Spete - dreptul de proprietate

In aceasta categorie puteti studia urmatoarele:

1. Obligarea Guvernului de a elabora si a supune spre adoptare un proiect de lege, într-un anumit domeniu de activitate, nu este neconstitutionala, deoarece Guvernul fiind învestit, potrivit art. 102 din Constitutie, pe baza votului de încredere acordat de Parlament, o asemenea obligatie nu contravine raporturilor constitutionale dintre Parlament si Guvern

2. Exercitarea prerogativelor dreptului de proprietate nu trebuie absolutizata, iar legiuitorul este îndreptatit sa stabileasca continutul si limitele dreptului de proprietate, în temeiul art. 44 alin. (1) teza a doua si art. 136 alin. (5) din Constitutie

3. Instituind sanctiunea nulitatii absolute, potrivit dispozitiilor legislatiei civile aplicabile la data

încheierii actului juridic, printre altele, si în privinta actelor de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate în favoarea persoanelor care nu erau îndreptatite, în conditiile legii, reprezinta consacrarea legala a principiilor constitutionale privind garantarea si ocrotirea proprietatii private, cuprinse în art. 44 alin. (1) teza întai si alin. (2) teza întai din Legea fundamentala

4. Curtea nu se poate pronunta cu privire la o eventuala redactare defectuoasa sau incompleta a textului legal ce face obiectul exceptiei si nici nu poate face propuneri de lege ferenda

5. Ori de cate ori o lege noua modifica starea legala anterioara cu privire la anumite raporturi, toate efectele susceptibile a se produce din raportul anterior, daca s-au realizat înainte de intrarea în vigoare a legii noi, nu mai pot fi modificate ca urmare a adoptarii noii reglementari, care trebuie sa respecte suveranitatea legii anterioare

6. Posibilitatea, prevazuta de lege, ca în alcatuirea domeniului public de interes local sa intre si bunuri din domeniul privat al unitatii administrativ-teritoriale care, în conditiile legii, sunt declarate ca atare prin hotarare a consiliului local nu are semnificatia de a converti hotararea consiliului local în titlu valabil de trecere în proprietatea statului a unor bunuri din proprietatea privata a persoanelor fizice sau juridice, asa cum sustine autorul exceptiei

7. Solutia de restituire a unor asemenea categorii de imobile este rezultatul optiunii legiuitorului si are la baza exercitarea dreptului de a decide asupra modului de reparare a injustitiilor si a abuzurilor din legislatia anterioara

8. Proprietatea comuna sub toate formele pe care sistemul juridic romanesc le cunoaste nu este o forma de proprietate al carei exercitiu ar fi supus unor îngradiri. Indiviziunea, ca forma a proprietatii comune, are în vedere pluralitatea subiectelor dreptului de proprietate, iar continutul acestuia priveste o universalitate de bunuri

9. Aceste sustineri, referitoare la încalcarea dreptului oricarei persoane la judecarea cauzei sale în mod echitabil, în mod public si într-un termen rezonabil, nu pot fi retinute cata vreme instanta de judecata a examinat în fond cauza dedusa judecatii si s-a pronuntat asupra existentei dreptului de proprietate pretins de reclamanti

10. In anumite cazuri, legiuitorul poate institui forme speciale de asociere, ce urmaresc apararea unor interese de ordin general si care nu reprezinta modalitati cuprinse în conceptul de libera asociere, astfel cum acesta este conturat prin prevederile art. 40 din Constitutie

11. Stabilirea cuprinsului unei legi, asadar alegerea reglementarilor ce o compun, nu este o chestiune de constitutionalitate, ci, cel mult, una de tehnica legislativa. În acest domeniu, legiuitorul este, desigur, suveran

12. Sesizarea instantelor judecatoresti pentru valorificarea unui drept subiectiv nesocotit ori încalcat sau pentru realizarea unui interes nu este un aspect al dreptului de petitionare, ci se circumscrie unor reguli specifice, proprii activitatii de judecata

13. Instanta de contencios constitutional nu are competenta sa modifice ori sa completeze prevederea legala supusa controlului, deoarece aceste atributii apartin în exclusivitate legiuitorului, în conformitate cu dispozitiile art. 61 alin. (1) din Constitutie, potrivit caruia „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii“

14. Exercitarea unui drept de catre titularul sau nu poate avea loc decat într-un anumit cadru legal, (...) cu respectarea anumitor exigente, carora li se subsumeaza si instituirea unor termene, dupa a caror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibila

15. Situatia persoanelor fizice care au în patrimoniu un bun imobil ce intra sub incidenta Legii nr. 10-2001 si care conserva dreptul de proprietate asupra acestuia deoarece a fost dobandit cu buna-credinta, este diferita de situatia unei societati comerciale privatizate, persoana juridica de drept privat, care are în patrimoniu un bun imobil ce intra sub incidenta aceluiasi act normativ si pentru care legea prevede, în favoarea persoanei îndreptatite la restituire, un drept la despagubire, în conditiile legii speciale privind regimul de stabilire si plata a despagubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv

16. În ipoteza în care, însa, reglementarea speciala, diferita de cea constitutiva de drept comun, are caracter individual, fiind adoptata intuitu personae, ea înceteaza de a mai avea legitimitate, dobandind caracter discriminatoriu si, prin aceasta, neconstitutional (decizia Regele Mihai)

17. Fostii proprietari ai imobilelor preluate de catre stat de la cultele religioase si cumparatorii unor asemenea imobile se afla în situatii juridice diferite, astfel ca un tratament juridic diferentiat este pe deplin justificat, în lumina exigentelor principiului egalitatii, care nu este sinonim cu uniformitatea, ci impune aplicarea unor solutii diferite pentru situatii diferite; în sfarsit, principiul constitutional al garantarii si ocrotirii proprietatii private opereaza în conditiile dobandirii legale a dreptului de proprietate, nu si în cazul în care dreptul este dobandit prin încalcarea normelor imperative ale legilor în vigoare la data încheierii actelor juridice de înstrainare, solutia judicioasa pentru aceasta situatie fiind cea a aplicarii sanctiunii nulitatii actului juridic civil

18. Reconstituirea dreptului de proprietate în cazul suprafetelor forestiere aflate în proprietatea comuna a formelor asociative enumerate nu poate fi conceputa decat tot în cadrul acelor forme

19. Dispozitiile art. 154 din Constitutie se refera la raportul dintre Legea fundamentala si celelalte acte normative adoptate înainte de intrarea în vigoare a acesteia

20. Legea nr. 10-2001 este o lege speciala în materia revendicarii imobiliare, prin care legiuitorul a urmarit sa evite perpetuarea starii de incertitudine în ceea ce priveste situatia juridica a imobilelor preluate în mod abuziv, cu sau fara titlu valabil, de catre stat sau de catre alte persoane juridice, în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989

21. Scopul Legii nr. 10-2001 a fost acela de a institui masuri reparatorii în interesul proprietarilor ale caror imobile au fost preluate în mod abuziv, nu numai prin restituirea în natura a acestora, ci si prin stabilirea de masuri reparatorii prin echivalent

22. Solutia legiuitorului de a sanctiona nerespectarea unor conditii rezolutorii de a caror îndeplinire depindea valabila constituire a dreptului de proprietate, prin pierderea acestui drept, este în deplina concordanta cu dispozitiile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constitutie, potrivit caruia continutul si limitele dreptului de proprietate se stabilesc prin lege

23. Legea nr. 10-2001 instituie o procedura administrativa prealabila, ce consta în obligativitatea persoanei îndreptatite la restituire de a se adresa mai întai, printr-o notificare, persoanei juridice detinatoare a imobilului preluat abuziv, în vederea obtinerii reparatiilor în natura

24. Plata unor taxe sau impozite nu reprezinta un drept, ci o obligatie constitutionala a cetatenilor, prevazuta în art. 53 alin. (1) din Legea fundamentala

25. Protectia temporara a chiriasilor, inclusiv în conditiile retrocedarii imobilelor catre fostii proprietari, fiind scopul declarat al ordonantei, aceasta se realizeaza prin diverse modalitati juridice, cum sunt: prelungirea contractelor de închiriere pentru o perioada de 5 sau 3 ani, dupa caz, asigurarea stabilitatii, în viitor, a drepturilor lor locative prin acordarea dreptului chiriasului la reînnoirea contractului de închiriere si crearea unor garantii împotriva unei evacuari abuzive, precum si a unui drept de preemptiune în cazul în care proprietarul intentioneaza sa vanda locuinta

26. Curtea a decis ca instituirea de regimuri juridice diferite în situatii care impun rezolvari diferite nu poate fi apreciata drept o încalcare a principiului egalitatii în fata legii. Asa se explica de ce în cazul chiriasilor statului, unde protectia sociala se realizeaza si prin reînnoirea contractului de închiriere, nuîsi gaseste aplicare schimbul obligatoriu de locuinta, în timp ce în cazul chiriasilor din locuintele retrocedate, domeniu în care prevaleaza principiul garantarii dreptului de proprietate privata, s-a impus consacrarea unui atare schimb

27. Stabilirea unor bunuri ca apartinand proprietatii publice exclusive a statului, iar nu si unitatilor administrativ- teritoriale, nu poate fi privita ca o încalcare a principiului autonomiei locale, întrucat acest principiu „nu exclude obligatia autoritatilor administratiei publice locale de a respecta legile cu caracter general, aplicabile pe întreg teritoriul tarii“

28. Principiul constitutional al garantarii si ocrotirii proprietatii private opereaza în conditiile dobandirii legale a dreptului de proprietate, nu si în cazul în care dreptul este dobandit prin încalcarea normelor imperative ale legilor în vigoare la data încheierii actelor juridice de înstrainare, solutia judicioasa pentru aceasta situatie fiind cea a aplicarii sanctiunii nulitatii actului juridic civil

29. Exercitarea unui drept de catre titularul sau nu poate avea loc decat într-un anumit cadru, stabilit de legiuitor, cu respectarea unor exigente, carora li se subsumeaza si instituirea termenelor de prescriptie, la expirarea carora valorificarea respectivului drept nu mai este posibila

30. In aceste conditii, legiuitorul nu a adus atingere drepturilor castigate în mod legal, ci a statuat, prin norme imperative, ca actele de reconstituire si constituire a dreptului de proprietate, emise în conditii ilegale, sunt lovite de nulitate absoluta. Efectul nulitatii absolute de repunere în situatiile anterioare deschide posibilitatea celor îndreptatiti sa beneficieze de reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor (decizia proprietatii si justitiei)

31. Imprescriptibilitatea, consfintita cu titlu de principiu în legislatia civila, nu este consacrata ca atare în Constitutie. Asa fiind, legiuitorul poate, în considerarea unor ratiuni majore, sa deroge de la acest principiu, asa cum a procedat prin norma dedusa controlului, fara a îndreptati calificarea reglementarii respective ca fiind neconstitutionala

32. În conditiile în care reglementarea dedusa controlului instituie un regim juridic diferentiat, nu în functie de statutul solicitantului ca persoana, ci de specificul obiectului restituirii, respectiv al terenului, nu poate fi retinuta critica autorului exceptiei privind înfrangerea prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutie

33. Legea nr. 10-2001 a instituit o procedura administrativa sui-generis avand ca obiect restituirea în natura a imobilelor preluate în mod abuziv, de catre stat sau de catre alte persoane juridice, în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, indiferent de destinatia acestor imobile, detinute la data intrarii în vigoare de persoanele juridice prevazute la art. 20 alin. (1) 1. Cateva aspecte cu privire la aplicarea legii în timp si dreptul de proprietate, astfel cum rezulta din jurisprudenta Curtii Constitutionale

34. Jurisdictiile speciale administrative reprezinta o activitate jurisdictionala realizata de un organ de jurisdictie ce functioneaza în cadrul unei institutii a administratiei publice sau al unor autoritati administrative autonome, care se desfasoara confom procedurii imperative prevazute într-o lege speciala, procedura asemanatoare cu cea a instantelor de judecata, desfasurata însa paralel si separat de aceasta

35. Un act de înstrainare consimtit de un neproprietar este esentialmente viciat, fiind lipsit de eficienta juridica, întrucat este de principiu ca nimeni nu poate transmite altuia mai mult decat are el însusi (nemo plus iuris ad alium transferre potest quam ipse habet)

36. In conflictul de interese legitime dintre adevaratul proprietar si sub-dobanditorul de buna-credinta al bunului sau imobil, a fost preferat cel din urma. Recunoasterea prevalentei interesului sub-dobanditorului de buna-credinta a fost impusa – în baza unor ratiuni cu o aplicare mult mai larga si care au creat un adevarat principiu – de preocuparea pentru asigurarea securitatii circuitului civil si a stabilitatii raporturilor juridice

37. Principiul constitutional al egalitatii în drepturi nu este încalcat, deoarece persoanele fizice, pe de o parte, si cultele religioase sau comunitatile minoritatilor nationale, pe de alta parte, se afla în situatii juridice diferite, ceea ce justifica adoptarea de catre legiuitor a unui regim juridic diferit

38. Improprietarirea Arhiepiscopiei Sucevei si Radautilor, a impus adoptarea unor prevederi prin care se stabileste infrastructura institutionala si organizatorica necesara administrarii si exploatarii acestui patrimoniu

Teste rezolvate la limba si literatura romana clasa a VIII-a

Vezi AICI detalii

Pachet Teste REZOLVATE pentru reusita la examenul de titularizare in invatamantul primar - INVATATORI 2 culegeri

Vezi AICI detalii

Consilier Ghid complet de Salarizare ReviSal si Contributii sociale

Vezi AICI detalii