Lipsire de libertate in mod ilegal. Talharie. Elemente constitutive

1. In cazul savarsirii infractiunii de talharie prevazuta in art. 211 C. pen. in modalitatea punerii victimei in neputinta de a se apara, prin imobilizare, lipsirea de libertate a victimei pe timpul savarsirii infractiunii de talharie se absoarbe in continutul constitutiv al acestei infractiuni. Daca, insa, timpul in care victima este lipsita de libertate depaseste timpul cat s-a desfasurat comiterea infractiunii de talharie, sunt intrunite atat elementele constitutive ale infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal prevazuta in art. 189 C. pen., cat si elementele constitutive ale infractiunii de talharie prevazuta in art. 211 din acelasi cod.   

2. Daca punerea victimei in neputinta de a se apara, prin imobilizare, in scopul sustragerii bunurilor, a avut ca urmare moartea victimei, fapta de talharie se incadreaza in prevederile art. 211 alin. (3) C. pen., intrucat moartea victimei este urmarea infractiunii de talharie. 

3. Faptele de talharie si de lipsire de libertate in mod ilegal savarsite de mai multe persoane impreuna se incadreaza in prevederile art. 211 alin. (21) lit. a) C. pen. referitoare la talharia savarsita de doua sau mai multe persoane impreuna si in prevederile art. 189 alin. (2) C. pen. referitoare la lipsirea de libertate in mod ilegal savarsita de doua sau mai multe persoane impreuna. In acest caz, instanta nu poate retine si circumstanta agravanta legala prevazuta in art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen., constand in savarsirea faptei de trei sau mai multe persoane impreuna, intrucat elementele circumstantiale de agravare primeaza asupra aplicarii circumstantei agravate legale si o exclud.

(Sursa: I.C.C.J., sectia penala, decizia nr. 1839 din 3 aprilie 2007)
 
Prin sentinta penala nr. 419 din 1 august 2006, pronuntata de Tribunalul Satu-Mare, au fost condamnati, intre altii, inculpatii H.A., A.H., H.I., H.O. si I.I., in baza art. 211 alin. (2) lit. b), alin. (21) lit. a) si c) si alin. (3) C. pen., pentru savarsirea infractiunii de talharie urmata de moartea victimei, in baza art. 211 alin. (2) lit. b) si alin. (21) lit. a) si c) C. pen., pentru savarsirea infractiunii de talharie calificata, si in baza art. 189 alin. (6) C. pen., pentru savarsirea infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal, toate cu aplicarea, intre altele, a art. 75 alin. (1) lit. a), art. 33 lit. a) si art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen.

          Prima instanta a retinut ca, la 6 septembrie 2004, inculpatul H.O. le-a propus celorlalti inculpati sa fure din locuinta unor batrani. Inculpatii s-au deplasat la locuinta sotilor S.V. si S.M., unde inculpatii H.O., H.A. si A.H. au sarit gardul si au descuiat poarta pentru a intra si inculpatii H.I. si I.I.

          Intrucat usa de la intrare era incuiata, inculpatul I.I. a propus sa se urce pe acoperis si sa intre in casa prin pod. In acest scop, au fost scoase mai multe tigle de la acoperis, iar inculpatii H.A., A.H. si I.I. au intrat in pod, de acolo au coborat in locuinta si apoi au descuiat usa de la intrare pentru a permite accesul in locuinta inculpatului H.I.

Ghidul practic al contabilului din domeniul constructiilor

Vezi AICI detalii

Consilier Ghid complet de Salarizare ReviSal si Contributii sociale

Vezi AICI detalii

Literatura romana Rezumatele textelor studiate in clasele V-VIII

Vezi AICI detalii

          Inculpatii au intrat in prima camera unde au cautat prin dulapuri si sertare, aruncand pe jos obiecte de imbracaminte si hartii, iar inculpatul A.H a gasit un portofel cu suma de 70 de euro, pe care i-a dat inculpatului H.O.

          La propunerea inculpatului I.I., inculpatii au patruns in cea de-a doua camera a locuintei unde dormeau S.V., pe un pat, si S.M., pe o canapea.

          H.O. si H.A. s-au dus la patul in care dormea S.V. si, pentru ca acesta a inceput sa strige, l-au lovit amandoi la nivelul capului si pieptului, dupa care l-au legat peste gura si peste nas cu un pulover, peste care au legat o curea din piele, legandu-i mainile deasupra capului cu o sfoara.

          Inculpatii A.H., H.I. si I.I. s-au dus la canapeaua pe care dormea S.M. si, pentru ca aceasta a inceput sa tipe si sa planga, au legat-o la gura cu un capot, i-au legat si mainile si picioarele si i-au luat cerceii din urechi, un lantisor din aur de la gat si, de pe degete, doua inele.

          Inculpatii au mai gasit in camera un lantisor din argint si aproximativ 500.000 de lei.

          Ulterior, inculpatii au vandut bijuteriile sustrase si au impartit banii.

          Prima instanta a retinut, din raportul medico-legal de autopsie, ca moartea victimei S.V. a fost violenta si s-a datorat asfixierii mecanice, consecutive strangularii gatului cu un obiect moale si sufocarii orificiilor respiratorii cu obiecte textile.

          In urma agresiunii, partea vatamata S.M. a suferit leziuni traumatice, care au necesitat pentru vindecare 12-14 zile de ingrijiri medicale.

          Prin decizia nr. 17/A din 6 februarie 2007, pronuntata de Curtea de Apel Oradea, Sectia penala si pentru cauze cu minori, apelurile inculpatilor au fost respinse.

          Impotriva deciziei, inculpatii au declarat recursuri.

          In recursul declarat de inculpatii A.H. si H.I. s-a invocat, intre altele, cazul de casare prevazut in art. 3859 alin. (1) pct. 18 C. proc. pen., solicitandu-se achitarea conform art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. pentru infractiunea de talharie ce a avut ca urmare moartea victimei, sustinandu-se ca cei doi inculpati nu au exercitat niciun fel de violente asupra lui S.V., ci numai asupra partii vatamate S.M.

          In recursurile declarate de inculpatii H.A., I.I. si H.O. s-a sustinut, intre altele, ca in mod gresit s-a retinut savarsirea infractiunii de talharie urmata de moartea victimei, incadrarea corecta a faptei fiind cea prevazuta in art. 183 C. pen.

          Inalta Curte de Casatie si Justitie a pus in discutie din oficiu cazul de casare prevazut in art. 3859 alin. (1) pct. 17 C. proc. pen. in raport cu retinerea circumstantei agravante prevazute in art. 75 alin. (1) lit. a) si a infractiunii de talharie urmata de moartea victimei in concurs cu infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal urmata de moartea victimei.

          Examinand cauza atat in raport cu motivele de recurs invocate, cat si din oficiu, Inalta Curte de Casatie si Justitie constata ca recursurile sunt intemeiate din urmatoarele considerente:

          Inalta Curte de Casatie si Justitie constata ca fapta de lipsire de libertate in mod ilegal a fost gresit incadrata in dispozitiile art. 189 alin. (6) C. pen., intrucat aceasta a fost comisa numai asupra partii vatamate S.M., pe care inculpatii au lasat-o imobilizata si dupa comiterea talhariei, astfel incat timpul in care a fost ingradita libertatea de miscare a partii vatamate l-a depasit pe cel in care s-a desfasurat infractiunea de talharie.

          Nu se poate retine ca infractiunea de lipsire de libertate a fost comisa si asupra victimei S.V., deoarece nu exista nicio proba din care sa rezulte ca aceasta mai era in viata in momentul in care inculpatii au parasit locul faptei, iar lipsirea acesteia de liberate pe timpul infractiunii de talharie este absorbita in continutul constitutiv al acesteia, ca modalitate de punere a victimei in imposibilitate de a se apara.

          Decesul victimei S.V. nu poate fi in acelasi timp urmarea infractiunii de talharie si a infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal.

          Inalta Curte de Casatie si Justitie constata ca din probe rezulta ca moartea victimei s-a produs ca urmare a imobilizarii acesteia, in scopul sustragerii bunurilor, prin legarea mainilor si acoperirea gurii si a nasului cu un pulover, care a fost legat cu o curea din piele, manevre ce au determinat asfixia mecanica prin strangularea gatului si sufocare. In consecinta, moartea victimei este urmarea infractiunii de talharie.

          Se constata, de asemenea, ca in mod gresit s-a retinut ca inculpatii au savarsit infractiunile de talharie, prevazuta in art.211 alin. (2) lit. b), alin. (21) lit. a) si c) si alin. (3) C. pen. si, respectiv, in art. 211 alin. (2) lit. b) si alin. (21) lit. a) si c) C. pen. si de lipsire de libertate in mod ilegal, prevazuta in art. 189 C. pen., in conditiile circumstantei agravante prevazute in art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen.

          Potrivit acestei dispozitii legale, constituie circumstanta agravanta savarsirea infractiunii de trei sau mai multe persoane impreuna.
 

          Aceasta imprejurare constituie, insa, element circumstantial agravant atat al infractiunii de talharie, fiind prevazut in alin. (21) lit. a) al art. 211 C. pen., cat si al infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal, fiind prevazut in alin. (2) al art. 189 C. pen.

          Aceste circumstante speciale primeaza si exclud aplicarea circumstantei agravante generale.

          Motivele de recurs invocate de inculpati nu sunt fondate.

          Astfel, Inalta Curte de Casatie si Justitie constata ca situatia de fapt a fost corect retinuta pe baza coroborarii probelor administrate in cauza, din care rezulta cu certitudine faptul ca, in noaptea de 6 septembrie 2004, cei cinci inculpati au patruns in locuinta sotilor S. pentru a sustrage bunuri si, pentru ca scopul urmarit sa fie atins, asupra victimei S.V. si partii vatamate S.M. s-au exercitat violente. In acelasi scop, victima si partea vatamata au fost imobilizate, iar datorita modului in care a fost imobilizat S.V., acesta a decedat, asfixiindu-se.

          Din locuinta familiei S., inculpatii au sustras mai multe bijuterii si diferite sume de bani.

          Este, de asemenea, pe deplin dovedit ca victima si partea vatamata se aflau in aceeasi camera si ca atunci cand au fost imobilizate erau de fata toti inculpatii.

          In acest context, intrucat infractiunea de talharie are un caracter complex, este lipsit de relevanta, pentru existenta infractiunii, faptul ca unii dintre inculpati nu au participat la imobilizarea victimei si nu au exercitat violente asupra acesteia, savarsind numai acte de sustragere.

          Asa fiind, este nefondata sustinerea inculpatilor A.H. si H.I. ca se impunea achitarea lor pentru infractiunea de talharie urmata de moartea victimei.

          Totodata, este nefondata sustinerea celorlalti trei inculpati ca fapta pe care au comis-o constituie infractiunea de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte, si nu infractiunea de talharie urmata de moartea victimei, intrucat actiunile violente ale inculpatilor au avut ca scop sustragerea bunurilor si, deci, fac parte din continutul constitutiv al infractiunii de talharie.

Fata de considerentele ce preced, recursurile au fost admise, hotararea atacata si sentinta penala nr. 419 din 1 august 2006 au fost casate cu privire la incadrarea juridica a faptelor retinute in sarcina recurentilor inculpati si, in consecinta, s-a dispus schimbarea incadrarii juridice si condamnarea inculpatilor in baza art. 211 alin. (2) lit. b), alin. (21) lit. a) si c) si alin. (3) C. pen., pentru savarsirea infractiunii de talharie urmata de moartea victimei, in baza art. 211 alin. (2) lit. b) si alin. (21) lit. a) si c) C. pen., pentru savarsirea infractiunii de talharie calificata, si, in baza art. 189 alin. (1) si (2) C. pen., pentru savarsirea infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal.