Newsletter Infojuridic
Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "10 Modele de contracte – actualizate conform GDPR"
Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "10 Modele de contracte – actualizate conform GDPR"
Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in InboxPosibilitati de imbunatatire a legislatiei nationale in privinta mandatului european de arestare
Jurisprudenta si doctrina romaneasca in privinta procedurilor de predare a persoanelor care au comis fapte care se circumscriu ariei articolului 2 din
Decizia-cadru a Consiliului Uniunii Europene din 13 iulie 2002 privind mandatul european de arestare si procedurile de predare intre statele membre (2002/584/JAI) au scos in evidenta faptul ca s-a interpretat in sens restrictiv, limitativ aceasta enumerare, cel putin in privinta celor 32 de fapte denumite de alin. 2 al acestui articol (si preluate de prevederile art. 85 alin. 1 din Legea 302/2004). Desi pentru aceste din urma fapte nu este necesara verificarea dublei incriminari, consider ca numarul de fapte este restrans in legislatia nationala la un minim asa-zis rezonabil, insa
categoria faptelor incriminate ar trebui extinsa prin prisma conventiilor care fac parte din acquis-ul comunitar deja - conform preambulului Deciziei-cadru C.E. 2002/584/JAI: Regulamentul intern in avantajul dvs Ghid complet Teste distractive pentru clasa pregatitoare Portal Codul Muncii
-
Conventia de punere in aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea treptata a controalelor la frontierele comune din 19 iunie 1990 - cu privire la statele membre care sunt parti la Conventia europeana privind extradarea din 13 decembrie 1957 si Conventia europeana pentru reprimarea terorismului din 27 ianuarie 1977;
-
Conventia privind procedura simplificata de extradare intre statele membre ale Uniunii Europene din 10 martie 1995;
-
Conventia privind extradarea intre statele membre ale Uniunii Europene din 27 septembrie 1996, si prin corelare cu conventiile multilaterale in materie penala la care Romania este parte:
-
Conventia europeana de extradare, incheiata la Paris, la
13 decembrie 1957 si
Protocoalele sale aditionale, incheiate la Strasbourg la
15 octombrie 1975 si 17 martie 1978;
-
Conventia europeana de asistenta judiciara in materie penala, incheiata la Strasbourg, la
20 aprilie 1959 si
Protocolul sau aditional incheiat la Strasbourg la
17 martie 1978;
-
Conventia europeana privind transferul persoanelor condamnate, incheiata la Strasbourg la
21 martie 1983 si
Protocolul sau aditional, incheiat la Strasbourg la
18 decembrie 1997;
-
Conventia europeana privind valoarea internationala a hotararilor represive, Haga,
28 mai 1970;
-
Conventia europeana privind transmiterea procedurilor represive, incheiata la Strasbourg la
15 mai 1972;
-
Conventia europeana pentru prevenirea torturii si a pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante, incheiata la Strasbourg la
26 noiembrie 1987 si Protocoalele nr. 1 si 2 la Conventie, incheiate la Strasbourg la
4 noiembrie 1994;
-
Conventia Organizatiei Natiunilor Unite impotriva torturii si a altor pedepse sau tratamente cu cruzime, New York,
10 octombrie 1984;
-
Conventiile Organizatiei Natiunilor Unite privind drogurile si substantele psihotrope;
- Conventiile Organizatiei Natiunilor Unite privind terorismul.
Romania a semnat, de asemenea, Conventia Organizatiei Natiunilor Unite impotriva criminalitatii transnationale organizate, Palermo, 13 decembrie 2000, si primele doua protocoale aditionale la aceasta conventie, fiind in curs de elaborare legea de ratificare. Cum insa acquis-ul in domeniul cooperarii judiciare internationale in materie penala se afla intr-o continua evolutie fata de necesitatea de a se contracara eficient formele noi ale criminalitatii transnationale, si Romania trebuie sa transpuna in legislatia nationala instrumente juridice adecvate asigurarii climatului de securitate si justitie atat in spatiul european, cat si international.
Un alt aspect vizeaza
armonizarea prevederilor procedural penale nationale cu acquis-ul si recomandarile europene, astfel ca, pe fondul aprobarii de catre Guvern in 25 februarie 2009 a proiectelor Codului penal roman si a Codului de procedura penala (aflate initial in procedura de dezbatere publica si apoi parlamentara),
procedurile prealabile - retinerea si arestarea, trebuie sa corespunda scopului emiterii mandatului european de arestare si executarea acestuia in regim de urgenta, astfel ca trebuie revizuite termenele procedurale (stabilite prin normele interne) in raport cu Decizia-cadru C.E. 2002/584/JAI si cu conventiile ratificate de statul roman in materia extradarii incheiate intre statele membre ale Uniunii Europene.
Faptul ca prin HGR nr. 1540 din 25 noiembrie 2008 a fost adoptata Strategia nationala privind aderarea la spatiul Schengen pentru perioada 2008–2011, potrivit angajamentelor asumate de statul roman
este iminenta implementarea masurilor tehnice, administrative si legislative necesare aplicarii in totalitate a acquis-ului Schengen pana la sfarsitul anului 2010 (inclusiv cu privire la predarea potrivit mandatului european de arestare), exceptie constituind emiterea de vize Schengen, utilizarea si conectarea Sistemului Informatic National de Semnalari (SINS), la Sistemul Informatic Schengen de generatia a doua (SIS II), si ridicarea controalelor la frontierele interne Schengen, aspecte care se vor realiza numai de la data aderarii Romaniei la spatiul Schengen.
Autor, Docan Vasile
Sfaturi de la Experti - Intrebari si Raspunsuri
