Care sunt drepturile copilului si care sunt masurile de care vom tine cont privind protectia si promovarea drepturilor copilului.
Conform Legii nr. 272 din 21 iunie 2004, republicata, privind protectia si promovarea drepturilor copilului, se prevad toate aspectele de care vom tine cont, precum si amenzile si sanctiunile care se instituie in cazul in care legea este incalcata.
Astfel, art. 2, arata la alin. (6) care sunt aspectele luate in considerare pentru determinarea interesului superior al copilului:
a) nevoile de dezvoltare fizica, psihologica, de educatie si sanatate, de securitate si stabilitate si apartenenta la o familie;
b) opinia copilului, in functie de varsta si gradul de maturitate;
c) istoricul copilului, avand in vedere, in mod special, situatiile de abuz, neglijare, exploatare sau orice alta forma de violenta asupra copilului, precum si potentialele situatii de risc care pot interveni in viitor;
d) capacitatea parintilor sau a persoanelor care urmeaza sa se ocupe de cresterea si ingrijirea copilului de a raspunde nevoilor concrete ale acestuia;
e) mentinerea relatiilor personale cu persoanele fata de care copilul a dezvoltat relatii de atasament.
La art. 6 se prevad si principiile conform carora se realizeaza respectarea si garantarea drepturilor copilului:
a) respectarea si promovarea cu prioritate a interesului superior al copilului;
b) egalitatea sanselor si nediscriminarea;
c) responsabilizarea parintilor cu privire la exercitarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor parintesti;
d) primordialitatea responsabilitatii parintilor cu privire la respectarea si garantarea drepturilor copilului;
e) descentralizarea serviciilor de protectie a copilului, interventia multisectoriala si parteneriatul dintre institutiile publice si organismele private autorizate;
f) asigurarea unei ingrijiri individualizate si personalizate pentru fiecare copil;
g) respectarea demnitatii copilului;
h) ascultarea opiniei copilului si luarea in considerare a acesteia, tinand cont de varsta si de gradul sau de maturitate;
i) asigurarea stabilitatii si continuitatii in ingrijirea, cresterea si educarea copilului, tinand cont de originea sa etnica, religioasa, culturala si lingvistica, in cazul luarii unei masuri de protectie;
j) celeritate in luarea oricarei decizii cu privire la copil;
k) asigurarea protectiei impotriva abuzului, neglijarii, exploatarii si oricarei forme de violenta asupra copilului;
l) interpretarea fiecarei norme juridice referitoare la drepturile copilului in corelatie cu ansamblul reglementarilor din aceasta materie.
Conform art.9, alin. (1), din Capitolul II Drepturile copilului, Sectiunea 1 Drepturi si libertati civile, din Legea nr 2712 din 2004 republicata, este prevazut dreptul copilului la stabilirea si pastrarea identitatii sale.
Acelasi articol, la alin. (2) prevede faptul ca copilul va fi inregistrat imediat dupa nastere si ca are dreptul la un nume, la o cetatenie si, daca acest lucru este posibil, are dreptul sa isi cunoasca parintii si sa fie educat, crescut si ingrijit de acestia.
CAP. II
Drepturile copilului
SECTIUNEA 1
Drepturi si libertati civile
ART. 9
(5) Daca se constata ca un copil este lipsit, in mod ilegal, de elementele constitutive ale identitatii sale sau de unele dintre acestea, institutiile si autoritatile publice sunt obligate sa ia de urgenta toate masurile necesare in vederea restabilirii identitatii copilului.
Art. 17 din aceeasi lege, prevede la alin. (3) ca parintii sau un alt reprezentant legal al copilului nu pot impiedica relatiile personale ale acestuia cu bunicii, fratii si surorile ori cu alte persoane alaturi de care copilul s-a bucurat de viata de familie decat in cazurile in care instanta decide in acest sens, apreciind ca exista motive temeinice de natura a primejdui dezvoltarea fizica, psihica, intelectuala sau morala a copilului.
Art. 27 prevede la alin. (1) faptul ca orice copil are dreptul sa i se protejeze imaginea publica si viata intima, privata si familiala.
ART. 27
(1) Copilul are dreptul la protejarea imaginii sale publice si a vietii sale intime, private si familiale.
(2) Este interzisa orice actiune de natura sa afecteze imaginea publica a copilului sau dreptul acestuia la viata intima, privata si familiala.
ART. 28
(1) Copilul are dreptul la libertate de exprimare.
(2) Libertatea copilului de a cauta, de a primi si de a difuza informatii de orice natura, care vizeaza promovarea bunastarii sale sociale, spirituale si morale, sanatatea sa fizica si mentala, sub orice forma si prin orice mijloace la alegerea sa, este inviolabila.
ART. 29
(1) Copilul capabil de discernamant are dreptul de a-si exprima liber opinia asupra oricarei probleme care il priveste.
(2) In orice procedura judiciara sau administrativa care il priveste, copilul are dreptul de a fi ascultat. Este obligatorie ascultarea copilului care a implinit varsta de 10 ani. Cu toate acestea, poate fi ascultat si copilul care nu a implinit varsta de 10 ani, daca autoritatea competenta apreciaza ca audierea lui este necesara pentru solutionarea cauzei.
ART. 30
(1) Copilul are dreptul la libertate de gandire, de constiinta si de religie.
ART. 33
(1) Copilul are dreptul la respectarea personalitatii si individualitatii sale si nu poate fi supus pedepselor fizice sau altor tratamente umilitoare ori degradante.
(2) Masurile de disciplinare a copilului nu pot fi stabilite decat in acord cu demnitatea copilului, nefiind permise sub niciun motiv pedepsele fizice ori acelea care se afla in legatura cu dezvoltarea fizica, psihica sau care afecteaza starea emotionala a copilului.
Atentie! Cresterea copilului reprezinta o responsabilitate ce revine ambilor parinti, asa cum prevede art. 36.
ART. 36
(1) Ambii parinti sunt responsabili pentru cresterea copiilor lor.
(2) Exercitarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor parintesti trebuie sa aiba in vedere interesul superior al copilului si sa asigure bunastarea materiala si spirituala a copilului, in special prin ingrijirea acestuia, prin mentinerea relatiilor personale cu el, prin asigurarea cresterii, educarii si intretinerii sale, precum si prin reprezentarea sa legala si administrarea patrimoniului sau.
ART. 37
Copilul are dreptul sa fie crescut in conditii care sa permita dezvoltarea sa fizica, mentala, spirituala, morala si sociala. In acest scop parintii sunt obligati:
a) sa supravegheze copilul;
b) sa coopereze cu copilul si sa ii respecte viata intima, privata si demnitatea;
c) sa informeze copilul despre toate actele si faptele care l-ar putea afecta si sa ia in considerare opinia acestuia;
d) sa intreprinda toate masurile necesare pentru realizarea drepturilor copilului lor;
e) sa coopereze cu persoanele fizice si persoanele juridice care exercita atributii in domeniul ingrijirii, educarii si formarii profesionale a copilului.
ART. 38
Copilul nu poate fi separat de parintii sai sau de unul dintre ei, impotriva vointei acestora, cu exceptia cazurilor expres si limitativ prevazute de lege, sub rezerva revizuirii judiciare si numai daca acest lucru este impus de interesul superior al copilului.
ART. 41
(1) Daca exista motive temeinice de a suspecta ca viata si securitatea copilului sunt primejduite in familie, reprezentantii serviciului public de asistenta sociala ori, dupa caz, ai directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului de la nivelul sectoarelor municipiului Bucuresti au dreptul sa viziteze copiii la locuinta lor si sa se informeze despre felul in care acestia sunt ingrijiti, despre sanatatea si dezvoltarea lor fizica, educarea, invatatura si pregatirea lor profesionala, acordand, la nevoie, indrumarile necesare.
(2) Daca, in urma vizitelor efectuate potrivit alin. (1), se constata ca dezvoltarea fizica, mentala, spirituala, morala sau sociala a copilului este primejduita, serviciul public de asistenta sociala este obligat sa sesizeze de indata directia generala de asistenta sociala si protectia copilului in vederea luarii masurilor prevazute de lege.
(3) Directia generala de asistenta sociala si protectia copilului este obligata sa sesizeze instanta judecatoreasca in situatia in care considera ca sunt intrunite conditiile prevazute de lege pentru decaderea, totala sau partiala, a parintilor ori a unuia dintre ei din exercitiul drepturilor parintesti.
In cadrul aceleiasi legi, la Sectiunea a 3-a, se prevad regulile privind asigurarea si protejarea sanatatii si bunastarii copilului. Delimitam cateva dintre cele mai importante articole din aceasta sectiune:
SECTIUNEA a 3-a
Sanatatea si bunastarea copilului
ART. 46
(1) Copilul are dreptul de a se bucura de cea mai buna stare de sanatate pe care o poate atinge si de a beneficia de serviciile medicale si de recuperare necesare pentru asigurarea realizarii efective a acestui drept.
(2) Accesul copilului la servicii medicale si de recuperare, precum si la medicatia adecvata starii sale in caz de boala este garantat de catre stat, costurile aferente fiind suportate din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate si de la bugetul de stat.
ART. 47
(1) Copilul are dreptul de a beneficia de un nivel de trai care sa permita dezvoltarea sa fizica, mentala, spirituala, morala si sociala.
(2) Parintilor sau, dupa caz, reprezentantilor legali, le revine responsabilitatea de a asigura cele mai bune conditii de viata necesare cresterii si dezvoltarii copiilor; parintii sunt obligati sa le asigure copiilor locuinta, precum si conditiile necesare pentru crestere, educare, invatatura, pregatire profesionala, precum si un mediu de viata sanatos.
ART. 52
(1) Ministerul Educatiei Nationale, ca organ de specialitate al administratiei publice centrale, precum si inspectoratele scolare si unitatile de invatamant, ca institutii ale administratiei publice locale cu atributii in domeniul educatiei, sunt obligate sa intreprinda masuri necesare pentru:
a) facilitarea accesului la educatia prescolara si asigurarea invatamantului general obligatoriu si gratuit pentru toti copiii;
b) dezvoltarea de programe de educatie pentru parintii tineri, inclusiv in vederea prevenirii violentei in familie;
c) organizarea de cursuri speciale de pregatire pentru copiii care nu pot raspunde la cerintele programei scolare nationale, pentru a nu intra prematur pe piata muncii;
d) organizarea de cursuri speciale de pregatire pentru copiii care au abandonat scoala, in vederea reintegrarii lor in sistemul national de invatamant;
e) respectarea dreptului copilului la timp de odihna si timp liber, precum si a dreptului acestuia de a participa liber la viata culturala si artistica;
f) prevenirea abandonului scolar din motive economice, luand masuri active de acordare a unor servicii sociale in mediul scolar, cum sunt: hrana, rechizite, transport si altele asemenea.
In cadrul Capitolului VI, referitor la Protectia copilului impotriva abuzului, neglijarii, exploatarii si a oricarei forme de violenta se delimiteaza cele mai importante
ART. 89
(1) Copilul are dreptul de a fi protejat impotriva abuzului, neglijarii, exploatarii, traficului, migratiei ilegale, rapirii, violentei, pornografiei prin internet, precum si a oricaror forme de violenta, indiferent de mediul in care acesta se afla: familie, institutii de invatamant, medicale, de protectie, medii de cercetare a infractiunilor si de reabilitare/detentie, internet, mass-media, locuri de munca, medii sportive, comunitate etc.
In cadrul Sectiunii 1 sunt delimitate si principalele prevederi cu privire la protectia copilului impotriva exploatarii economice. Redacm cateva alineate si articole:
SECTIUNEA 1
Protectia copilului impotriva exploatarii economice
ART. 91
(1) Copilul are dreptul de a fi protejat impotriva exploatarii si nu poate fi constrans la o munca sau activitate domestica ori in afara familiei, inclusiv in institutii de invatamant, de protectie speciala, reeducare si detentie sau in domeniul cultural, artistic, sportiv, publicitar si de modeling, ce comporta un risc potential sau care este susceptibila sa ii compromita educatia ori sa ii dauneze sanatatii sau dezvoltarii sale fizice, mentale, spirituale, morale ori sociale.
(2) Este interzisa orice practica prin intermediul careia un copil este dat de unul sau de ambii parinti ori de reprezentantul lui legal, in schimbul unei recompense, unor datorii sau nu, cu scopul exploatarii copilului prin munca.
SECTIUNEA a 2-a
Protectia copilului impotriva consumului de droguri
ART. 93
(1) Copilul are dreptul de a fi protejat impotriva folosirii ilicite de stupefiante si substante psihotrope.
(2) Este interzisa vanzarea de solventi copiilor, fara acordul parintelui ori al altui reprezentant legal.
SECTIUNEA a 3-a
Protectia copilului impotriva abuzului sau neglijentei
ART. 94
(1) Prin abuz asupra copilului se intelege orice actiune voluntara a unei persoane care se afla intr-o relatie de raspundere, incredere sau de autoritate fata de acesta, prin care sunt periclitate viata, dezvoltarea fizica, mentala, spirituala, morala sau sociala, integritatea corporala, sanatatea fizica sau psihica a copilului, si se clasifica drept abuz fizic, emotional, psihologic, sexual si economic.
(2) Prin neglijarea copilului se intelege omisiunea, voluntara sau involuntara, a unei persoane care are responsabilitatea cresterii, ingrijirii sau educarii copilului de a lua orice masura pe care o presupune indeplinirea acestei responsabilitati, care pune in pericol viata, dezvoltarea fizica, mentala, spirituala, morala sau sociala, integritatea corporala, sanatatea fizica sau psihica a copilului si poate imbraca mai multe forme: alimentara, vestimentara, neglijarea igienei, neglijarea medicala, neglijarea educationala, neglijarea emotionala sau parasirea copilului/abandonul de familie, care reprezinta cea mai grava forma de neglijare.
ART. 95
Sunt interzise savarsirea oricarui act de violenta, precum si privarea copilului de drepturile sale de natura sa puna in pericol viata, dezvoltarea fizica, mentala, spirituala, morala sau sociala, integritatea corporala, sanatatea fizica sau psihica a copilului, atat in familie, cat si in institutiile care asigura protectia, ingrijirea si educarea copiilor, in unitati sanitare, unitati de invatamant, precum si in orice alta institutie publica sau privata care furnizeaza servicii sau desfasoara activitati cu copii.
In cadrul Sectiunii a 4-a se delimiteaza si modul in care se asigura protectia copilului cu parinti plecati la munca in strainatate:
ART. 104
(1) Parintele care exercita singur autoritatea parinteasca sau la care locuieste copilul, care urmeaza sa plece la munca in strainatate, are obligatia de a notifica aceasta intentie serviciului public de asistenta sociala de la domiciliu, cu minimum 40 de zile inainte de a parasi tara.
(2) Notificarea va contine, in mod obligatoriu, desemnarea persoanei care se ocupa de intretinerea copilului pe perioada absentei parintilor sau tutorelui, dupa caz.
(3) Confirmarea persoanei in intretinerea careia va ramane copilul se efectueaza de catre instanta de tutela, in conformitate cu prevederile prezentei legi.
(4) Dispozitiile prezentului articol sunt aplicabile si tutorelui, precum si in cazul in care ambii parinti urmeaza sa plece la munca intr-un alt stat.
sursa: MonitorulJuridic.ro
