Despre Carta interprofesionala a judecatorilor, procurorilor si avocatilor romani

Conform av.dr. Gheorghe Florea, Presedintele UNBR, sunt numeroase puncte comune in ceea ce priveste comunicarea avocatilor si a magistratilor, acestea derivand chiar din rolul acestora de participanti la infaptuirea justitiei.

Conform Presedintelui UNBR, Cartea Interprofesionala are la baza Avizul nr. (2013) 16 cu privire la relatiile dintre judecatori si avocati, adoptat de catre Consiliul Consultativ al Judecatorilor Europeni (CCJE). Acest act, la punctul 6 prevede foarte clar ca ” In cadrul misiunii si a obligatiilor sale profesionale de a apara drepturile si interesele clientului sau, avocatul joaca de asemenea un rol esential in administrarea echitabila a justitiei”.

"Prin urmare, in comunicarea legata de actul de justitie, atat judecatorul cat si avocatul trebuie sa aiba in vedere ocrotirea justitiei, a statului de drept si sa se supuna unor obligatii de retinere, sub acest aspect.", a precizat av. dr. Gheorghe Florea, Presedintele UNBR.

In acelasi timp, exista si diferente specifice in ceea ce priveste comunicarea magistratilor si cea a avocatilor.

In consecinta, conform Presedintelui UNBR, ar fi riscanta o codificare a acestor practici comune de comunicare catre mass media pentru ca ar putea starni temeri privind independenta magistratului fata de avocat si invers.

Av. dr. Gheorghe Florea evidentiaza cuprinsul punctului 7 din Carta Interprofesionala a judecatorilor, procurorilor si avocatilor romani: ”Judecatorul si avocatul trebuie sa fie independenti in exercitarea functiilor lor si totodata trebuie sa fie si sa pastreze aparenta ca sunt independenti unul fata de altul. Aceasta independenta este afirmata de statutul si de principiile etice ale fiecarei profesii. CCJE considera ca aceasta independenta este esentiala pentru buna functionare a justitiei”.

Mai mult, conform cuprinsului punctului 10 din Carta, ”Judecatorii, procurorii si avocatii romani sunt independenti in activitatea exercitata de fiecare, asa incat in ochii justitiabililor si ai societatii, ca intreg ,nu trebuie sa existe nicio suspiciune a vreunei ingerinte intre acestia sau vreo confuzie intre cele trei profesii”.

Conform Presedintelui UNBR, este recomandat ca aceste practici comune sa fie identificate si stabilite in cadrul conlucrarilor interprofesionale, pe baza de incredere reciproca si lasate sa evolueze in afara codificarilor, sa se adapteze de la sine evolutiei practicii si societatii.

"Niste practici comune codificate, chiar si numai deontologic, ar putea induce o neincredere in ceea ce priveste independenta acestor profesii si ar putea atrage unele limitari.

Pachet Teste REZOLVATE pentru reusita la examenul de titularizare in invatamantul primar - INVATATORI 2 culegeri

Vezi AICI detalii

Consilier Taxe si Impozite pentru Contabili 12 actualizari

Vezi AICI detalii

Compuneri perfecte pentru clasele III-IV

Vezi AICI detalii

Codurile de conduita profesionala sunt extrem de necesare si utile, cu conditia sa fie adoptate prin autoreglementare. Or, este foarte dificil sa adopti un astfel de cod interprofesional de comunicare catre mass media intre o autoritate statala si o profesie liberala autoreglementata.', precizeaza av. dr. Gheorghe Florea.

Mai mult, domnia sa evidentiaza faptul ca spre deosebire de organele judiciare, care comunica doar institutional cu privire la cazurile de interes public, avocatii pot comunica personal, fara alte restrictii decat cele ce privesc respectarea deontologiei profesiei care, evident, implica si respectarea si protejarea justitiei.

"Avocatii au limite mai largi fata de judecatori in privinta libertatii de exprimare, dar mai restranse fata de jurnalisti. Hotararea data anul acesta de Marea Camera a CEDO, in cazul Morice contra Frantei este relevanta sub aspectul diferentelor privind comunicarea celor doua profesii.", concluzioneaza av. dr. Gheorghe Florea, Presedintele UNBR in cadrul interviului acordat Redactiei Revistei Avocatul.

Sursa si interviu integral: UNBR.ro