Dictionar juridic - Definitia termenului NULITATE

Sanctiune civila constand in desfiintarea cu efect retroactiv a unui act juridic incheiat cu incalcarea cerintelor legale, din chiar momentul incheierii sale. Nulitatea poate fi invocata nu numai atunci cand aceasta sanctiune este anume prevazuta intr-un text de lege (n. expresa), ci si atunci cand, fara ca legea sa o prevada expres, snactiunea rezulta din caracterul imperativ al dispozitiei legale incalcate sau din caracterul esential al conditiei prevazute de acea dispozitie pentru validitatea actului (n. virtuala). In functie de caracterul dispozitiei legale incalcate la incheierea actului juridic, nulitatea poate fi de doua feluri, si anume: atunci cand s-a incalcat o dispozitie legala imperativa, edictata in vederea ocrotirii in principal a unor interese generale, sanctiunea este nulitate absoluta; dimpotriva, atunci cand s-a incalcat o dispozitie legala edictata in scopul de a ocroti in mod precumpanitor un interes personal, sanctiunea este nulitate relativa.