Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
E-JURIDIC.RO cauta meniuMeniu
Consultanta in afaceri | Manager

Iohannis sesizeaza CCR privind Fondul Suveran de Dezvoltare si Investitii

Presedintele Romaniei, domnul Klaus Iohannis, a trimis Curtii Constitutionale, miercuri, 4 iulie a.c., o sesizare de neconstitutionalitate asupra Legii privind infiintarea Fondului Suveran de Dezvoltare si Investitii – S.A., precum si pentru modificarea unor acte normative.

Redam sesizarea mai jos.

Legea privind infiintarea Fondului Suveran de Dezvoltare si Investitii – S.A., precum si pentru modificarea unor acte normative a fost transmisa de catre Parlament Presedintelui Romaniei, in vederea promulgarii, la data de 16 iunie 2018. Consideram ca legea mentionata incalca prevederile art. 1 alin. (4) si (5), art. 16 alin.(1),  si art. 61 alin. (1), 135 alin. (1) si alin. (2) lit. a), b), d) si g), ale  art. 136 alin. (3) si (4),  art. 138 alin. (1) si (2), ale art. 140 alin. (1) din Constitutie precum si ale art. 147 alin. (4) din Constitutie, pentru motivele aratate in cele ce urmeaza.

I. Motive de neconstitutionalitate extrinseca. Prin obiectul sau de reglementare Legea privind infiintarea Fondului Suveran de Dezvoltare si Investitii – S.A., precum si pentru modificarea unor acte normative incalca prevederile art. 1 alin. (4) coroborate cu cele ale art. 61 alin. (1) din Constitutie

Prin legea supusa controlului de constitutionalitate se infiinteaza Fondul Suveran de Dezvoltare si Investitii – S.A. (FSDI), persoana juridica romana organizata ca societate pe actiuni, in conformitate cu prevederile Legii societatilor nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale actului sau constitutiv.

In jurisprudenta recenta, Curtea Constitutionala a statuat ca infiintarea unei societati pe actiuni prin lege ca act al Parlamentului „da expresie unei operatiuni juridice cu caracter individual, aplicabile, prin definitie, numai unui singur caz expres determinat, creand o societate cu un singur actionar supusa regulilor prevazute de Legea societatilor nr. 31/1990, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1066 din 17 noiembrie 2004”. (Decizia nr. 249/2018).

Totodata, potrivit aceleiasi decizii, conform art. 191 alin. (1) din Codul civil persoana juridica de drept public se infiinteaza prin lege. La alin. (2) al aceluiasi articol se prevede ca: „Prin exceptie de la dispozitiile alin. (1), in cazurile anume prevazute de lege, persoanele juridice de drept public se pot infiinta prin acte ale autoritatilor administratiei publice centrale sau locale ori prin alte moduri prevazute de lege”. Analizand sfera de aplicare a acestor dispozitii, Curtea Constitutionala a retinut ca alin. (1) al art. 191 din Codul civil se refera la autoritatile si institutiile statului si la unitatile administrativ-teritoriale, toate acestea exercitand prerogativele puterii publice, iar alin. (2) al art. 191 din Codul civil „se refera la operatorii economici, partidele politice etc., respectiv la persoane juridice care sunt calificate de drept public prin prisma scopului si obiectului lor de activitate, prestand, spre exemplu, un serviciu de interes public/general, administrand bunuri proprietate publica, etc“.

Din faptul ca statul are calitatea de unic actionar pe toata durata existentei FSDI, iar scopul infiintarii FSDI este acela de a dezvolta si finanta din fonduri proprii si din fonduri atrase proiecte de investitii rentabile si sustenabile rezulta ca FSDI este o societate ce va desfasura o activitate comerciala, persoana juridica de drept public in sensul art. 191 alin. (2) din Codul civil. Prin urmare, infiintarea unei societati pe actiuni trebuia realizata printr-un act al autoritatilor administratiei publice centrale, iar nu prin lege.

Exclusiv - beneficiati acum de Oferta Speciala de mai jos:
202 Modele de fise de post actualizate conform GDPR


ACTUALIZATE conform Noului GDPR Scapati de stresul controlului Va oferim 202 modele de fise de post redactate impecabil EDITABILE si conforme noului COR & GDPR Atentie Cand vine vorba despre fise de post stiti bine Trebuie sa fie in deplina conformitate cu Regulamentul General privind Protectia Datelor Personale GDPR –...

Oferta Speciala
valabila 48h

Asadar, instituind prin lege infiintarea FSDI Parlamentul a nesocotit dispozitiile art. 1 alin. (4) din Constitutie in componenta sa referitoare la separatia puterilor in stat, reglementand intr-un domeniu ce tine de competenta de reglementare a autoritatilor administratiei publice centrale sau locale, viciu de natura sa antreneze - conform jurisprudentei instantei constitutionale - neconstitutionalitatea legii in ansamblul sau. (Decizia nr. 308/2012). Referirea din titlul legii criticate si la „modificarea unor acte normative” nu schimba aceasta stare de lucruri, intrucat modificarile aduse Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 159/1999 privind infiintarea Companiei Nationale „Loteria Romana” S.A., respectiv Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 199/2000 privind infiintarea Companiei Nationale „Imprimeria Nationala” S.A. sunt simple modificari de corelare legislativa devenite necesare ca urmare a infiintarii Fondului Suveran de Dezvoltare si Investitii.

In jurisprudenta sa Curtea Constitutionala a stabilit ca exercitarea arbitrara de catre Parlament a competentei sale de legiferare, prin adoptarea de legi in domenii ce revin in exclusivitate in competenta decizionala a autoritatilor administrative concretizata in acte normative cu caracter infralegal (administrativ) incalca si dispozitiile art. 61 alin. (1) din Constitutie, cu riscul de a transforma legiuitorul in autoritate publica executiva (Decizia Curtii Constitutionale nr. 777/2017).

II. Motive de neconstitutionalitate intrinseca

1. Prin obiect, scop, strategia investitionala, modul de selectare a conducerii si modalitatea de instrainare a actiunilor sau activelor din proprietatea FSDI, Legea privind infiintarea Fondului Suveran de Dezvoltare si Investitii – S.A., precum si pentru modificarea unor acte normative incalca prevederile art. 1 alin. (5) din Constitutie

a) Art.1 din legea dedusa controlului de constitutionalitate prevede: „(1) Se infiinteaza Fondul Suveran de Dezvoltare si Investitii – S.A., denumit in continuare FSDI, persoana juridica romana organizata ca societate pe actiuni, in conformitate cu prevederile Legii societatilor nr.31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale actului sau constitutiv. (2) FSDI este detinut in intregime pe toata durata sa de functionare de catre statul roman. Drepturile si obligatiile izvorate din calitatea de actionar unic al FSDI sunt exercitate, in numele statului roman, de catre Ministerul Finantelor Publice.”

Norma prevazuta la art. 1, ce reglementeaza organizarea si functionarea FSDI prin raportare exclusiva la prevederile Legii societatilor nr. 31/1990 si la cele ale legii criticate este lipsita de previzibilitate, fiind astfel incalcate dispozitiile art. 1 alin. (5) din Constitutie, intrucat  exclude de la aplicare orice alte reglementari specifice pietei de capital sau fondurilor de investitii. Astfel,  FSDI va functiona fara sa se supuna vreunei norme prudentiale emise de Autoritatea de Supraveghere Financiara sau de alt for statal care sa-i controleze soliditatea, desi patrimoniul sau va include societati de interes strategic. Natura juridica imprecisa a  FSDI ce nu este calificat in mod expres ca reprezentand un fond guvernamental din administratia publica, accentueaza neclaritatea normei care, nu numai ca inlatura de la aplicare Legea nr. 297/2004 privind piata de capital, ci si orice alte dispozitii in materie.

De asemenea, legea criticata este neclara si sub aspectul lipsei oricaror mentiuni referitoare la monitorizarea FSDI de catre orice alta autoritate, inclusiv de catre Eurostat pe perioada existentei acestuia. De asemenea, in conturarea regimului juridic al FSDI nu se regasesc trimiteri referitoare la normele europene incidente si obligatorii pentru desfasurarea activitatii unui astfel de fond.

Totodata, lipsa de previzibilitate si claritate a cadrului juridic aplicabil FSDI este intarita si de prevederile art. 4 alin. (1) din legea criticata. Avand in vedere ca in temeiul acestor dispozitii strategia investitionala a  FSDI se aproba de catre Guvern, Eurostat poate considera aceasta competenta a Guvernului drept un criteriu de incadrare a fondului in categoria fonduri guvernamentale, cu consecinta impredictibilitatii derularii activitatii FSDI. In acest sens a fost si punctul de vedere al Guvernului, care a indicat criteriile in functie de care fondul poate fi astfel calificat - inclusiv acel criteriu ce vizeaza orice interventie guvernamentala asupra activitatii FSDI.

Avand in vedere scopul declarat prin lege (art. 2 si art. 4 alin. (1) din legea criticata), rezulta ca unele investitii ale FSDI vor viza aspecte ce tin de strategii sectoriale guvernamentale. Or, o asemenea activitate este de natura sa plaseze FSDI in sectorul public, insa tocmai acest aspect indica necorelarea dintre obiectivul FSDI si strategia sa investitionala.

Fata de cele aratate rezulta, pe de o parte, natura juridica incerta a FSDI, in raport cu obiectul, scopul si strategia investitionala a acestuia. Pe de alta parte, cadrul normativ conturat prin legea criticata este incomplet si lipsit de previzibilitate.

b) Art. 2 din legea criticata prevede: „FSDI are ca scop atat dezvoltarea si finantarea din fonduri proprii si din fonduri atrase, de proiecte de investitii rentabile si sustenabile, in diverse sectoare economice, prin participare directa ori prin intermediul altor fonduri de investitii sau al unor societati de investitii, singur sau impreuna cu alti investitori institutionali sau privati, inclusiv prin participarea in parteneriate public-private, cat si administrarea activelor financiare proprii, in vederea obtinerii de profit”.

In raport de cadrul normativ imprecis, si norma prevazuta la art. 2 din legea criticata este neclara intrucat nu cuprinde cadrul general al criteriilor de investitii in proiecte, de asociere cu alte fonduri de investitii si cu alti parteneri, limitari ale acestor asocieri in sensul stabilirii unor praguri de investitii in diverse instrumente, respectiv in asocierea cu alti investitori institutionali sau privati, in vederea protejarii patrimoniului Fondului, in special al societatilor din portofoliul FSDI.

Totodata, legea este lipsita de predictibilitate intrucat nu sunt definiti termeni esentiali precum: proiecte rentabile, sustenabile, investitori institutionali, etc.

c) Potrivit art. 6 alin. (2) din legea criticata: „Consiliul de Supraveghere este format din 9 membri, din care maximum 2 membri pot fi din randul functionarilor publici sau altor categorii de personal din cadrul autoritatii publice tutelare ori din cadrul altor autoritati sau institutii publice. Membrii Consiliului de Supraveghere sunt desemnati de adunarea generala a actionarilor, pe baza a cel putin urmatoarelor criterii de selectie: expertiza in domeniul financiar-bancar necesara indeplinirii responsabilitatilor specifice FSDI, experienta in administrarea de societati, integritate profesionala, buna reputatie, cunostinte, aptitudini si experienta adecvate complexitatii activitatii specifice FSDI, atat individual, cat si la nivel colectiv, in conformitate cu procedura prevazuta in Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanta corporativa a intreprinderilor publice, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 111/2016, cu modificarile ulterioare.”

In ceea ce priveste stabilirea componentei Consiliului de Supraveghere, consideram ca textul este neclar. Pe de o parte, prin faptul ca legea stabileste   doar unele criterii de selectie („cel putin urmatoarelor criterii de selectie”), norma este lipsita de precizie si impredictibila, putand conduce inclusiv la interpretarea ca ar putea fi completata prin acte infralegale. Pe de alta parte, nu sunt stabilite criterii obiective de evaluare a indeplinirii conditiilor privind „expertiza in domeniul financiar bancar” si „experienta adecvata complexitatii activitatii specifice FSDI, atat individual, cat si la nivel colectiv”.

Termenii sunt generici si lasa loc arbitrariului in aplicarea acestor criterii. In acest context, prevederea de la alin. (7) al aceluiasi articol, ce vizeaza modul de indeplinire a mandatului, precum si sanctiunea in cazul neindeplinirii obiectivelor din mandatul acordat este la randul ei neclara si susceptibila de a crea arbitrariu in aplicare, intrucat  sintagma „masuri corespunzatoare” este impredictibila, aceste masuri nefiind enuntate. Astfel, legiuitorul trebuia sa stabileasca o directie de preventie ex-ante, iar nu o  politica de sanctionare ex-post.

d) Potrivit art. 9 din legea criticata: „ (1) Instrainarea de catre FSDI a unor actiuni sau alte active aflate in proprietate se va realiza in conditii de piata, de transparenta si de competitivitate. (2) Drepturile si obligatiile rezultate din contractele de privatizare ale companiilor pentru care FSDI a preluat actiunile in portofoliu raman in contul statului, prin institutia publica care a derulat contractul de privatizare sau potrivit actului normativ de aprobare a contractului de privatizare.”

Prin aceasta solutie legislativa s-a optat pentru renuntarea la orice limitare a operatiunilor de instrainare a actiunilor/activelor aflate in proprietatea FSDI. In derularea acestor operatiuni au fost stabilite principiile ce trebuie respectate respectiv „conditii de piata, de transparenta si de competitivitate”, insa, terminologia  este impredictibila, mai ales in lipsa instituirii unor norme prudentiale.

Din ratiuni de prudenta financiara, legiuitorul avea obligatia de a fixa limite de grevare a activelor cu sarcini, plafoane de lichiditate, de indatorare, de rentabilitate, in vederea asigurarii unui nivel maxim de incredere in stabilitatea FSDI si pentru a preveni riscul unor executari silite sau unor investitii nerentabile, cu grad mare de risc, precum si riscurile de dizolvare sau faliment generate de imprumuturi cu impact asupra fondului si a unor investitii fara un randament concret minim determinat. Respectivele principii sunt insuficiente pentru a asigura soliditatea FSDI pe viitor, companiile strategice putand fi instrainate in totalitate, fara restrictii, pe baza acestei prevederi legale, ceea ce creeaza serioase riscuri economice viitoare.

2. Art. 4 alin. (2) din Legea privind infiintarea Fondului Suveran de Dezvoltare si Investitii – S.A., precum si pentru modificarea unor acte normative incalca dispozitiile art. 135 alin. (2) lit. b) din Constitutie

Potrivit art. 135 alin.(2) lit. b) din Constitutie,  statul trebuie sa asigure: protejarea intereselor nationale in activitatea economica, financiara si valutara.

Conform art. 4 alin. (2) din legea criticata, „in administrarea societatilor la care FSDI este actionar majoritar, FSDI va avea in vedere si strategiile sectoriale guvernamentale”.

Or, in masura in care unicul actionar al FSDI este statul, iar FSDI exercita si calitatea de actionar in cadrul societatilor de la care a preluat actiunile detinute de statul roman, consideram ca acest caracter de simpla recomandare a strategiilor sectoriale guvernamentale contravine dispozitiilor art. 135 alin. (2) lit. b) din Constitutie intrucat risca sa puna in pericol/afecteze protectia intereselor publice nationale in activitatea economica desfasurata de societati comerciale in cadrul carora statul este actionar majoritar.

3. Art. 7 alin. (1) din Legea privind infiintarea Fondului Suveran de Dezvoltare si Investitii – S.A., precum si pentru modificarea unor acte normative incalca art. 1 alin. (5), art. 135 alin. (2) lit. b) si lit. d), art. 136 alin. (3) si (4),  precum si art. 140 alin. (1) din Constitutie

Potrivit art. 7 alin. (1) din legea criticata: „Capitalul social al FSDI subscris integral la data constituirii este format din aport in natura reprezentat de pachetele de actiuni prevazute in anexa nr. l, care face parte integranta din prezenta lege, precum si din aport in numerar in valoare de 9.000.000.000 lei.”

Astfel, din analiza continutului Anexei nr. 1 rezulta ca in cadrul FSDI au fost incluse si companii ce in ultimii ani au inregistrat pierderi (de exemplu: CFR, Posta Romana, CE Oltenia). Dincolo de faptul ca din lege nu rezulta care sunt criteriile dupa care au fost selectate  companiile incluse in Anexa nr. 1,  in ceea ce le priveste pe cele care inregistreaza pierderi, consideram ca acestea nu pot participa la finantarea FSDI decat prin vanzarea pachetelor de actiuni. Or, in aceasta situatie statul pierde controlul acestor companii, unele dintre acestea facand parte din ramuri nationale strategice, ceea ce contravine dispozitiilor art. 135 alin. 2) lit. b) si d) precum si ale art. 136 alin. (3) si (4) din Constitutie.  Asadar, prin raportare la dispozitiile constitutionale mentionate, solutia legislativa este de natura sa afecteze interesul national in activitatea economica.

Totodata, apreciem ca exista o neconcordanta intre continutul normativ al legii si cel al anexei nr. 1. Astfel, anexa 1 cuprinde o lista de operatori economici si datele de identificare ale acestora, iar nu lista pachetelor de actiuni care constituie aport in natura la capitalul social initial al FSDI. Altfel spus, aceasta nu cuprinde un numar de actiuni la fiecare societate enumerata, astfel incat sintagma „pachete de actiuni” din cuprinsul art. 7 alin. (1) nu corespunde cu continutul concret al anexei nr. 1.

In conformitate cu art. 140 alin. (1) teza I din Constitutie, Curtea de Conturi exercita controlul asupra modului de formare, de administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public. Totodata, potrivit art. 2 lit. j) din Legea 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, prin „entitate auditata" se intelege „autoritatea publica, compania/societatea nationala, regia autonoma, societatea reglementata de Legea societatilor nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, la care statul sau o unitate administrativ-teritoriala detine, singur sau impreuna, integral sau mai mult de jumatate din capitalul social”. Avand in vedere dispozitiile mentionate rezulta ca FSDI ar trebui sa fie auditat de Curtea de Conturi. Insa, in ceea ce priveste auditarea companiilor care compun Fondul, reglementarea este impredictibila. Astfel, actiunile companiilor componente vor fi detinute de FSDI care este detinut de statul roman, dar avand in vedere ca FSDI va fi o societate pe actiuni, extinderea auditului public extern asupra companiilor componente devine neclara, ceea ce ar permite ca modul de administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public poate fi sustras controlului public.

4. Art. 7 alin. (9) si alin. (10) din Legea privind infiintarea Fondului Suveran de Dezvoltare si Investitii – S.A., precum si pentru modificarea unor acte normative incalca art. 1 alin. (4), art. 16 alin. (1), art. 135 alin. (l) si alin. (2) lit. a), b) si g), art. 136 alin. (3) si (4), art. 147 alin. (4), precum si art. 148 alin. (2) prin raportare la norma de referinta reprezentata de art. 135 alin. (2) lit. a) din Constitutie

Potrivit art. 7 alin. (9) si alin. (10) din legea criticata: „(9) Pachetele de actiuni aduse aport la capitalul social al FSDI in conditiile prezentei legi, se transfera din proprietatea privata a statului roman in proprietatea privata a FSDI, acesta putand dispune liber de respectivele actiuni, in calitate de bunuri proprii. (10) Prin derogare de la prevederile Legii nr. 297/2004 privind piata de capital, cu modificarile si completarile ulterioare, transferul dreptului de proprietate asupra actiunilor aduse aport la capitalul social al FSDI care sunt admise la tranzactionare pe o piata reglementata sau in cadrul unui sistem alternativ de tranzactionare se va realiza in baza prevederilor art. 98 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Prevederile art. 37 din Legea nr. 24/2017 nu sunt aplicabile”.

In opinia noastra, transferul unor bunuri aflate in proprietatea privata a statului catre o societate pe actiuni, prin lege, ca act de reglementare primara, incalca principiul separatiei puterilor in stat si jurisprudenta Curtii Constitutionale in materie. Curtea Constitutionala a statuat ca trecerea cu titlu gratuit a unor actiuni ale unei societati, din proprietatea privata a statului, in proprietatea privata a unei unitati administrativ-teritoriale reprezinta un act de dispozitie cu privire la capitalul social al societatii, iar aceste acte nu tin de competenta de legiferare a Parlamentului, ci de cea de administrare a bunurilor proprietate publica/privata a statului, care apartine in mod exclusiv Guvernului (Decizia nr. 574/2014). Or, transmiterea cu titlu gratuit a pachetelor de actiuni detinute la societatile cuprinse in lista ce reprezinta Anexa nr. 1 a legii criticate, catre o societate pe actiuni, incalca competenta de administrare a bunurilor proprietate privata a statului, competenta ce revine Guvernului. Asadar, modalitatea aleasa de legiuitor de transmitere a acestor actiuni (lege) incalca atat principiul separatiei puterilor in stat prevazut de art. 1 alin. (4) din Constitutie, cat si jurisprudenta Curtii Constitutionale, ceea ce contravine art. 147 alin. (4) din Legea fundamentala. Acest transfer trebuie sa se realizeze in baza hotararii adunarilor generale ale actionarilor, iar nu in temeiul legii. Statul nu poate interveni direct in viata unor societati comerciale, Romania avand o economie de piata, cu obligatii specifice ce decurg din prevederile art. 135 alin. (l) si alin. (2) lit. a), b) si g) din Constitutie.

In plus, transferul dreptului de proprietate asupra actiunilor prin derogare de la prevederile Legii nr. 297/2004 pentru societatile deschise aflate in portofoliu creeaza o diferenta de tratament intre FSDI si celelalte societati cu care acesta, precum si companiile din portofoliul sau se afla in concurenta, aducand un avantaj competitiv statului in raport cu ceilalti investitori de pe piata.

De asemenea, statul nu este actionar unic la toate societatile ce vor intra in portofoliul FSDI. Din aceasta perspectiva, solutia aleasa de legiuitor cu privire la modalitatea de transfer a actiunilor va conduce practic la afectarea dreptului actionarilor minoritari de a-si exprima pozitia in cadrul companiilor respective in legatura cu transferul dreptului de proprietate al actiunilor majoritare la FSDI. Dintr-o alta perspectiva, lipsa de transparenta in vanzarea actiunilor aduse aport la capitalul social, prin derogarea de la prevederile Legii nr. 297/2004 privind piata de capital va avea un impact financiar puternic prin implicatiile deciziilor FSDI asupra companiilor deja listate la Bursa de Valori Bucuresti.

In plus, prin derogarea de la prevederile legale in vigoare privind piata de capital (Legea nr. 297/2004) se deroga, in fapt, de la legislatia comunitara in materie (pachetul MIFID II, format din Directiva 2014/65/UE privind pietele instrumentelor financiare si de modificare a Directivei 2002/92/CE si a Directivei 2011/61/UE si Regulamentul (UE) nr. 600/2014 privind pietele instrumentelor financiare si de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012), fiind astfel incalcat si art. 148 alin. (2) prin raportare la art. 135 alin. (2) lit. a) (norma de referinta) din Constitutie. Transpunerea regulilor comunitare mentionate in sistemul de drept romanesc a fost asigurata in cursul acestui an prin adoptarea Legii nr. 126/2018 privind pietele de instrumente financiare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 521 din 26 iunie 2018. Solutia reglementarii prin derogare de la prevederile Legii nr. 297/2004 este improprie inclusiv din perspectiva exigentelor privind calitatea legii. Astfel, in conditiile in care la data de 06 iulie 2018 urmeaza a intra in vigoare Legea nr. 126/2018, care instituie noi reguli si abroga explicit, integral sau partial, aproximativ 90 de articole ale Legii nr. 297/2004, noua solutie legislativa ridica reale probleme in ceea ce priveste respectarea cerintelor privind previzibilitatea si stabilitatea legii.

Dintr-o alta perspectiva, derogarea de la   prevederile art. 37 (referitor la ofertele publice de preluare) din Legea nr. 24/2017 privind emitentii de instrumente financiare si operatiuni de piata permite eventualilor cumparatori sa actioneze concertat pentru achizitia pachetelor majoritare de actiuni ale companiilor din portofoliul FSDI. Aceasta solutie legislativa contravine dispozitiilor art. 135 alin. (l) si alin. (2) lit. a), b) si g), art. 136 alin. (3) si (4) din Constitutie, statul riscand sa piarda controlul asupra companiilor mentionate in Anexa nr. 1 a legii, unele apartinand unor ramuri strategice ale economiei nationale, astfel cum sunt definite la art. 2 din Legea nr. 15/1990, respectiv: industria de armament, energetica, exploatarea minelor si a gazelor naturale, posta si transporturi feroviare, precum si unele domenii apartinand altor ramuri stabilite de Guvern.

5. Art. 10 alin. (1) din Legea privind infiintarea Fondului Suveran de Dezvoltare si Investitii – S.A., precum si pentru modificarea unor acte normative incalca art. 1 alin. (5) si art. 147 alin. (4) din Constitutie

Potrivit art. 10 alin. (1) din legea criticata, „actul constitutiv al FSDI este prevazut in anexa nr. 2 , care face parte integranta din prezenta lege”.

Anexa nr. 2 a legii supuse controlului de constitutionalitate cuprinde actul  constitutiv al FSDI, act cu aceeasi forta juridica ca cea a legii. Insa la art. 10 alin. (3) din lege se prevede ca dupa inmatricularea FSDI la Oficiul Registrului Comertului, actul constitutiv va putea fi modificat in conditiile Legii nr. 31/1990. O astfel de prevedere ar conduce la situatia in care un act de natura legislativa ar putea fi modificat printr-o hotarare a adunarii generale a actionarilor a unei societati pe actiuni, in conformitate cu Legea nr. 31/1990.

Reglementarea contravine principiului ierarhiei actelor juridice consacrat de art. 1 alin. (5) din Constitutie, aspect retinut si in jurisprudenta recenta a Curtii Constitutionale (Decizia nr. 249/2018). In decizia precizata, Curtea a retinut o incalcare similara, in cazul infiintarii unei societati pe actiuni prin lege, care avea in anexa sa actul constitutiv al societatii, mentionandu-se ca acesta putea fi modificat in conditii similare legii criticate, respectiv prin hotarare a adunarii generale a actionarilor.

6. Art. 11 alin. (1) si alin. (2) din Legea privind infiintarea Fondului Suveran de Dezvoltare si Investitii – S.A., precum si pentru modificarea unor acte normative incalca art. 16 alin. (1), art. 135 alin. (2) lit. a) si b) si art. 138 alin. (1) si  alin. (2) din Constitutie

In primul rand, art. 11 alin. (1) mentioneaza faptul ca „FSDI este exceptata de la aplicarea prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 64/2001 privind repartizarea profitului la societatile nationale, companiile nationale si societatile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum si la regiile autonome, aprobata cu modificari prin Legea nr. 769/2001, cu modificarile si completarile ulterioare ”. Conform art. 5 alin. (1) lit. a) din legea criticata, una dintre sursele de venit ale Fondului Suveran de Dezvoltare si Investitii este reprezentata si de veniturile obtinute din dividende incasate de la societatile la care FSDI detine actiuni. Veniturile din dividendele acordate de companiile ale caror pachete de actiuni sunt preluate de FSDI vor reveni, in aceasta situatie, chiar societatii pe actiuni, aceasta fiind libera sa dispuna de aceste venituri.

Exceptarea de la aplicarea dispozitiilor art. 1 alin. (1) lit. f) din O.G. nr. 64/2001 reprezinta instituirea unei derogari de la obligatia companiilor nationale si societatilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat de a repartiza profitul contabil ramas dupa deducerea impozitului pe profit intr-o proportie de cel putin 50% sub forma de dividende in cazul societatilor nationale, companiilor nationale si societatilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat. Asadar, dividendele de la companiile prevazute in Anexa nr. 1 din lege nu mai revin statului roman, drept venituri nefiscale, ci societatii pe actiuni FSDI, fapt ce reprezinta o incalcare a dispozitiilor art. 138 alin. (1) si alin. (2) din Legea fundamentala referitoare la bugetul public national. Curtea Constitutionala a statuat ca prin intermediul bugetelor „se exercita un control permanent asupra constituirii, repartizarii si utilizarii fondurilor publice, precum si asupra societatilor care au raporturi cu bugetul public national” (Decizia nr. 633/2015). Astfel, extragerea acestor surse publice de venit de la realizarea bugetului de stat nu numai ca incalca art. 138 alin. (1) din Constitutie, dar contravine si principiului anualitatii si implicit, dispozitiilor art. 138 alin. (2) din Constitutie.

In al doilea rand, prin aceasta operatiune prin care o entitate noua preia actiunile statului de la respectivele companii, gestionandu-le fara a avea obligatia de a repartiza din profitul acesteia catre bugetul de stat, se afecteaza in mod direct sursele de venit ale statului, contrar obligatiei de protejare a intereselor nationale in activitatea economica si financiara a statului, prevazuta de art. 135 alin. (2)     lit. b) din Legea fundamentala.

Dintr-o alta perspectiva, apreciem ca reglementarea instituie un  tratament preferential pentru FSDI fata de celelalte societati comerciale cu capital de stat care nu se afla pe lista Anexei nr. l, aspect ce distorsioneaza concurenta dintre companii, aspect de natura sa contravina atat art. 16 alin.(1), cat si art. 135 alin.(2) lit. a) din Constitutie.

7. Art. 12 din Legea privind infiintarea Fondului Suveran de Dezvoltare si Investitii – S.A., precum si pentru modificarea unor acte normative incalca art. 1 alin. (5) si art. 16 alin. (1) din Constitutie

Art. 12 din legea supusa controlului de constitutionalitate excepteaza remunerarea membrilor Consiliului de Supraveghere si Directoratului de la aplicarea prevederilor O.U.G. nr. 109/2011. Conform art. 9 alin. (1) lit. e) din actul constitutiv anexat legii criticate, Adunarea Generala a Actionarilor are drept atributie „stabilirea nivelului remuneratiilor membrilor Consiliului de Supraveghere, inclusiv in baza indicatorilor de performanta stabiliti prin mandat si contravaloarea serviciilor prestate de auditorul financiar pentru exercitiul financiar curent”.

Avand in vedere ca instituirea unei asemenea exceptii nu se justifica obiectiv si rational, aceasta este de natura sa creeze un tratament juridic diferentiat in cadrul aceleiasi categorii (regimul juridic aplicabil  membrilor din conducerea companiilor/societatilor la care statul detine capital integral sau majoritar) stabilirea nivelului remuneratiilor Consiliului de Supraveghere de la intreprinderile publice contravine art. 1 alin. (5) si art. 16 alin. (1) din Constitutie.

In considerarea argumentelor expuse, va solicit sa admiteti sesizarea de neconstitutionalitate si sa constatati ca Legea privind infiintarea Fondului Suveran de Dezvoltare si Investitii – S.A., precum si pentru modificarea unor acte normative este neconstitutionala in ansamblul sau.

 

de

Data aparitiei: 04 Iulie 2018
Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite prin WhatsApp si Email!
Votati articolul "Iohannis sesizeaza CCR privind Fondul Suveran de Dezvoltare si Investitii":
Rating:

Nota: 5 din 5 din 2 voturi


Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

ClubJuridic.ro - intrebarea zilei

Neconcordanta intre minuta si dispozitiv

Intrebare: Buna ziua Am urmatoarea situatie S-a judecat un proces la Curtea de Apel. In minuta sedintei scrie: Admite apelul, schimba in parte sentinta, in sensul ca respinge actiunea ca nefondata, mentine restul dispozitiilor. In hotarare scrie Admite apelul, schimba in tot sentinta , mentine restul dispozitiilor. Vreau sa stiu daca in aceasta cauza este nula decizia. Cu stima Eliza

Raspuns: Buna seara Va rog sa fiti un pic mai explicit Doresc sa cunosc daca in situatia data pot face cont... [citeste tot raspunsul aici...]

Atentie, Juristi!
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016