Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
E-JURIDIC.RO cauta meniuMeniu
Consultanta in afaceri | Manager

Spete - dreptul de proprietate

 Ati ajuns in sub-sectiunea - Spete, privind

Jurisprudenta Curtii Constitutionale in Materia Dreptului de Proprietate

In aceasta categorie puteti studia urmatoarele:

1. Obligarea Guvernului de a elabora si a supune spre adoptare un proiect de lege, ntr-un anumit domeniu de activitate, nu este neconstitutionala, deoarece Guvernul fiind nvestit, potrivit art. 102 din Constitutie, pe baza votului de ncredere acordat de Parlament, o asemenea obligatie nu contravine raporturilor constitutionale dintre Parlament si Guvern

2. Exercitarea prerogativelor dreptului de proprietate nu trebuie absolutizata, iar legiuitorul este ndreptatit sa stabileasca continutul si limitele dreptului de proprietate, n temeiul art. 44 alin. (1) teza a doua si art. 136 alin. (5) din Constitutie

3. Instituind sanctiunea nulitatii absolute, potrivit dispozitiilor legislatiei civile aplicabile la data

ncheierii actului juridic, printre altele, si n privinta actelor de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate n favoarea persoanelor care nu erau ndreptatite, n conditiile legii, reprezinta consacrarea legala a principiilor constitutionale privind garantarea si ocrotirea proprietatii private, cuprinse n art. 44 alin. (1) teza ntai si alin. (2) teza ntai din Legea fundamentala

4. Curtea nu se poate pronunta cu privire la o eventuala redactare defectuoasa sau incompleta a textului legal ce face obiectul exceptiei si nici nu poate face propuneri de lege ferenda

5. Ori de cate ori o lege noua modifica starea legala anterioara cu privire la anumite raporturi, toate efectele susceptibile a se produce din raportul anterior, daca s-au realizat nainte de intrarea n vigoare a legii noi, nu mai pot fi modificate ca urmare a adoptarii noii reglementari, care trebuie sa respecte suveranitatea legii anterioare

6. Posibilitatea, prevazuta de lege, ca n alcatuirea domeniului public de interes local sa intre si bunuri din domeniul privat al unitatii administrativ-teritoriale care, n conditiile legii, sunt declarate ca atare prin hotarare a consiliului local nu are semnificatia de a converti hotararea consiliului local n titlu valabil de trecere n proprietatea statului a unor bunuri din proprietatea privata a persoanelor fizice sau juridice, asa cum sustine autorul exceptiei

7. Solutia de restituire a unor asemenea categorii de imobile este rezultatul optiunii legiuitorului si are la baza exercitarea dreptului de a decide asupra modului de reparare a injustitiilor si a abuzurilor din legislatia anterioara

8. Proprietatea comuna sub toate formele pe care sistemul juridic romanesc le cunoaste nu este o forma de proprietate al carei exercitiu ar fi supus unor ngradiri. Indiviziunea, ca forma a proprietatii comune, are n vedere pluralitatea subiectelor dreptului de proprietate, iar continutul acestuia priveste o universalitate de bunuri

9. Aceste sustineri, referitoare la ncalcarea dreptului oricarei persoane la judecarea cauzei sale n mod echitabil, n mod public si ntr-un termen rezonabil, nu pot fi retinute cata vreme instanta de judecata a examinat n fond cauza dedusa judecatii si s-a pronuntat asupra existentei dreptului de proprietate pretins de reclamanti

10. In anumite cazuri, legiuitorul poate institui forme speciale de asociere, ce urmaresc apararea unor interese de ordin general si care nu reprezinta modalitati cuprinse n conceptul de libera asociere, astfel cum acesta este conturat prin prevederile art. 40 din Constitutie

11. Stabilirea cuprinsului unei legi, asadar alegerea reglementarilor ce o compun, nu este o chestiune de constitutionalitate, ci, cel mult, una de tehnica legislativa. n acest domeniu, legiuitorul este, desigur, suveran

12. Sesizarea instantelor judecatoresti pentru valorificarea unui drept subiectiv nesocotit ori ncalcat sau pentru realizarea unui interes nu este un aspect al dreptului de petitionare, ci se circumscrie unor reguli specifice, proprii activitatii de judecata

13. Instanta de contencios constitutional nu are competenta sa modifice ori sa completeze prevederea legala supusa controlului, deoarece aceste atributii apartin n exclusivitate legiuitorului, n conformitate cu dispozitiile art. 61 alin. (1) din Constitutie, potrivit caruia Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii

14. Exercitarea unui drept de catre titularul sau nu poate avea loc decat ntr-un anumit cadru legal, (...) cu respectarea anumitor exigente, carora li se subsumeaza si instituirea unor termene, dupa a caror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibila

15. Situatia persoanelor fizice care au n patrimoniu un bun imobil ce intra sub incidenta Legii nr. 10-2001 si care conserva dreptul de proprietate asupra acestuia deoarece a fost dobandit cu buna-credinta, este diferita de situatia unei societati comerciale privatizate, persoana juridica de drept privat, care are n patrimoniu un bun imobil ce intra sub incidenta aceluiasi act normativ si pentru care legea prevede, n favoarea persoanei ndreptatite la restituire, un drept la despagubire, n conditiile legii speciale privind regimul de stabilire si plata a despagubirilor aferente imobilelor preluate n mod abuziv

16. n ipoteza n care, nsa, reglementarea speciala, diferita de cea constitutiva de drept comun, are caracter individual, fiind adoptata intuitu personae, ea nceteaza de a mai avea legitimitate, dobandind caracter discriminatoriu si, prin aceasta, neconstitutional (decizia Regele Mihai)

17. Fostii proprietari ai imobilelor preluate de catre stat de la cultele religioase si cumparatorii unor asemenea imobile se afla n situatii juridice diferite, astfel ca un tratament juridic diferentiat este pe deplin justificat, n lumina exigentelor principiului egalitatii, care nu este sinonim cu uniformitatea, ci impune aplicarea unor solutii diferite pentru situatii diferite; n sfarsit, principiul constitutional al garantarii si ocrotirii proprietatii private opereaza n conditiile dobandirii legale a dreptului de proprietate, nu si n cazul n care dreptul este dobandit prin ncalcarea normelor imperative ale legilor n vigoare la data ncheierii actelor juridice de nstrainare, solutia judicioasa pentru aceasta situatie fiind cea a aplicarii sanctiunii nulitatii actului juridic civil

18. Reconstituirea dreptului de proprietate n cazul suprafetelor forestiere aflate n proprietatea comuna a formelor asociative enumerate nu poate fi conceputa decat tot n cadrul acelor forme

19. Dispozitiile art. 154 din Constitutie se refera la raportul dintre Legea fundamentala si celelalte acte normative adoptate nainte de intrarea n vigoare a acesteia

20. Legea nr. 10-2001 este o lege speciala n materia revendicarii imobiliare, prin care legiuitorul a urmarit sa evite perpetuarea starii de incertitudine n ceea ce priveste situatia juridica a imobilelor preluate n mod abuziv, cu sau fara titlu valabil, de catre stat sau de catre alte persoane juridice, n perioada 6 martie 1945 22 decembrie 1989

21. Scopul Legii nr. 10-2001 a fost acela de a institui masuri reparatorii n interesul proprietarilor ale caror imobile au fost preluate n mod abuziv, nu numai prin restituirea n natura a acestora, ci si prin stabilirea de masuri reparatorii prin echivalent

22. Solutia legiuitorului de a sanctiona nerespectarea unor conditii rezolutorii de a caror ndeplinire depindea valabila constituire a dreptului de proprietate, prin pierderea acestui drept, este n deplina concordanta cu dispozitiile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constitutie, potrivit caruia continutul si limitele dreptului de proprietate se stabilesc prin lege

23. Legea nr. 10-2001 instituie o procedura administrativa prealabila, ce consta n obligativitatea persoanei ndreptatite la restituire de a se adresa mai ntai, printr-o notificare, persoanei juridice detinatoare a imobilului preluat abuziv, n vederea obtinerii reparatiilor n natura

24. Plata unor taxe sau impozite nu reprezinta un drept, ci o obligatie constitutionala a cetatenilor, prevazuta n art. 53 alin. (1) din Legea fundamentala

25. Protectia temporara a chiriasilor, inclusiv n conditiile retrocedarii imobilelor catre fostii proprietari, fiind scopul declarat al ordonantei, aceasta se realizeaza prin diverse modalitati juridice, cum sunt: prelungirea contractelor de nchiriere pentru o perioada de 5 sau 3 ani, dupa caz, asigurarea stabilitatii, n viitor, a drepturilor lor locative prin acordarea dreptului chiriasului la rennoirea contractului de nchiriere si crearea unor garantii mpotriva unei evacuari abuzive, precum si a unui drept de preemptiune n cazul n care proprietarul intentioneaza sa vanda locuinta

26. Curtea a decis ca instituirea de regimuri juridice diferite n situatii care impun rezolvari diferite nu poate fi apreciata drept o ncalcare a principiului egalitatii n fata legii. Asa se explica de ce n cazul chiriasilor statului, unde protectia sociala se realizeaza si prin rennoirea contractului de nchiriere, nusi gaseste aplicare schimbul obligatoriu de locuinta, n timp ce n cazul chiriasilor din locuintele retrocedate, domeniu n care prevaleaza principiul garantarii dreptului de proprietate privata, s-a impus consacrarea unui atare schimb

27. Stabilirea unor bunuri ca apartinand proprietatii publice exclusive a statului, iar nu si unitatilor administrativ- teritoriale, nu poate fi privita ca o ncalcare a principiului autonomiei locale, ntrucat acest principiu nu exclude obligatia autoritatilor administratiei publice locale de a respecta legile cu caracter general, aplicabile pe ntreg teritoriul tarii

28. Principiul constitutional al garantarii si ocrotirii proprietatii private opereaza n conditiile dobandirii legale a dreptului de proprietate, nu si n cazul n care dreptul este dobandit prin ncalcarea normelor imperative ale legilor n vigoare la data ncheierii actelor juridice de nstrainare, solutia judicioasa pentru aceasta situatie fiind cea a aplicarii sanctiunii nulitatii actului juridic civil

29. Exercitarea unui drept de catre titularul sau nu poate avea loc decat ntr-un anumit cadru, stabilit de legiuitor, cu respectarea unor exigente, carora li se subsumeaza si instituirea termenelor de prescriptie, la expirarea carora valorificarea respectivului drept nu mai este posibila

30. In aceste conditii, legiuitorul nu a adus atingere drepturilor castigate n mod legal, ci a statuat, prin norme imperative, ca actele de reconstituire si constituire a dreptului de proprietate, emise n conditii ilegale, sunt lovite de nulitate absoluta. Efectul nulitatii absolute de repunere n situatiile anterioare deschide posibilitatea celor ndreptatiti sa beneficieze de reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor (decizia proprietatii si justitiei)

31. Imprescriptibilitatea, consfintita cu titlu de principiu n legislatia civila, nu este consacrata ca atare n Constitutie. Asa fiind, legiuitorul poate, n considerarea unor ratiuni majore, sa deroge de la acest principiu, asa cum a procedat prin norma dedusa controlului, fara a ndreptati calificarea reglementarii respective ca fiind neconstitutionala

32. n conditiile n care reglementarea dedusa controlului instituie un regim juridic diferentiat, nu n functie de statutul solicitantului ca persoana, ci de specificul obiectului restituirii, respectiv al terenului, nu poate fi retinuta critica autorului exceptiei privind nfrangerea prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutie

33. Legea nr. 10-2001 a instituit o procedura administrativa sui-generis avand ca obiect restituirea n natura a imobilelor preluate n mod abuziv, de catre stat sau de catre alte persoane juridice, n perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, indiferent de destinatia acestor imobile, detinute la data intrarii n vigoare de persoanele juridice prevazute la art. 20 alin. (1) 1. Cateva aspecte cu privire la aplicarea legii n timp si dreptul de proprietate, astfel cum rezulta din jurisprudenta Curtii Constitutionale

34. Jurisdictiile speciale administrative reprezinta o activitate jurisdictionala realizata de un organ de jurisdictie ce functioneaza n cadrul unei institutii a administratiei publice sau al unor autoritati administrative autonome, care se desfasoara confom procedurii imperative prevazute ntr-o lege speciala, procedura asemanatoare cu cea a instantelor de judecata, desfasurata nsa paralel si separat de aceasta

35. Un act de nstrainare consimtit de un neproprietar este esentialmente viciat, fiind lipsit de eficienta juridica, ntrucat este de principiu ca nimeni nu poate transmite altuia mai mult decat are el nsusi (nemo plus iuris ad alium transferre potest quam ipse habet)

36. In conflictul de interese legitime dintre adevaratul proprietar si sub-dobanditorul de buna-credinta al bunului sau imobil, a fost preferat cel din urma. Recunoasterea prevalentei interesului sub-dobanditorului de buna-credinta a fost impusa n baza unor ratiuni cu o aplicare mult mai larga si care au creat un adevarat principiu de preocuparea pentru asigurarea securitatii circuitului civil si a stabilitatii raporturilor juridice

37. Principiul constitutional al egalitatii n drepturi nu este ncalcat, deoarece persoanele fizice, pe de o parte, si cultele religioase sau comunitatile minoritatilor nationale, pe de alta parte, se afla n situatii juridice diferite, ceea ce justifica adoptarea de catre legiuitor a unui regim juridic diferit

38. Improprietarirea Arhiepiscopiei Sucevei si Radautilor, a impus adoptarea unor prevederi prin care se stabileste infrastructura institutionala si organizatorica necesara administrarii si exploatarii acestui patrimoniu

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Data aparitiei: 12 Aprilie 2007
Autor:
Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite prin WhatsApp si Email!
Votati articolul "Spete - dreptul de proprietate":
Rating:

Nota: 5 din 5 din 1 voturi


Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Poate sunteti interesat si de:

©2019 RENTROP & STRATON
Toate drepturile rezervate.
SATI
Atentie, Juristi!
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016