Sintagma prin care se desemneaza actiunea sau inactiunea savarsita de creditor, avand drept consecinta punerea debitorului in imposibilitatea obiectiva si absoluta de a-si executa obligatia contractualmente asumata. Neexecutarea nefiind imputabila debitorului, ci fiind ocazionata prin excelenta de fapta creditorului, aceasta din urma (adica fapta creditorului) are efect exonerator de raspundere pentru debitor.