Notiunea si clasificarea faptelor si raporturilor juridice procesual penale

Faptele juridice procesual penale sunt imprejurari de fapt care determina aparitia, nasterea, modificarea, stingerea raporturilor juridice procesuale ori impiedicarea nasterii acestora.

In functie de criteriul efectelor pe care le produc asupra raporturilor juridice procesual penale, faptele juridice procesual penale sunt constitutive, modificatoare, extinctive si impeditive:
❏ fapte juridice constitutive (dau nastere unor raporturi juridice procesual penale (sesizarea organelor judiciare despre savarsirea unei infractiuni, constituirea persoanei vatamate ca parte civila, interventia partii responsabile civilmente in procesul penal);

❏ fapte juridice modificatoare (modifica drepturile si obligatiile participantilor la procesul penal - persoana vatamata, ascultata initial ca martor in proces, solicita sa participe in calitate de parte vatamata, calitate care ii confera alte drepturi si obligatii);

❏ fapte juridice extinctive (sting raporturile juridice procesual penale (retragerea plangerii prealabile, impacarea partilor, interventia prescriptiei raspunderii penale);

❏ fapte juridice impeditive (impiedica nasterea raporturilor juridice procesual penale (lipsa plangerii prealabile impiedica declansarea procesului penal).

Marea Carte Verde a Monografiilor Contabile 2024 varianta tiparita

Vezi AICI detalii

Manual de politici contabile - Stick USB

Vezi AICI detalii

250 Modele de fise de post EDITABILE actualizate conform GDPR

Vezi AICI detalii

Savarsirea unei infractiuni da nastere unui raport juridic de conflict, iar aducerea acestuia spre solutionare in fata organelor judiciare conduce la aparitia unor raporturi juridice procesual penale (acele raporturi juridice care apar in cursul desfasurarii procesului penal).

Elementele constitutive ale raportului juridic procesual penal sunt: subiectii, continutul si obiectul.
❏ subiectii raportului juridic procesual penal sunt reprezentati de participantii la procesul penal, dupa cum urmeaza:
* organele judiciare penale (instanta de judecata, procurorul, organele de cercetare penala);
* partile (inculpatul, partea vatamata, partea civila, partea responsabila civilmente);
* subiectii procesuali care pot inlocui partile in procesul penal (succesorii, reprezentantii, substituitii procesuali);
* aparatorul etc.;
❏ continutul raportului procesual penal consta in totalitatea drepturilor si obligatiilor participantilor la procesul penal;
❏ obiectul raportului procesual penal consta in stabilirea existentei sau inexistentei raportului de drept substantial de conflict adus spre solutionare organelor judiciare penal;

In ceea ce priveste trasaturile,  raporturile juridice procesual penale contin pe langa trasaturile generale ale raporturilor juridice si unele trasaturi specifice:
- sunt raporturi juridice de putere (tragerea la raspundere penala este atributul exclusiv al organelor judiciare);
- iau nastere, de regula, peste si in afara acordului de vointa al partilor. In baza principiului oficialitatii, organele judiciare desfasoara procesul penal in mod obligatoriu. Exista o serie de exceptii, caracterizate prin existenta anumitor raporturi procesuale in functie de vointa partilor;
✓ retragerea plangerii prealabile conduce la stingerea raporturilor procesual penale;
✓ constituirea persoanei vatamate parte civila determina nasterea raporturilor procesuale care conduc la stabilirea existentei vreunui eventual prejudiciu;
-  in majoritatea cazurilor, unul dintre subiecti este organ al statului. Raportul dintre parti si aparatorii acestora intra in cadrul raporturilor juridice procesual penale in care nu apar ca subiecti organe ale statului. Drepturile organelor judiciare au valoare de obligatii pentru acestea:
* dreptul de a declansa procesul penal;
* dreptul de a pune in miscare actiunea penala;
* dreptul de a lua masuri preventive etc.