Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
E-JURIDIC.RO cauta meniuMeniu
Consultanta in afaceri | Manager

DECIZIE nr. 326 din 10 iunie 2014: Exceptie de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995

In Monitorul Oficial nr. 530 din 16 iulie 2014 a fost publicata  DECIZIA nr. 326 din 10 iunie 2014 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 54 si art. 84 din Legea notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995. Redam in randurile urmatoare un extras din aceasta decizie:


"
 CURTEA,

avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    5. Prin Incheierea din 12 februarie 2013, pronuntata in Dosarul nr. 10.076/302/2012, Tribunalul Bucuresti - Sectia a V-a civila a sesizat Curtea Constitutionala pentru solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 54 si art. 84 din Legea notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995, exceptie ridicata de Ioan Erhan intr-o cauza avand ca obiect solutionarea apelului formulat impotriva unei incheieri notariale prin care s-a dispus respingerea cererii de indreptare a erorii materiale formulate de autorul exceptiei de neconstitutionalitate privind unele acte notariale dintr-un dosar succesoral.
    6. In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate invocata oral, prin aparator, la data de 12 februarie 2013 in fata instantei de judecata, nu au fost mentionate dispozitiile constitutionale pretins a fi incalcate si nici nu a fost motivata in vreun fel pretinsa neconstitutionalitate a dispozitiilor legale criticate.

Exclusiv - beneficiati acum de Oferta Speciala de mai jos:
Procedura completa la angajare Caiet de lucru pentru angajatori si manageri de HR


Care sunt etapele obligatorii pe care le urmati atunci cand faceti angajari Aflati informatii esentiale in lucrarea Procedura completa la angajare Caiet de lucru pentru angajatori si manageri de HR Include procedura completa la angajare si regulile referitoare la protectia datelor cu caracter personal Relatiile de munca intre angajator si...

Oferta Speciala
valabila 48h

    7. Tribunalul Bucuresti - Sectia a V-a civila apreciaza ca procedura indreptarii erorilor materiale prevazuta de Legea nr. 36/1995 nu atinge in niciun mod dreptul de proprietate al partilor, atat timp cat aceasta indreptare vizeaza aspecte formale ale activitatii notarului, iar conditiile prevazute de art. 54 si 84 din Legea nr. 36/1995 sunt necesare tocmai in asigurarea respectarii drepturilor si intereselor tuturor partilor.
    8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
    9. Avocatul Poporului considera ca dispozitiile legale criticate sunt constitutionale, intrucat solutia legislativa criticata nu aduce atingere dreptului de proprietate privata. Certificatul de mostenitor prin care se atesta calitatea de mostenitor legal sau testamentar al unei persoane nu constituie titlu de proprietate si nu inlatura posibilitatea persoanelor interesate de a emite pretentii asupra bunurilor cuprinse in masa succesorala, de a face dovada drepturilor lor asupra acestor bunuri si de a-si apara drepturile si interesele in justitie. Totodata, indica jurisprudenta Curtii referitoare la admisibilitatea exceptiei de neconstitutionalitate, avand in vedere nemotivarea acesteia, respectiv Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011 sau Decizia nr. 932 din 13 noiembrie 2012.
    10. Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

                                    CURTEA,

examinand incheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, notele scrise depuse, sustinerile reprezentantului partii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, retine urmatoarele:
    11. Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
    12. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum rezulta din incheierea de sesizare, il constituie dispozitiile art. 54 si art. 84 din Legea notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 732 din 18 octombrie 2011 si, ulterior, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 72 din 4 februarie 2013. Curtea observa ca dispozitiile art. 84 din Legea nr. 36/1995 au fost abrogate prin art. I pct. 96 din Legea nr. 77/2012 pentru modificarea si completarea Legii notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 386 din 8 iunie 2012, abrogare datorata faptului ca solutia legislativa cuprinsa de acest text a fost preluata la "procedura indreptarii erorilor materiale sau omisiunilor" (a se vedea Raportul Comisiei juridice, de disciplina si imunitati a Camerei Deputatilor asupra proiectului de Lege pentru modificarea si completarea Legii notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995), respectiv la art. 54 care reprezinta norma generala in acest domeniu. Chiar daca acest text, devenit art. 88 in urma celei de-a doua republicari, nu a cunoscut vreo interventie legislativa directa, este evident ca sfera de aplicare a acestuia vizeaza in prezent si cererile succesorale. De aceea, Curtea constata ca solutia legislativa actuala difera de cea criticata, astfel incat, avand in vedere Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea retine indeplinirea conditiilor de admisibilitate prevazute la art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992 in privinta textelor legale invocate, texte asupra carora urmeaza a se pronunta prin prezenta decizie. Textele legale criticate au urmatorul cuprins:
    - Art. 54: "Actele notariale care prezinta erori materiale sau omisiuni vadite pot fi indreptate sau completate prin incheiere de catre notarul public, la cerere sau din oficiu, cu acordul partilor, daca lucrarile cuprind date care fac posibila indreptarea greselilor sau completarea omisiunilor. Acordul partilor se prezuma daca, fiind legal citate, nu-si manifesta opunerea. Despre indreptarea sau completarea efectuata se face mentiune pe toate exemplarele actului.";
    - Art. 84: "Erorile materiale cuprinse in incheierea finala, precum si eventualele omisiuni se vor putea indrepta, la cererea mostenitorilor, in baza unei incheieri, facandu-se mentiune despre aceasta in incheierea finala si pe toate exemplarele certificatului de mostenitor."
    13. Autorul exceptiei nu a invocat textele constitutionale pretins a fi incalcate, insa instanta de judecata a retinut sustinerile orale ale autorului privind incalcarea dreptului de proprietate privata prevazut de art. 44 din Constitutie.
    14. Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea Constitutionala retine ca aceasta a fost invocata oral in fata instantei de judecata. Art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, in privinta exceptiilor de neconstitutionalitate, se refera, pe de o parte, la forma scrisa a actului de sesizare, iar, pe de alta parte, la obligatia motivarii exceptiei de neconstitutionalitate de catre autorul acesteia (privitor la acest din urma aspect, a se vedea Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012). Asadar, invocarea orala a exceptiei de neconstitutionalitate nu constituie o incalcare a conditiilor de admisibilitate referitoare la cerinta scrisa a actului de sesizare, instanta de judecata avand obligatia corelativa, in aceasta ipoteza, de a retine in cuprinsul actului de sesizare obiectul exceptiei, textul de referinta, precum si motivarea propriu-zisa a exceptiei, dupa caz. In cauza de fata, Curtea, analizand cuprinsul actului de sesizare, constata ca autorul exceptiei nu a invocat in mod expres textul de referinta si nici nu a motivat neconstitutionalitatea textului criticat, iar instanta, conform rolului sau activ in desfasurarea procesului juridic, a dedus, din sustinerile autorului exceptiei, textul constitutional pretins incalcat. Fiind indeplinite cerintele art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992, instanta de judecata a sesizat Curtea Constitutionala.
    15. In ceea ce priveste insa invocarea dreptului de proprietate privata consacrat de art. 44 din Constitutie, retinut de instanta de judecata din sustinerea criticilor de neconstitutionalitate, Curtea constata ca, din continutul sau normativ raportat la textele de lege criticate, nu se poate deslusi in mod rezonabil vreo critica de neconstitutionalitate, din cauza generalitatii sale, pe de o parte, si a lipsei rezonabile de legatura cu textul criticat, pe de alta parte.
    16. In acest context, Curtea retine ca, in jurisprudenta sa, respectiv in Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, a statuat ca, "in cazul in care exceptia de neconstitutionalitate nu cuprinde motivarea ca element al sau, iar din textul constitutional invocat nu se poate deslusi in mod rezonabil vreo critica de neconstitutionalitate, fie datorita generalitatii sale, fie datorita lipsei rezonabile de legatura cu textul criticat", ceea ce inseamna ca revine Curtii Constitutionale competenta de a respinge, in temeiul art. 3 alin. (2) si art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, exceptia de neconstitutionalitate ca inadmisibila.

    17. Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

                             CURTEA CONSTITUTIONALA
                                In numele legii
                                    DECIDE:

    Respinge, ca inadmisibila, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 54 si art. 84 din Legea notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995, exceptie ridicata de Ioan Erhan in Dosarul nr. 10.076/302/2012 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a V-a civila.
    Definitiva si general obligatorie.
    Decizia se comunica Tribunalului Bucuresti - Sectia a V-a civila si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
    Pronuntata in sedinta din data de 10 iunie 2014.

                      PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE
                                AUGUSTIN ZEGREAN

                              Magistrat-asistent,
                                 Andreea Costin"



sursa: MonitorulJuridic.ro
Data aparitiei: 18 Iulie 2014
Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite pe Email!
Votati articolul "DECIZIE nr. 326 din 10 iunie 2014: Exceptie de neconstitutionalitate a unor dispozitii din Legea notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995":
Rating:

Nota: 5 din 5 din 1 voturi


Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

ClubJuridic.ro - intrebarea zilei

Mostenire

Intrebare: "care sunt drepturile?" ne puteti ajuta cu un raspuns prin care sa ne dati o alternativa la rezolvarea acestei problemeCEA LA CARE AM PRIMIT AJUTOR DE MAI JOS. mama vrea sa gaseasca o situatie prin care actualul sot sa nu aiba nici-un drept la bunurile mobile si imobile ale eiin urma acestei casatoriei. multumesc buna seara, Ma confrunt cu urmatoarea situatie: noi suntem doi frati din prima casatorie a mamei . noi fiind crescuti doar de mama, tatal decedand fara ca noi sa avem vreo legatura cu vreo mostenire din partea lui. Intre timp mama a primit din partea parintilor ei casa parinteasca prin contract de vanzare cumparare cu clauza de uzufruct, numai pe numele ei . Dupa aceasta tranzactie , dupa 10 ani, mama s-a recasatorit cu actualul sot. care si el la randul lui are o casa mostenire de la tatal sau. avand si o fiica legitima care pana acum a refuzat ori ce legatura cu tatal natural, adica cu sotul actual al mamei noastre. Rugamintea noastra este sa ne raspundeti daca in situatia in care mama noastra ar deceda ce drepturi ar avea sotul asupra mostenirii din partea mamei noastre, iar in situatia in care el ar deceda ce drepturi ar avea fiica lui cat si mama asupra mostenirii din partea sotului actual. multumesc frumos RASPUNS Laura Mata Expert Laura Mata a raspuns la intrebare la 29 Sep. 2011 In cazul in care, sotul i-ar supravietui mamei dvs. , atunci acesta ar veni la mostenirea ei in concurs cu descendentii ei , adica in concurs cu dvs. si fratele dvs. Daca defuncta nu lasa mostenire testamentara, atunci sotul va mosteni o cota de 1/4 iar dvs. 3/4. Daca mama lasa testament, atunci avem in vedere o mostenire testamentara, caz in care putem discuta despre rezerva succesorala. Adica, mama poate dispune prin testament doar asupra cotitatii disponibile , adica partea care nu incalca rezerva succesorala. Mostenitorii rezervatari sunt: sotul supravietutor, descendentii si parintii. In cazul dvs. , rezerva sotului supravietuitor ar fi de 1/8 din mostenire, iar a dvs. de 2/3 din mostenire. In celalalt caz, cand mama dvs. i-ar supravietui sotului, atunci ea ar veni la mostenirea acestuia in concurs cu fiica lui, cu precizarile urmatoare: -daca sotul lasa testament: rezerva sotiei este de 1/8 iar a fiicei este de 1/2. -daca sotul nu lasa testament, deci vorbim despre o mostenire legala, atunci sotia primeste 1/4 din mostenire iar fiica 3/4.

Raspuns: Art.970, Noul Cod Civil “Soţul supravieţuitor îl moşteneşte pe soţul decedat dacă, la data ... [citeste tot raspunsul aici...]

Atentie, Juristi!
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016