Un nou tip de cerere adresata instantelor judecatoresti creeaza anumite dificultati de natura administrativa in randul instantelor. Acordul de mediere obtinut extraprocesual, care poate fi supus verificarii de catre instanta.
Cum ECRIS inca nu a fost modificat pentru a se putea inregistra fara probleme o astfel de cerere, unele instante solicita partilor mediate sa introduca mai intai cerere de chemare in judecata si apoi sa depuna acordul de mediere deja incheiat.
Pana la modificarea pe care o va face comisia comuna MJ-CSM, unele instante au gasit solutii temporare pentru inregistrarea unor astfel de cereri (de exemplu, ca procedura necontencioasa). Prin studiul de mai jos, am identificat argumentele care demonstreaza ca de la 1 octombrie 2012 avem un nou tip de cerere care poate fi solutionata de Judecatoriile din Romania.
Temeiul legal
Initial, art. 59 din Legea 192/2006 prevedea ca intelegerea partilor poate fi supusa incuviintarii instantei de judecata, dupa procedura specifica emiterii hotararilor de expedient.
Urmare a modificarilor aduse prin Legea nr. 115/2012, art. 59 alin 2 arata ca partile se pot infatisa la instanta judecatoreasca pentru a cere sa se dea o hotarare care sa consfinteasca intelegerea lor (consfintire=confirmare, validare, legalizare). Legea precizeaza ca este o procedura de incuviintare a intelegerii partilor (incuviintare=a permite, a aproba), ca hotararea care se da in camera de consiliu constituie titlu executoriu si ca este este hotarare de expedient.
Inca un alt temei legal si taxele
Prin legea 115/2012, s-a introdus in legea medierii art. 592 care prevede ca „Cererea adresata instantei privind pronuntarea unei hotarari care sa consfinteasca intelegerea partilor rezultata din acordul de mediere se taxeaza potrivit legii”.
Legea la care se face trimitere este in prezent OUG 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Conform art. 11 alin. 1 se taxeaza cu 20 lei cererile prin care partile solicita instantei pronuntarea unei hotarari care sa consfinteasca intelegerea partilor, inclusiv cand este rezultata din acordul de mediere — 20 lei; in cazurile in care intelegerea sau acordul de mediere priveste transferul dreptului de proprietate sau al altui drept real asupra unuia ori mai multor bunuri imobile, la aceasta suma se adauga 50% din valoarea taxei care s-ar datora pentru actiunea in revendicare a bunului cu valoarea cea mai mare dintre bunurile care fac obiectul dreptului real transferat. in cazui in care intelegerea sau acordul de mediere are ca obiect partajul, la taxa fixa se adauga 50% din valoarea taxei calculate potrivit art. 5.
Interpretare
Art. 59 din legea medierii face parte din Sectiunea a 4-a „Inchiderea procedurii de mediere” a Cap.V „Procedura de mediere” din lege. Aceasta precede Sectiunii a 5-a „Medierea in cazul unui litigiu pe rolul instantelor de judecata”. De aici, potrivit regulilor de interpretare sistematica, rezulta ca procedura de consfintire a intelegerii cuprinsa in acordul de mediere nu priveste o cauza inregistrat deja pe rolul instantei. Desigur, si in acest din urma caz poate interveni un acord de mediere, dar acesta va fi guvernat de regulile de la art. 601 - 63 (mediere procesuala). Dar in cazul analizat de noi este vorba de o cerere distincta de existenta unui litigiu judiciar (survenita asadar in urma unei medieri extraprocesuale).
Procedura de solutionare a cererii
Coreland art. 59 din legea medierii si ale art 441 noul C.proc.civ cu dispozitiile din art.438-440 noul C.proc.civ, rezulta ca procedura este una sumara, constand in urmatoarele:
- dupa finalizarea medierii prin acord, partile formuleaza „cerere de consfintire intelegere din acord mediere”, anexeaza acordul de mediere (inclusiv in format electronic), achita taxa de timbru;
- documentatia se depune la registratura Judecatoriei;
- cererea se inregistreaza, se distribuie aleatoriu si se prezinta de indata judecatorului desemnat (art. 87 alin 51 din ROI);
- nu se face procedura de regularizare a cererii de chemare in judecata si nu se fixeaza termen de judecata (ca la procedura contencioasa), ci se stabileste ora si eventual o alta zi in care partile vor fi chemate la instanta;
- ambele partile se prezinta la judecator, personal sau prin reprezentant;
- procedura are loc in camera de consiliu: judecatorul verifica daca la momentul incheierii acordului de mediere (nu al prezentarii partilor in fata sa) s-au respectat conditiile prevazute de lege pentru inchierea acordului;
- daca mai trebuie depuse acte sau aduse lamuriri, judecatorul poate invita partile la o alta data, tinand insa seama de celeritatea procedurii;
- daca hotararea este de admitere a cererii partilor, instanta consfinteste intelegerea lor conform acordului de mediere, iar dispozitivul hotararii va cuprinde continutul acordului;
- daca hotararea este de respingere a cererii partilor, acordul ramane valabil ca inscris sub semnatura privata, dar fara a constitui titlu executoriu;
- hotararea poate fi atacata, pentru motive procedurale, numai cu recurs la Tribunal.
Este de remarcat ca, desi procedura pare (cel putin) a fi necontencioasa, legea nu trimite la dispozitiile „Procedurii necontencioase judiciare” din Cartea a III-a din Codul de procedura civila.
Citeste aici Asemanari intre medierea procesuala si cea extraprocesuala
Cristi Danilet, Judecator
