Dictionar juridic - Definitia termenului DESFACERE

(cu referire la actele juridice), termen utilizat pentru a desemna inlaturarea unui act juridic si a efectelor sale pentru viitor, cu mentinerea efectelor produse in trecut pana in momentul desfacerii actului. Desfacerea convenita de parti (mutuum disensus) constituie in realitate un nou act juridic prin efectul caruia actul juridic initial inceteaza pentru viitor. In cazul in care desfacerea are loc in baza unei hotarari judecatoresti, la cererea uneia din partile unui contract sinalagmatic ca urmare a neexecutarii obligatiei celeilalte parti din cauze imputabile acesteia, se numeste reziliere. Desfacerea casatoriei prin hotarare judecatoreasca se numeste divort. Operand numai pentru viitor, desfacerea se deosebeste de desfiintare, care opereaza retroactiv.