alin. (11) din Constitutie.
In acelasi timp, sustin ca prevederile legale criticate sunt neconstitutionale, deoarece acorda Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii atributii jurisdictionale. Or, Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii trebuie sa fie o autoritate administrativa autonoma, fara atributii jurisdictionale, iar unicul scop al acesteia sa fie de a permite cetateanului accesul la propriul dosar, in calitatea sa de "depozitar si administrator" al documentelor intocmite de fosta Securitate.
Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii se substituie unei instante judecatoresti, exercitand o jurisdictie specifica in cadrul careia administreaza probe si da un verdict privind calitatea de lucrator/colaborator al Securitatii, in timp ce persoana vizata nu are posibilitatea de a se apara in fata Colegiului Consiliului, care emite note de constatare a calitatii de lucrator sau colaborator al Securitatii. Astfel, instanta de contencios administrativ are doar un rol formal, intrucat nu face altceva decat sa certifice ulterior ceea ce a constatat aceasta autoritate. Se incalca astfel si principiile constitutionale privind universalitatea si egalitatea in drepturi.
Totodata, prin introducerea unei actiuni in constatare, fara a avea o legitimare procesuala activa, Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii se subroga in dreptul cetateanului de a avea acces liber la justitie pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime, si se substituie institutiei Avocatul Poporului. Astfel, prin art. 8 lit. a) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 se realizeaza o extindere nepermisa a sferei titularilor dreptului de acces liber la justitie, dincolo de limitele sale constitutionale. Cu alte cuvinte, prevederile legale criticate convertesc dreptul de acces liber la justitie intr-o obligatie.
De asemenea, desemnarea, initial, a Tribunalului Bucuresti - Sectia contencios administrativ si, ulterior, a Curtii de Apel Bucuresti - Sectia de contencios administrativ, ca unica instanta judecatoreasca competenta in ceea ce priveste actiunile in constatarea calitatii de lucrator sau colaborator al Securitatii, este neconstitutionala, de vreme ce adeverintele prevazute la art. 8 lit. b) si art. 9 din ordonanta de urgenta pot fi contestate, de orice persoana interesata, in fata instantei de contencios administrativ competente teritorial. Pe de alta parte, persoanei verificate i se ingradeste posibilitatea exercitarii dreptului la aparare in fata unei instante de judecata apropiate de domiciliul sau.
Prin reglementarea contradictorie referitoare la instanta competenta in solutionarea contestatiilor formulate impotriva adeverintelor prevazute la art. 8 lit. b) si art. 9, comparativ cu cea din art. 11 alin. (1) din ordonanta de urgenta privind instanta judecatoreasca competenta sa solutioneze actiunea in constatare introdusa de Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, se creeaza o inegalitate de tratament juridic, contrara dispozitiilor art. 16 din Constitutie.
De asemenea, sustin ca prevederile de lege criticate sunt contrare Deciziei Curtii Constitutionale nr. 51 din 31 ianuarie 2008, deoarece pastreaza viciile de neconstitutionalitate.
Pe de alta parte, definirea conceptului de "colaborator al Securitatii" are caracter echivoc si este contrara art. 15 din Constitutie, deoarece produce efecte juridice constand in condamnarea colaboratorului pentru fapte savarsite in trecut, anterior intrarii in vigoare a legii. In acelasi timp, stabilirea calitatii de colaborator al Securitatii se face in mod discriminatoriu, deoarece sunt analizati din aceeasi perspectiva atat informatorii, care au prezentat informatii curente privind fapte antisociale si infractiuni de drept comun, cat si informatorii care, din sentimente patriotice, au furnizat informatii ce priveau siguranta statului. In cazul acestora din urma, sunt incalcate si dispozitiile constitutionale ale art. 30 alin. (6) privind limitele libertatii de exprimare, deoarece stabilirea calitatii de colaborator are drept consecinta oprobriul public.
In fine, sustin ca stabilirea calitatii de colaborator al Securitatii produce efecte juridice, prin excluderea acestor persoane de la beneficiul aplicarii Legii nr. 341/2004 a recunostintei fata de eroii-martiri si luptatorii care au contribuit la victoria Revolutiei romane din decembrie 1989, precum si fata de persoanele care si-au jertfit viata sau au avut de suferit in urma revoltei muncitoresti anticomuniste de la Brasov din noiembrie 1987.
Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, sens in care invoca jurisprudenta in materie a Curtii Constitutionale, spre exemplu, deciziile nr. 1.477 din 10 noiembrie 2009, nr. 1.475 din 10 noiembrie 2009, nr. 267 din 24 februarie 2009, nr. 530 din 9 aprilie 2009, nr. 815 din 19 mai 2009, nr. 1.502 din 10 noiembrie 2009 si nr. 600 din 5 mai 2011. In ceea ce priveste sustinerea privind examinarea de catre instanta de contencios administrativ a unor acte de comandament cu caracter militar, Curtea de Apel Bucuresti opineaza ca promovarea unei actiuni in constatarea calitatii de lucrator al fostei Securitati nu presupune atacarea in contencios a unor acte de comandament cu caracter militar.
Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
Avocatul Poporului considera ca prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 si ale Legii nr. 293/2008 sunt constitutionale, sens in care invoca deciziile Curtii Constitutionale nr. 267 din 24 februarie 2009, nr. 1.074 din 8 septembrie 2009, nr. 1.483 din 10 noiembrie 2009, nr. 1.512 din 17 noiembrie 2009, nr. 127 din 25 februarie 2010, nr. 436 din 15 aprilie 2010, nr. 1.377 din 26 octombrie 2010, nr. 760 din 7 iunie 2011, nr. 1.415 din 20 octombrie 2011, nr. 455 din 8 mai 2012, nr. 159 din 12 martie 2013, nr. 428 din 24 octombrie 2013. Arata ca actul normativ criticat urmareste deconspirarea prin consemnarea publica, fara sa promoveze raspunderea juridica si politica, si ca domeniul de aplicare al prezumtiei de nevinovatie vizeaza materia penala. Apreciaza ca rolul Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, de autoritate administrativa autonoma, lipsita de atributii jurisdictionale, ale carei acte privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii sunt supuse controlului instantei judecatoresti, nu este cel de instanta extraordinara, iar posibilitatea acestei autoritati de a promova actiuni in constatare nu reprezinta o substituire in atributiile institutiei Avocatul Poporului. De asemenea, prevederile de lege criticate nu aduc atingere nici dispozitiilor constitutionale referitoare la libertatea de exprimare, activitatea de deconspirare a Securitatii justificandu-se prin interesul general pe care, in actualul context istoric, societatea romaneasca il manifesta fata de consemnarea publica a celor care au fost lucratori sau colaboratori ai Securitatii.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
C U R T E A,
examinand actele de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele intocmite de judecatorulraportor, sustinerile partii prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 182 din 10 martie 2008, si Legea nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii, lege publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 800 din 28 noiembrie 2008.
Autorii exceptiei de neconstitutionalitate sustin ca prevederile legale criticate contravin dispozitiilor din Constitutie cuprinse in art. 1 alin. (3) privind trasaturile statului roman, art. 15 privind universalitatea, art. 16 privind egalitatea in drepturi, art. 21 privind accesul liber la justitie, art. 22 privind dreptul la viata si la integritate fizica si psihica, art. 23 privind libertatea individuala, art. 24 privind dreptul la aparare, art. 30 privind libertatea de exprimare, art. 52 alin. (1) privind dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica, art. 53 privind restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati, art. 54 privind fidelitatea fata de tara, art. 55 privind apararea tarii, art. 57 privind exercitarea drepturilor si a libertatilor, art. 58 alin. (1) privind numirea si rolul Avocatului Poporului si art. 126 privind instantele judecatoresti.
De asemenea, sunt invocate dispozitiile art. 6 - Dreptul la un proces echitabil, art. 7 - Nicio pedeapsa fara lege, art. 8 - Dreptul la respectarea vietii private si de familie, art. 9 - Libertatea de gandire, de constiinta si de religie, art. 10 - Libertatea de exprimare, art. 14 - Interzicerea discriminarii si art. 17 - Interzicerea abuzului de drept din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.
1. Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca, prin Decizia nr. 672 din 26 iunie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 559 din 8 august 2012, a constatat ca sintagmele "indiferent sub ce forma" si "relatari verbale consemnate de lucratorii Securitatii" cuprinse in art. 2 lit. b) teza intai din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 sunt neconstitutionale. In aceste conditii, Curtea constata ca, in cauza de fata, sunt incidente dispozitiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, potrivit carora "Nu pot face obiectul exceptiei prevederile constatate ca fiind neconstitutionale printr-o decizie anterioara a Curtii Constitutionale" . Retinand ca acest caz de inadmisibilitate a exceptiei de neconstitutionalitate a intervenit anterior sesizarii Curtii, exceptia cu acest obiect urmeaza sa fie respinsa ca inadmisibila.
2. Totodata, Curtea retine ca celelalte prevederi legale criticate au mai facut obiectul controlului de constitutionalitate exercitat din perspectiva unor critici de neconstitutionalitate asemanatoare.
Astfel, Curtea a statuat, ca apreciere generala, ca, fata de Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea politiei politice comuniste, declarata neconstitutionala prin Decizia nr. 51 din 31 ianuarie 2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 95 din 6 februarie 2008, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008, aprobata prin Legea nr. 293/2008, a produs o modificare substantiala a regimului juridic aplicabil persoanelor in legatura cu care s-a constatat ca sunt colaboratori sau lucratori ai Securitatii. Curtea a retinut ca actul normativ criticat urmareste deconspirarea prin consemnarea publica a acestor persoane, fara sa promoveze raspunderea juridica si politica a acestora si fara sa creeze premisele unei forme de raspundere morala si juridica colectiva, pentru simpla participare la activitatea serviciilor de informatii, in conditiile lipsei de vinovatie si de vreo incalcare a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 436 din 15 aprilie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 381 din 9 iunie 2010, si Decizia nr. 760 din 7 iunie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 668 din 20 septembrie 2011).
De asemenea, Curtea a statuat ca prevederile art. 2 din ordonanta de urgenta criticata, stabilind elementele care trebuie intrunite pentru ca o persoana sa fie calificata de instanta judecatoreasca drept lucrator sau colaborator al Securitatii, nu incalca principiul constitutional al neretroactivitatii legii, de vreme ce efectele atribuirii unei astfel de calitati se produc numai pentru viitor, din momentul intrarii in vigoare a reglementarii legale (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 1.512 din 17 noiembrie 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 21 din 12 ianuarie 2010).
In continuare, Curtea a constatat ca Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 a realizat o reconfigurare a Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, ca autoritate administrativa autonoma, a carei existenta se intemeiaza pe dispozitiile art. 116 alin. (2) si art. 117 alin. (3) din Legea fundamentala. Aceasta autoritate este lipsita de atributii jurisdictionale, iar actele sale privind accesul la dosar si deconspirarea Securitatii sunt supuse controlului instantelor de judecata. Asadar, in conditiile in care actiunea in constatarea calitatii de lucrator al Securitatii sau colaborator al acesteia este introdusa la o instanta de judecata a carei hotarare poate fi atacata cu recurs, prevederile de lege criticate nu sunt de natura sa plaseze Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii in afara cadrului constitutional (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 1.194 din 24 septembrie 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 749 din 4 noiembrie 2009, si Decizia nr. 159 din 12 martie 2013, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 261 din 9 mai 2013).
De mentionat ca, in cadrul actiunii in constatare promovate de Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, paratul nu trebuie sa isi demonstreze propria nevinovatie, revenind instantei de judecata obligatia de a administra tot probatoriul pe baza caruia sa pronunte solutia (a se vedea, in acest sens, Decizia nr. 455 din 8 mai 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 436 din 30 iunie 2012).
In acelasi timp, Curtea nu a retinut nici critica referitoare la pretinsa incalcare a principiului liberului acces la justitie ca urmare a subrogarii Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii in dreptul cetateanului care se considera vatamat prin actiunile abuzive ale unor lucratori din fosta Securitate de a avea acces liber la justitie pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
Astfel cum a statuat Curtea in jurisprudenta sa, prevederile art. 1 alin. (7) si (8) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 confera persoanei, subiect al unui dosar din care rezulta ca a fost urmarita de Securitate, precum si, dupa caz, sotului supravietuitor si rudelor pana la gradul al patrulea, inclusiv ale persoanei decedate ori mostenitorilor sai testamentari, dreptul de a afla identitatea lucratorilor Securitatii si a colaboratorilor acesteia care au contribuit cu informatii la completarea dosarului si, de asemenea, de a solicita verificarea calitatii de lucrator al Securitatii pentru ofiterii sau subofiterii care au contribuit la instrumentarea dosarului. Din cuprinsul acestor dispozitii legale, se desprinde concluzia potrivit careia Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii actioneaza inclusiv la cererea persoanelor indreptatite, astfel ca nu se pune problema nesocotirii dreptului acestora de liber acces la justitie (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 608 din 12 mai 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 514 din 21 iulie 2011).
Totodata, legitimarea procesuala a Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii de a introduce cererea in constatarea calitatii de lucrator sau colaborator al Securitatii izvoraste din insesi prevederile legale care reglementeaza activitatea de deconspirare a Securitatii si se justifica prin interesul general pe care, in actualul context istoric, societatea romaneasca il manifesta fata de consemnarea publica a celor care au fost lucratori sau colaboratori ai Securitatii. De altfel, in jurisprudenta sa, Curtea Constitutionala a statuat ca actiunile promovate de Consiliu nu tind la obtinerea unei condamnari judiciare, consecinta acestora rezumandu-se la simpla aducere la cunostinta publica a solutiilor pronuntate de instantele judecatoresti in actiunile in constatarea calitatii de lucrator sau colaborator al Securitatii (a se vedea, in acest sens, Decizia nr. 1.380 din 26 octombrie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 58 din 24 ianuarie 2011).
De asemenea, Curtea a constatat netemeinicia criticilor referitoare la nesocotirea dispozitiilor constitutionale care statueaza cu privire la rolul Avocatului Poporului de aparator al drepturilor si libertatilor persoanelor fizice. Posibilitatea pe care o are Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii de a promova actiuni in constatarea calitatii de lucrator al Securitatii sau de colaborator al acesteia nu reprezinta o substituire in atributiile institutiei Avocatului Poporului. Aceasta institutie dispune de mecanisme specifice, determinate in mod cuprinzator si detaliat in legea sa de organizare si functionare, de natura sa asigure in mod eficient realizarea rolului sau constitutional (a se vedea, in acest sens, Decizia nr. 1.377 din 26 octombrie 2010, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 71 din 27 ianuarie 2011).
Cu privire la critica referitoare la competenta exclusiva a Sectiei de contencios administrativ si fiscal a Curtii de Apel Bucuresti de solutionare a cauzelor avand ca obiect constatarea calitatii de lucrator al Securitatii sau de colaborator al acesteia, Curtea Constitutionala a retinut ca, potrivit art. 126 alin. (1) si (2) din Constitutie, justitia se realizeaza prin instantele judecatoresti, a caror competenta este stabilita numai prin lege (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 1.415 din 20 octombrie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 839 din 28 noiembrie 2011).
Curtea a constatat ca este lipsita de orice fundament critica privind nerespectarea principiului egalitatii in drepturi, sustinuta din perspectiva stabilirii instantelor de contencios administrativ competente teritorial sa judece contestatiile formulate impotriva adeverintelor prevazute la art. 8 lit. b) si art. 9 din ordonanta de urgenta, de vreme ce art. 10 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008, astfel cum a fost modificat prin art. unic pct. 16 din Legea nr. 293/2008, stabileste, fara echivoc, ca "Adeverintele prevazute la art. 8 lit. b) si art. 9 [...] pot fi contestate la Sectia de contencios administrativ si fiscal a Curtii de Apel Bucuresti de catre orice persoana interesata, in termen de 30 de zile de la publicarea lor" (a se vedea Decizia nr. 1.560 din 6 decembrie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 80 din 1 februarie 2012).
De altfel, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 nu instituie niciun privilegiu sau nicio discriminare pe criterii arbitrare, fiind aplicabila tuturor persoanelor aflate in ipoteza normei (a se vedea Decizia nr. 760 din 7 iunie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 668 din 20 septembrie 2011).
In legatura cu critica de neconstitutionalitate sustinuta din perspectiva stabilirii competentei instantelor de contencios administrativ de a se pronunta asupra unor acte de comandament cu caracter militar, Curtea a constatat ca prevederile legale criticate nu reglementeaza controlul judecatoresc al unor acte de comandament cu caracter militar. Controlul legalitatii sau temeiniciei unor astfel de acte excedeaza cadrului normativ al ordonantei de urgenta criticate, obiectul de reglementare al acesteia fiind in mod univoc mentionat, si anume "accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii" (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 219 din 13 martie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 271 din 24 aprilie 2012).
Curtea a mai retinut ca aprecierea intrunirii cumulative a conditiilor prevazute de lege pentru constatarea calitatii de lucrator sau colaborator al Securitatii revine instantei judecatoresti - Sectia de contencios administrativ si fiscal a Curtii de Apel Bucuresti. Asemenea aspecte reprezinta, asadar, probleme ce tin exclusiv de interpretarea si aplicarea legii, fiind de competenta instantei judecatoresti, iar nu a Curtii Constitutionale, care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunta numai asupra constitutionalitatii actelor cu privire la care a fost sesizata (a se vedea, in sensul celor de mai sus, Decizia nr. 27 din 5 februarie 2013, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 150 din 21 martie 2013).
Distinct de cele de mai sus, Curtea nu a retinut nici motivele de neconstitutionalitate referitoare la efectele constatarii calitatii de colaborator al Securitatii in cazul persoanei care detine titlul de luptator pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989, motive invocate prin prisma prevederilor Legii recunostintei fata de eroii-martiri si luptatorii care au contribuit la victoria Revolutiei romane din decembrie 1989, precum si fata de persoanele care si-au jertfit viata sau au avut de suferit in urma revoltei muncitoresti anticomuniste de la Brasov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, de vreme ce prevederile acestui act normativ nu constituie obiectul exceptiei de neconstitutionalitate cu care Curtea Constitutionala a fost sesizata in cauza. In acest sens, dispozitiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, stabilesc ca instanta de contencios constitutional "se pronunta numai asupra constitutionalitatii actelor cu privire la care a fost sesizata" (a se vedea Decizia nr. 416 din 15 octombrie 2013, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 774 din 11 decembrie 2013).
Avand in vedere ca nu au intervenit elemente noi, de natura sa determine schimbarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, cele statuate prin deciziile mentionate isi pastreaza valabilitatea si in cauza de fata.
In final, Curtea constata ca celelalte dispozitii constitutionale si din actele juridice internationale invocate nu au relevanta pentru solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate.
Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
D E C I D E:
1. Respinge, ca inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 2 lit. b) teza intai din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii, in privinta sintagmelor "indiferent sub ce forma" si "relatari verbale consemnate de lucratorii Securitatii", exceptie ridicata de Adrian Hoinaru in Dosarul nr. 2009/2/2011*, de Marin Ionita in Dosarul nr. 2.346/2/2013, de Mircea Ioan Juncu in Dosarul nr. 4.985/2/2013 si de Iosif Duca in Dosarul nr. 5.468/2/2012, dosare ale Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal.
2. Respinge, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de aceiasi autori in aceleasi dosare ale aceleiasi instante judecatoresti si constata ca celelalte prevederi ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii si ale Legii nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.
Definitiva si general obligatorie.
Decizia se comunica Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Pronuntata in sedinta din data de 18 februarie 2014.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE
AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent,
Simina Gagu
