Spete - materia comerciala

Ati ajuns in sub-sectiunea - Spete, privind

Jurisprudenta Curtii Constitutionale in Materie Comerciala

In aceasta sectiune puteti gasi urmatoarele:

1. Reglementarea instituita de art. 132 alin. (2) si (3) din Legea nr. 31-1990 constituie o masura de protectie a actionarilor minoritari care se considera vatamati printr-o hotarare a Adunarii Generale a Actionarilor, contrara legii sau actului constitutiv, acestia putandu-se adresa instantei de judecata pentru apararea drepturilor si intereselor lor legitime, textul de lege criticat reprezentand o consacrare in plan legislativ a principiului constitutional al accesului liber la justitie

2. Posibilitatea conferita de lege instantei judecatoresti de a autoriza convocarea adunarii generale, in masura in care persoanele abilitate nu fac acest lucru, este conditionata de nerespectarea dispozitiilor prevazute de alin. (1) al art. 119, referitoare la obligatia administratorilor de a da curs cererii de convocare a adunarii generale, solicitare care cuprinde dispozitii ce intra in atributiile adunarii si care apartine actionarilor reprezentand a zecea parte din capitalul social sau o cota mai mica, daca in actul constitutiv se prevede astfel

3. Accesul la justitie nu presupune si accesul la toate mijloacele procedurale prin care se infaptuieste justitia, iar instituirea regulilor de desfasurare a procesului in fata instantelor judecatoresti, deci si reglementarea cailor ordinare sau extraordinare de atac, este de competenta exclusiva a legiuitorului, care poate institui, in considerarea unor situatii deosebite, reguli speciale de procedura

4. Sintagma "la data preluarii" nu are in vedere o aplicare retroactiva a textului criticat, ci valorificarea creantelor preluate de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului la valori cat mai apropiate de valoarea nominala, actualizata la zi, aceasta fiind o modalitate tehnica de echivalare a obligatiei a carei valoare se schimba in raport cu fluctuatia valorica a monedei nationale

5. Termenul de gratie, reglementat de art. 1021 din Codul civil, este un termen de executare a conventiei, pe care judecatorul il poate acorda, in mod exceptional, debitorului aflat in intarziere, pentru a evita astfel pronuntarea rezolutiei contractului. In dreptul comercial, termenul de gratie este interzis, tinandu-se seama de specificul obligatiilor comerciale, care trebuie sa fie executate cu celeritate. Creditorul conteaza pe sumele pe care le are de incasat, o neplata la termen putand avea repercusiuni asupra obligatiilor pe care, la randul sau, creditorul poate sa le aiba fata de altii

Va recomandam
Literatura romana. Rezumatele textelor studiate in clasele V-VIII

Peste 100 de rezumate din programa scolara V-VIII, elaborate de profesori de limba romana, asigura acum pregatirea perfecta a copilului dvs.! Va prezentam acum lucrarea Literatura romana. Rezumatele textelor studiate in clasele V-VIII - material auxiliar in pregatirea copiilor la limba romana. Fie pentru orele de clasa, teme sau...

DA, vreau produsul  |  Detalii si Cuprins

6. Nu orice interventie a puterii legiuitoare cu privire la desfasurarea unor procese aflate in curs de solutionare incalca, de principiu, prevederile constitutionale

7. Dispozitia legala criticata nu incalca in nici un fel principiul garantarii dreptului de proprietate, libertatea economica a persoanelor sau dreptul de asociere, nici nu reprezinta o restrangere nejustificata a exercitiului unor drepturi sau al unor libertati, ci concretizeaza vointa legiuitorului, care a inteles sa introduca noul certificat de inregistrare continand un cod unic de inregistrare in scopul fluidiza rii si simplificarii procedurilor in acest domeniu si in vederea asigurarii transparentei in mediul de afaceri

8. In situatia in care s-ar admite ca majorarea de capital cu consecinta diminuarii ponderii actiunilor detinute de unii actionari poate avea semnificatia unei limitari a unor drepturi ce decurg din dreptul de proprietate asupra actiunilor, aceasta "este justificata de interesul general al diminuarii participatiei statului in economie, prin privatizarea societatilor la care statul este unic sau principal actionar", obiectiv in deplina concordanta cu dispozitiile art. 135 din Constitutie

9. O lege nu este retroactiva atunci cand modifica pentru viitor o stare de drept nascuta anterior si nici atunci cand suprima producerea in viitor a efectelor unei situatii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru ca in aceste cazuri legea noua nu face altceva decat sa reglementeze modul de actiune in perioada ulterioara intrarii ei in vigoare

10. Ratiunea pentru care hotararea Adunarii Generale nu poate fi atacata este aceea ca mandatul administratorului societatii comerciale se acorda intuitu personae si are la baza increderea reciproca dintre parti, iar daca aceasta motivatie inceteaza, nici contractul nu mai poate fi mentinut. Totodata, Curtea a apreciat ca "administratorul nu ar putea opune Adunarii Generale a actionarilor un drept care sa fie ocrotit prin accesul la justitie. Cu toate acestea, mandantul poate fi obligat la dezdaunari, in conditiile legii

11. Dizolvarea de drept a unor persoane juridice, in anumite conditii, nu constituie incalcari ale dreptului de proprietate, ci o situatie juridica inerenta existentei si functionarii acestora, dar si o consecinta fireasca a mecanismelor economiei de piata, situatie in care dreptul de proprietate al asociatilor nu este pus in discutie si nici vatamat. In procesul de lichidare, fiecare dintre asociati are posibilitatea si mijloacele legale de a-si apara drepturile si interesele, inclusiv dreptul de proprietate

12. Potrivit jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului in ceea ce priveste dreptul la un recurs efectiv, in situatia in care sistemul procedural national cuprinde mai multe cai de atac, caracterul efectiv trebuie intrunit de fiecare dintre acestea si de proces in ansamblul sau. Nici faptul ca textele de lege criticate nu mentioneaza motivele "de recurs specifice" nu poate fi retinut ca o incalcare a prevederilor constitutionale mentionate, intrucat in aceasta situatie se aplica dreptul comun in materie, adica dispozitiile Codului de procedura civila

13. Scopul reglementarii legale a fost acela de a facilita privatizarea societatilor comerciale filiale de distributie si furnizare a energiei electrice. Pentru finalizarea procesului de privatizare a fost necesara stabilizarea situatiei economico-financiare a societatilor comerciale respective, inclusiv prin diminuarea pasivelor acestora

14. In sensul Constitutiei, principiul egalitatii nu poate conduce la uniformitate, la negarea dreptului la diferenta de tratament juridic in cazul unor situatii diferite. Dimpotriva, aplicarea unor tratamente juridice diferite pentru situatii deosebite, cand acestea se justifica in mod rational si obiectiv, este in acord cu principiul constitutional al egalitatii si nediscriminarii. Or Curtea retine ca, in cauza, este normal ca legea sa prevada dreptul la recurs numai impotriva ordonantei prin care se dispune suspendarea executarii hotararii luate de Adunarea Generala a actionarilor, intrucat aceasta creeaza o situatie care se abate de la regula caracterului obligatoriu al hotararilor luate de Adunarea Generala, inscrisa in alin. (1) al art. 132 din Legea nr. 31-1990

15. Dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 51-1998 reglementeaza o procedura speciala de solutionare a litigiilor privind creantele neperformante preluate de fosta Autoritate pentru Valorificarea Activelor Bancare (in prezent Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului), in considerarea naturii deosebite a acestor creante si a stransei legaturi a acestora cu datoria publica, bugetul statului si ocrotirea interesului public

16. Prin instituirea dreptului actionarilor de a se retrage din societatea comerciala in cazul in care nu sunt de acord cu hotararile Adunarii Generale a asociatilor referitoare la forma, obiectul principal de activitate sau sediul societatii, nu se incalca principiile economiei de piata. Dimpotriva, dispozitia legala da expresie principiului libertatii comertului, precum si principiului libertatii contractuale, fiind, din aceasta perspectiva, firesc, ca atunci cand actionarii nu sunt de acord cu modificarea elementelor esentiale ale actului constitutiv - cum sunt forma, obiectul principal de activitate sau sediul - sa aiba posibilitatea de a se retrage din societate, intrucat vointa lor individuala nu mai coincide cu vointa societatii

17. In regim de urgenta, a masurilor prevazute de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 54-2005 ar fi avut consecinte negative deosebite, aratate de Guvern in motivarea cuprinsa in nota de fundamentare si in preambulul ordonantei, precum nasterea unui numar impresionant de litigii avand ca obiect: contestarea valabilitatii actelor juridice incheiate in lichidare voluntara, anularea actelor juridice de vanzare active incheiate si cu pretul incasat si distribuit creditorilor, contestarea tabelului creantelor, a ordinii de preferinta in lichidare voluntara, litigii a caror solutionare irevocabila se poate derula pe o perioada indelungata de timp, ceea ce duce la tergiversarea reluarii procedurilor judiciare si extrajudiciare de realizare a creantelor creditorilor fata de societatile comerciale mentionate in actul normativ criticat, iar obiectivele acestei reglementari nu mai pot fi indeplinite

18. Ratiunea pentru care hotararea Adunarii Generale nu poate fi atacata este aceea ca mandatul administratorului societatii comerciale se acorda intuitu personae si are la baza increderea reciproca dintre parti, iar daca aceasta motivatie inceteaza, nici contractul nu mai poate fi mentinut

19. Instituirea de taxe si cautiuni in legatura cu procedurile judiciare reprezinta un atribut exclusiv al legiuitorului, pe care acesta si-l exercita fie din ratiuni legate de descurajarea exercitarii cu rea-credinta a drepturilor procesuale - in cazul cautiunilor, fie in considerarea unor situatii concrete in care se impune gratuitatea serviciului public al justitiei sau, dimpotriva, stabilirea in sarcina partilor din proces a unor obligatii fiscale - in cazul taxelor judiciare de timbru si al timbrului judiciar

20. Scopul Legii nr. 64-1995 este, potrivit art. 2, instituirea unei proceduri pentru plata pasivului debitorului in incetare de plati, fie prin reorganizarea intreprinderii si activitatii acestuia sau prin lichidarea unor bunuri din averea lui pana la acoperirea pasivului, fie prin faliment. Procedura reorganizarii judiciare si a falimentului reglementata de Legea nr. 64-1995 este una speciala, prin care nu se urmareste, ca in dreptul comun, stabilirea existentei unui drept de creanta si a obligatiei corelative de plata, ci executarea unor creante certe, lichide si exigibile fata de un debitor care nu numai ca nu-si indeplineste de bunavoie obligatia de plata, ci se afla, timp de cel putin 30 de zile, in incapacitate vadita de plata, deci in stare de insolventa

21. Dispozitia legala este justificata, intrucat stabileste ca la procesul de privatizare nu pot participa anumite categorii de persoane fizice sau juridice care au o stransa legatura cu societatea care se privatizeaza, si anume debitorii cedati ori fidejusorii acestora, fostii proprietari ai bunurilor intrate in patrimoniul AVAS ca urmare a parcurgerii de catre acesta a unor proceduri de executare silita sau de realizare a garantiilor reale, sotul-sotia, rudele si afinii pana la gradul al patrulea inclusiv ale acestor persoane, precum si actionarii, administratorii si directorii persoanelor juridice aflate in una dintre aceste situatii

22. Desi autorul exceptiei are un drept de proprietate asupra unei parti a actiunilor nominative sau la purtator emise de societatea comerciala pe actiuni, parte componenta a capitalului social al societatii, el nu este "coproprietar" al bunurilor care fac parte din patrimoniul societatii comerciale, fapt care l-ar indreptati, in opinia sa, la administrarea acestora, deoarece, asa cum s-a aratat, societatea comerciala pe actiuni se organizeaza ca persoana juridica cu patrimoniu propriu alcatuit din drepturi si obligatii care corespund scopului pentru care a fost infiintata, exercitandu-si drepturile si indeplinindu-si obligatiile prin organele sale, delegate in conditiile legii

23. Este neintemeiata critica de neconstitutionalitate cu referire la art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale privind dreptul la un proces echitabil solutionat intr-un termen rezonabil, stabilind ca "jurisprudenta Curtii Constitutionale (...)este, "mutatis mutandis", in acord cu cea a Curtii Europene a Drepturilor Omului

24. Prin majorarea capitalului social al unei societati comerciale nu este afectat dreptul de proprietate al actionarilor s...t. Cel mult se poate produce o modificare a ponderii pe care unii actionari o detin in totalul actiunilor. De altfel, masura ca atare este prevazuta de lege si uzitata in practica societatilor comerciale. Problema aplicarii majorarii capitalului social al societatii comerciale, a conditiilor in care aceasta poate fi realizata sau a exceptarilor eventuale de la prevederile general aplicabile nu reprezinta o problema de constitutionalitate, ci de aplicare a legii, care este de resortul instantei de judecata

25. Obiectul principal de activitate, sediul sau forma societatii reprezinta elemente esentiale ale actului constitutiv al acesteia, pentru care actionarii si-au exprimat consimtamantul, acesta fiind expresia vointei concordante a acestora. In cazul in care vreunul dintre elementele esentiale ale actului constitutiv al societatii urmeaza sa fie modificat, este necesar sa existe un nou acord de vointa al tuturor actionarilor, prin dispozitiile de lege criticate conferindu-se actionarilor minoritari mijlocul de a se apara impotriva hotararilor Adunarii Generale, care le afecteaza unele elemente esentiale. Astfel, actionarii care nu sunt de acord cu hotararile Adunarii Generale extraordinare se pot retrage din societate

26. Depunerea cautiunii constituie o garantie, in sensul ca, in urma respingerii actiunii in anulare a hotararilor luate de Adunarea Generala a actionarilor, partea interesata va putea cere si obtine despagubiri pentru pagubele suferite datorita intarzierii executarii hotararii respective

27. Reglementarea dreptului actionarilor care nu au luat parte la Adunarea Generala sau care au votat contra si au cerut sa se insereze aceasta in procesul-verbal al sedintei, de a ataca in justitie hotararile Adunarii Generale contrare legii sau actului constitutiv, se bucura de legitimitatea constitutionala

28. Societatea in nume colectiv, in comandita simpla si cu raspundere limitata se incadreaza, in raport cu modul de constituire, in categoria societatilor de persoane, pentru a caror functionare este determinanta increderea reciproca dintre asociati

29. Diferenta de tratament juridic in ce priveste acordarea platilor compensatorii, introdusa prin textul de lege criticat, intre categoria exceptata de societati comerciale cu capital majoritar de stat si celelalte societati apare ca justificata, fiind aplicata unor situatii diferite

30. Dispozitiile art. 19 din Legea nr. 15-1990 au doar un caracter tehnic, prevazand inventarierea patrimoniului si evaluarea capitalului social in conditiile stabilite prin hotararea Guvernului si, in consecinta, nu aduc atingere garantiilor constitutionale ale dreptului de proprietate

31. Instituirea de taxe si cautiuni in legatura cu procedurile judiciare reprezinta un atribut exclusiv al legiuitorului, pe care acesta si-l exercita fie din ratiuni legate de descurajarea exercitarii cu rea-credinta a drepturilor procesuale - in cazul cautiunilor, fie in considerarea unor situatii concrete in care se impune gratuitatea serviciului public al justitiei sau, dimpotriva, stabilirea in sarcina partilor din proces a unor obligatii fiscale - in cazul taxelor judiciare de timbru si al timbrului judiciar

32. Scutirea institutiilor publice implicate in procesul de privatizare de la plata taxelor de timbru si a celorlalte taxe in cazurile determinate de lege isi are justificarea in stransa legatura a actiunilor in justitie pentru care textul criticat prevede scutirea cu bugetul de stat (alimentat, printre altele, si prin incasarea taxelor judiciare), precum si in interesul general pe care-l prezinta aceste institutii publice

33. Intr-o interpretare sistematica a art. 134 din Constitutie (devenit art. 135 dupa revizuire), aceasta prevedere urmeaza sa fie aplicata in concordanta si cu dispozitiile alin. (1) privind economia de piata si cu cele ale alin. (2) lit. a) privind libertatea comertului, ceea ce presupune ca dispozitiile art. 21 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 25-2002 sunt conforme cu cerintele economiei de piata, in stadiul actual de dezvoltare a societatii romanesti, precum si cu regulile necesare pentru asigurarea libertatii comertului in ansamblul general al economiei din tara noastra

34. Legea nr. 137-2002 instituie o procedura speciala in materia dizolvarii si lichidarii voluntare a societatilor comerciale cu capital majoritar de stat, iar textul criticat prin exceptia de neconstitutionalitate prevede doar posibilitatea institutiei publice implicate, care reprezinta statul, ca actionar majoritar, sa ceara consiliului de administratie sau administratorilor convocarea Adunarii Generale a actionarilor, urmand ca aceasta sa decida asupra fuziunii, divizarii ori dizolvarii si lichidarii. In consecinta, nu este cu nimic afectata autonomia de decizie a organelor de conducere ale societatii comerciale in cauza, acestea avand deplina putere sa hotarasca cu privire la cererea institutiei publice implicate

35. Reglementarea taxelor de timbru in justitie nu este contrara dreptului de liber acces la justitie, iar principiul egalitatii in fata legii nu este incalcat, in conditiile in care se pune problema scutirii de la plata taxelor de timbru pentru autoritati si institutii publice bugetare, tinandu-se seama de faptul ca taxele respective se fac venit la bugetul de stat

36. Ordonanta Guvernului nr. 25-2002 reglementeaza controlul postprivatizare, precum si modul de urmarire a executarii obligatiilor asumate de cumparatori, pe perioada derularii contractelor de vanzare- cumparare de actiuni detinute de stat la societatile comerciale. Acest act normativ isi are temeiul in dispozitiile constitutionale ale art. 135 alin. (2) lit. b), potrivit carora statul trebuie sa asigure protejarea intereselor nationale in activitatea economica, financiara si valutara

37. Procedura prevazuta de Legea nr. 137-2002 nu exclude nici unul dintre creditorii societatii comerciale de la dreptul de a participa la distribuirea sumelor rezultate din lichidare, ci numai le suspenda dreptul de a continua executarea silita pe calea dreptului comun, suspendare care opereaza pentru toti creditorii

38. Intr-o economie de piata, guvernata de regulile concurentei loiale, ale liberului acces la activitatea economica si ale liberei initiative, statul nu poate sa sustina si sa protejeze o societate comerciala neviabila, ca in speta de fata, al carei obiect de activitate nu poate fi realizat prin lipsa de diligenta, rea-credinta sau neintelegeri grave intre asociati. Este in interesul general al societatii, dar si o consecinta fireasca a mecanismelor economiei de piata, ca astfel de participanti la activitatea economica sa nu constituie subiecti fata de care statul trebuie sa asigure indeplinirea obligatiilor prevazute de art. 135 alin. (1) si alin. (2) lit. a) din Constitutie

39. Posibilitatea ridicarii dreptului debitorului de a-si conduce activitatea se inscrie in reglementarile menite sa asigure indeplinirea obligatiei statului de a ocroti libertatea comertului, concurenta loiala si conditiile necesare pentru valorificarea tuturor factorilor de productie, neaducandu-se astfel atingere textului constitutional al art. 135 alin. (2) lit. a)

40. Examinarea constitutionalitatii unui text de lege are in vedere compatibilitatea acestui text cu dispozitiile constitutionale pretins violate, iar nu compararea prevederilor mai multor legi intre ele si raportarea concluziei ce ar rezulta din aceasta comparatie la dispozitii ori principii ale Constitutiei

41. Problema verificarii situatiilor de fapt, a conditiilor in care a fost incheiat noul contract colectiv de munca, din 10 martie 2003, la care se refera autorii exceptiei de neconstitutionalitate, in cuprinsul memoriului depus la instanta, prin care au invocat exceptia, a conformitatii acestui contract cu legile in vigoare la data incheierii sale, nu este de resortul instantei de contencios constitutional, ci al instantei investite cu solutionarea conflictului de munca

42. O lege nu este retroactiva atunci cand modifica pentru viitor o stare de drept nascuta anterior si nici atunci cand suprima producerea in viitor a efectelor unei situatii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru ca in aceste cazuri legea noua nu face altceva decat sa refuze supravietuirea legii vechi si sa reglementeze modul de actiune in timpul urmator intrarii ei in vigoare, adica in domeniul ei propriu de aplicare

43. Legea nr. 64-1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, reglementeaza, pe calea unei proceduri speciale de executare silita, conditiile in care creditorii vor putea fi platiti, iar prin aceasta sunt asigurate buna functionare a creditului si respectarea obligatiilor contractuale, esentiale desfasurarii comertului si concurentei loiale

44. Exceptarea prevazuta de lege, introdusa prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 208-2002,reprezinta o optiune a legiuitorului pentru societatile comerciale vizate (la care statul sau o unitate a administratiei publice locale este actionar sau asociat), are in vedere, in mod evident, accelerarea procesului de privatizare, obiectiv de interes general

45. Exonerarea de la obligatia de plata a taxelor judiciare de timbru este un atribut exclusiv al legiuitorului, a carui exercitare nu afecteaza nici dreptul de proprietate privata, nici egalitatea in fata legii

46. Conditionarea dreptului de a formula cererea introductiva pentru declansarea procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului, prin stabilirea de catre legiuitor a caracterului creantelor si a cuantumului minim al acestora, vine in intampinarea unui eventual abuz de drept care s-ar realiza prin formularea unor cereri, in cadrul acestei proceduri speciale, pentru orice creanta si in orice valoare nesemnificativa

47. Majorarea capitalului nu are ca scop ocrotirea mai ferma a dreptului de proprietate al statului ori al unitatilor administrativ-teritoriale, ci urmareste satisfacerea interesului general al accelerarii privatizarii societatilor comerciale

48. Ordonanta Guvernului nr. 25-2002 reglementeaza controlul postprivatizare, precum si modul de urmarire a executarii obligatiilor asumate de cumparatori, pe perioada derularii contractelor de vanzare-cumparare de actiuni detinute de stat la societatile comerciale; aceasta ordonanta isi are temeiul in dispozitiile art. 134 alin. (2) lit. b) din Constitutie, potrivit carora statul trebuie sa asigure protejarea intereselor nationale in activitatea economica, financiara si valutara devenit art. 135 alin. (2) lit. b) dupa revizuirea Constitutiei

49. Dispozitia legala atacata, reglementand posibilitatea de dizolvare a societatii comerciale pe cale judiciara, la cererea unuia dintre asociati, nu incalca in nici un fel principiul garantarii dreptului de proprietate consacrat prin art. 44 din Constitutie, republicata, dat fiind ca, prin efectul dizolvarii societatii, nu este atins acest drept al asociatilor asupra patrimoniului societatii. De altfel, prin dizolvare, societatea nu se desfiinteaza, ci continua sa existe, dar numai pentru operatiunile relative de lichidare si fiecare dintre asociati beneficiaza de posibilitatea si mijloacele legale de a-si apara drepturile si interesele, inclusiv dreptul de proprietate

50. Lichidarea societatii comerciale si, cu atat mai putin, numirea lichidatorilor nu constituie incalcari ale dreptului de proprietate al membrilor unei societati comerciale, ci situatii juridice inerente existent ei si functionarii acestora, situatii in care dreptul de proprietate al asociatilor nu este pus in discutie si nici vatamat. In procesul de lichidare, fiecare dintre asociati are posibilitatea si mijloacele legale de a-si apara drepturile si interesele, inclusiv dreptul de proprietate

51. Creantele pe care le detine Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare au fost convertite in actiuni care urmeaza sa fie vandute, realizandu-se pe aceasta cale privatizarea. Prin conversia creantelor Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Bancare in actiuni nu este prejudiciata proprietatea privata, deoarece majorarea capitalului social al societatii comerciale nu presupune si realizarea unui transfer de proprietate

52. Avand in vedere perioada de timp limitata pentru care se pot suspenda actiunile judiciare sau extrajudiciare pornite impotriva societatilor la care fac referire dispozitiile legale criticate, (...)nu ingradesc accesul liber la justitie, care include dreptul oricarei persoane de a se adresa instantei judecatoresti competente pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime, precum si dreptul de a starui in continuarea procesului judiciar declansat, pana la solutionarea definitiva a acestuia printr-o hotarare judecatoreasca irevocabila, inclusiv exercitarea cailor de atac prevazute de lege, drept care, in speta, nu este suprimat

53. Verificarea continutului ordinelor emise de ministri intra in competenta instantelor judecatoresti de contencios administrativ, care pot sa statueze, cu ocazia controlului specific, asupra conformitatii dispozitiilor acestora cu actul normativ cu forta juridica superioara, respectiv legea

54. In cazul societatilor comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar sau asociat, s-a prevazut exceptarea de la prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 28-2002, ceea ce nu incalca principiul egalitatii in drepturi, prevazut de art. 16 alin. (1) si (2) din Constitutie, intrucat nu instituie discriminari intre investitorii-cumparatori ai actiunilor societatilor in cauza si investitorii-actionari ai acestora. Exceptarea prevazuta de lege, introdusa prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 208-2002, reprezentand o optiune a legiuitorului pentru societatile comerciale vizate - la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar sau asociat -, are in vedere, in mod evident, accelerarea procesului de privatizare, obiectiv de necontestat interes general