Trei judecatori ai Curtii Constitutionale a Romaniei - presedintele Augustin Zegrean, Daniel Morar si Ștefan Minea - sustin, in opinia separata la decizia din 6 noiembrie, ca delegarea atributiei de reprezentare in plan extern nu poate avea drept consecinte pierderea competentei presedintelui de a stabili mandatul.
CCR a respins, atunci, ca neintemeiata, obiectia de neconstitutionalitate formulata de presedintele Romaniei si a constatat ca dispozitiile art.2, 3 si 18 din Legea privind cooperarea dintre Parlament si Guvern in domeniul afacerilor europene sunt constitutionale.
Zegrean, Morar si Minea considera ca, in dezacord cu opinia majoritara, obiectia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.18 din Legea privind cooperarea dintre Parlament si Guvern in domeniul afacerilor europene, formulata de presedintele Romaniei trebuia admisa si constatata neconstitutionalitatea acestora.
"Atributia de reprezentare poate fi delegata de catre presedinte, in mod expres, prim-ministrului. Într-o atare situatie, ceea ce se transmite este exclusiv exercitiul dreptului de reprezentare, respectiv dreptul de a participa la reuniunile Consiliului European, presedintele pastrand dreptul sau originar de a hotari cu privire la continutul si limitele mandatului atribuit. Asa fiind, optiunea presedintelui Romaniei, manifestata circumstantiat, cu o anumita ocazie, de a delega atributia sa constitutionala de reprezentare in plan extern nu poate avea drept consecinte pierderea competentei sale originare de a stabili mandatul de reprezentare si, cu atat mai putin, transferul acestei competente catre o alta autoritate publica, recte Parlamentul", se arata in opinia separata.
Potrivit acestora, Curtea a aratat anterior ca, in planul politicii externe, prim-ministrul are competenta constitutionala de a asigura realizarea politicii externe a tarii, ceea ce inseamna ca, in functie de orientarea stabilita de reprezentantul statului in plan extern, care este presedintele statului, Guvernul, prin reprezentantul sau, urmeaza sa implementeze in mod corespunzator masurile fata de care statul s-a angajat.
Prin urmare, in opinia lor, Curtea a constatat ca rolul Guvernului in politica externa este unul mai degraba tehnic, el trebuind sa urmeze si sa indeplineasca obligatiile la care Romania s-a angajat la nivel de stat.
Cei trei judecatori precizeaza ca acest rol este unul de executie, asadar, unul derivat, si nu originar, cum este cel al presedintelui Romaniei si ca astfel, asa cum s-a retinut prin deciziile anterioare, nefiind o putere delegata, ci proprie sefului statului, reprezentarea poate fi delegata, printr-un act de vointa expres, de catre acesta atunci cand considera necesar.
"Identificarea si validarea din perspectiva constitutionalitatii a celor doua situatii distincte propuse de legiuitor, si anume: ipoteza reglementata de art.18 alin.(1)?(3) din lege, care se refera la situatia in care atributia de reprezentare a Romaniei la Consiliul European a fost delegata prim-ministrului, caz in care continutul mandatului se afla sub control parlamentar, respectiv ipoteza prevazuta de art.18 alin.(4) din lege, care prevede posibilitatea presedintelui de a informa Parlamentul cu privire la continutul mandatului, atunci cand el insusi participa la reuniunile Consiliului European, sunt, din punctul nostru de vedere, criticabile si, prin urmare, de neacceptat", sustin cei trei judecatori.
Ei arata ca presedintele este, in temeiul Legii fundamentale, titularul dreptului de reprezentare a statului roman in relatiile internationale, iar in virtutea acestui drept, stabileste continutul si limitele mandatului pe care urmeaza sa il prezinte reuniunii Consiliului European.
"Prin urmare, apreciem ca dispozitiile legale care stabilesc obligatia Guvernului de a elabora proiectul de mandat si de a-l supune aprobarii Parlamentului, care dobandeste astfel putere decizionala in stabilirea continutului mandatului, contravin prevederilor art.80 alin.(1) coroborat cu art.91 si art.148 alin.(4) din Constitutie. Este de principiu ca un act cu caracter normativ nu poate adauga la Constitutie, nu poate schimba competente prestabilite prin Constitutie. Vointa politica trebuie sa se subordoneze principiilor, valorilor si exigentelor constitutionale, indiferent de relatiile, chiar tensionate, existente intre autoritatile publice", mai spun acestia.
Judecatorii au constatat ca, parcurgand procedura de reexaminare si adoptand legea in forma care face obiectul controlului in prezent, Parlamentul nu a respectat prevederile constitutionale referitoare la efectele deciziilor pronuntate de CCR, care prevad obligatia Legislativului de a reexamina dispozitiile din lege constatate ca fiind neconstitutionale.
"Cu privire la acest aspect, Curtea a fost constanta in jurisprudenta anterioara, subliniind ca Parlamentul nu isi poate exercita competenta de autoritate legiuitoare in mod discretionar, oricand si in orice conditii, adoptand legi cu ignorarea deciziilor Curtii Constitutionale. Mai mult, desi este evident ca dispozitiile din lege declarate neconstitutionale prin decizia din 26 septembrie 2012 au fost preluate in legea supusa in prezent controlului, Curtea, in opinia majoritara, isi ignora propria jurisprudenta si decide ca, de aceasta data, dispozitiile respective sunt constitutionale, fara a motiva in vreun fel noua solutie. În acest fel, insasi Curtea, in opinia majoritara, incalca dispozitiile art.147 alin.(4) din Constitutie cu privire la caracterul general obligatoriu al deciziilor sale, nesanctionand conduita Parlamentului de apastra in legea supusa controlului dupa reexaminare dispozitii pe care le-a declarat neconstitutionale cu ocazia precedentului control", atrag atentia Zegrean, Morar si Minea.
Sursa Agerpres
