La data de 1 februarie 2014 au intrat in vigoare noile coduri, penal si de procedura penala. Am discutat pe aceasta tema in mod constant si am reusit sa scoatem in evidenta cateva consecinte clare asupra intreg sistemului judiciar si asupra anumitor segmente din randul cetatenilor.
Astazi va prezentam, in exclusivitate pentru E-Juridic, un interviu acordat de Consilierul Juridic Ana Maria Borz, cu informatii de sinteza care ne vor permite sa patrundem mai adanc in acest domeniu:
1. Care sunt cele mai notabile consecinte ale intrarii in vigoare a celor doua coduri penale? Luam in considerare impactul asupra sistemului judiciar si cel pentru cetateni?
Ana-Maria Borz: Dupa o perioada foarte lunga de timp, vechile coduri penale erau deja desuete si se impunea adoptarea unor coduri legislative care sa se adapteze societatii moderne in continua schimbare.
Sunt introduse noi infractiuni, sunt nuantate alte infractiuni care nu mai aveau o forma actuala.
Impactul este unul puternic, fara indoiala, in mai putin de 3 ani, cei implicati in actul de justitie trebuie sa faca fata unui set de 4 coduri noi care revolutioneaza complet sistemul legislativ romanesc. Asimilarea este dificila pentru toate partile implicate.
In ce priveste cetatenii, noile coduri aduc o atenuare a tratamentului sanctionator, precum si o serie de masuri necunoscute pana acum de dreptul penal romanesc, toate acestea in incercarea de adaptare la sistemele legislative europene.
2. Au fost foarte multe discutii in presa, cu privire la consecintele aduse de noile coduri in ceea ce priveste situatia minorilor infractori. Cum sunt acestia afectati de noile coduri si cat de mult se vor preveni actele de delincventa juvenila prin intermediul noilor modificari?
Ana-Maria Borz: Potrivit noilor coduri penale, minorii nu mai pot fi sanctionati cu inchisoarea, ci le vor fi aplicate masuri educative, care pot fi privative sau neprivative de libertate.
Inchisoarea si amenda lipsesc din acest nou tip de sanctiuni. Prin acest sistem se accentueaza importanta conceptului de “masuri educative” , eliminandu-se cel de “pedepse”.
Se remarca astfel o schimbare de conceptie a legiuitorului, o abordare noua, in acord cu optica europeana, o evitare a dezradacinarii sociale a minorului delicvent si punerea accentului pe corectarea si indreptarea comportamentului gresit, nu pe pedepsirea acestuia.
In considerentele caracteristicilor speciale pe care le are personalitatea in formare a minorilor, eliminarea pedepsei cu inchisoarea si instituirea unor masuri educative, ar trebui sa duca la diminuarea semnificativa a delicventei juvenile.
3. Considerati noile coduri ca fiind mai blande? Daca da, pentru cine?
Ana-Maria Borz: Actualele Coduri penale reprezinta o orientare noua a legiuitorului din perspectiva unui stat democratic component al Uniunii Europene, in care pedeapsa are in primul rand o functie de reeducare, de preventie, care prevaleaza asupra aspectului punitiv.
Asa cum am mentionat anterior, in primul rand minorii sunt categoria speciala pe care doreste sa o protejeze din punct de vedere sanctionator legiuitorul prin noile coduri.
Un alt aspect este reducerea limitelor de pedeapsa si prevederea sanctiunii amenzii, alternativ sau ca pedeapsa unica, pentru mai multe infractiuni care anterior erau sanctionate doar cu inchisoarea.
Una dintre cele mai controversate infractiuni, cea de inselaciune cu consecinte deosebit de grave, cunoaste o reducere atat de dramatica a sanctiunii, incat va duce la situatii imposibil de solutionat satisfacator de catre justitie in dosarele penale cu prejudicii foarte mari.
De asemenea, noile coduri reprezinta in cele mai multe cazuri, legea penala mai favorabila pentru faptele comise, sanctionate sau uneori executate, sub vechea reglementare.
Aceasta mi se pare una dintre cele mai mari provocari pentru sistemul de justitie, determinarea aplicarii legii penale mai favorabile.
4. Care sunt masurile de sigurante pe care le putem lua impotriva persoanelor care au comis o fapta nejustificata, prevazuta de legea penala?
Ana-Maria Borz: Masurile de siguranta au ca scop inlaturarea unei stari de pericol si preintampinarea savarsirii faptelor prevazute de legea penala si sunt:
a)obligarea la tratament medical;
b)internarea medicala;
c)interzicerea ocuparii unei functii sau a exercitarii unei profesii;
d)confiscarea speciala.
e)confiscarea extinsa.
Nu sunt modificari importante fata de vechea legislatie, ci doar o alta structurare a dispozitiilor legale.
Astfel, au fost eliminate interdictia de a se afla in anumite localitati, expulzarea strainilor si interdictia de a reveni in locuinta familiei pe o perioada determinata. Acestea, in viziunea noului Cod penal nu mai sunt considerate masuri de siguranta, ci pedepse complementare.
5. Care sunt noutatile in ceea ce priveste masurile educative?
Ana-Maria Borz: Masurile educative sunt asa cum am mentionat putin mai devreme, privative si neprivative de libertate. Cele neprivative de libertate constau in posibilitatea unui stagiu de formare civica maxim 4 luni, supraveghere 2-6 luni, consemnarea la sfarsit de saptamana 4-12 saptamani, asistarea zilnica 3-6 luni.
Masurile educative privative de libertate se aplica doar minorilor sanctionati in trecut si doar daca pedeapsa legala este mai mare de 7 ani si constau in internarea intr-un centru educativ 1-3 ani, internarea intr-un centru de detentie 2-5 ani sau 5-15 ani.
6. Ce ne puteti spune despre modificarile in domeniul infractiunilor de coruptie?
Ana-Maria Borz: Pana la intrarea in vigoare a noilor Coduri penale, infractiunile de coruptie erau continute o parte in vechiul Cod penal, iar altele in legislatia conexa, respectiv Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie.
Nu sunt multe elemente de noutate ale noii reglementari, de observat ar fi doar formularea mai precisa a textelor legale aferente infractiunilor de coruptie, in acord cu solutiile propuse de doctrina sau de jurisprudenta.
De asemenea, ar trebui mentionata o forma noua de infractiune, respectiv luarea de mita de catre membrii unei instante de arbitraj sau in legatura cu acestia, precum si agravarea raspunderii pentru categorii speciale de subiecti activi, respectiv demnitari, magistrati sau organe de cercetare penala.
