Acest site foloseste cookie-uri. Apasati butonul alaturat pentru o navigare cat mai usoara.
Daca folositi acest site, sunteti de acord cu utilizarea cookie-urilor.
X Acest site foloseste Cookies.
Continuarea navigarii implica acceptarea lor. Detalii aici
Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
E-JURIDIC.RO cauta meniuMeniu
Consultanta in afaceri | Manager

Aspecte Teoretice - Articol 3 Materie Comerciala

(Vezi Articol (2) - Materie Comerciala)



Teza a II a art. 4 alin. 2 din legea privind disciplina contractuala face referire la clauza penala, pentru urmatoarele motive:
- clauza penala are natura contractuala73 motiv pentru care trebuie inserata in contract ab initio sau cuprinsa intr-un act adiacent contractului;
- evalueaza in mod anticipat prejudiciul produs creditorului de catre debitor;
- legea privind disciplina contractuala stabileste ca partile pot include in contractele incheiate si daune interese pentru intarzierea sau neindeplinirea obligatiilor asumate de debitor, stabilind astfel in mod anticipat cuantumul acestor despagubiri;
- potrivit prezentei legi, partile au dreptul sa includa astfel de clauze in contract, iar nu obligatia, fapt ce intareste caracterul contractual al clauzei penale;

Noul regim fiscal al cheltuielilor cu autovehicule
Noul regim fiscal al cheltuielilor cu autovehicule

Vezi detalii

Dreptul muncii. Anxietati ale prezentului
Dreptul muncii. Anxietati ale prezentului

Vezi detalii

Ghid de contabilitate pentru asociatiile de proprietari
Ghid de contabilitate pentru asociatiile de proprietari

Vezi detalii


- legea face referire in mod gresit la daunele-interese moratorii respectiv compensatorii, deoarece acestea: au o natura legala; nu sunt la indemana partilor; reprezinta o forma de evaluare judiciara, respectiv legala, dupa caz; cuantumul acestora este determinat de catre lege sau de catre judecator, dupa producerea prejudiciului.

In sens contrar celor sustinute de catre noi, s-ar putea invoca prevederile art. 4 alin. 3 din lege, care dispune ca totalul penalitatilor nu poate depasi cuantumul sumei asupra careia sunt calculate, cu exceptia cazului in care prin contract s-a stipulat astfel.
Acest contraargument este numai pe jumatate valabil, deoarece in final ceea ce primeaza este tot vointa partilor, dupa cum prevede art. 4 alin. 3 in fine. Pentru acest motiv consideram ca legea este confuza si neclara, fapt care nu poate fi speculat pentru a se crea o teorie juridica.

In concluzie “daunele-interese moratorii si compensatorii”, cuprinse in prezenta lege sunt supuse regimului juridic aferent clauzei penale74, astfel cum acesta a fost statuat in decursul timpului de doctrina si jurisprudenta.

iv) Legea privind disciplina contractuala redefineste arhitectura institutionala a cambiei si biletului la ordin. Art. 6 alin. 1 lit. c75 din lege incadreaza cambia si biletul la ordin in instrumente de plata garantate, modificand astfel in mod implicit dispozitiile cuprinse in Legea nr. 58/1934 privind cambia si biletul la ordin.

Cambia este un inscris prin care o persoana, denumita tragator sau emitent, da dispozitie altei persoane, numita tras, sa plateasca la scadenta o suma de bani unei a treia persoane, numita beneficiar, sau la ordinul acesteia76.

Avalul este garantia care asigura executarea unei obligatii cambiale, este un act juridic prin care o persoana, numita avalist, se obliga sa garanteze obligatia asumata de unul dintre debitorii cambiali, numit avalizat. In conformitate cu art. 33 alin. 277 din Legea nr. 58/1934, in calitate de avalist poate figura o terta persoana sau chiar un semnatar al cambiei.

In consecinta, Legea nr. 58/1934 nu stabileste in mod limitativ persoanele care pot avea calitatea de avalist si nici nu stabileste obligativitatea acestei institutii (avalului).

Dupa cum am aratat, cambia cuprinde ordinul tragatorului adresat trasului de a plati posesorului cambiei (beneficiarului) suma de bani mentionata in titlu. Acest ordin in sine cuprinde numai o obligatie a tragatorului de a face sa se plateasca suma de bani catre beneficiar, precum si desemnarea persoanei trasului care urmeaza sa efectueze plata la scadenta.

Obligatia de a plati suma de bani nu se naste din  ordinul dat de tragator, ci din manifestarea de vointa a trasului insasi78.
Potrivit art. 24 din Legea79 nr. 58/1934, prezentarea cambiei la acceptare are un caracter facultativ, deci posesorul cambiei are dreptul, iar nu obligatia de a prezenta cambia pentru a fi acceptata de catre tras.

Prezentarea cambiei la acceptare este obligatorie cand scadenta cambiei a fost stabilita la un anumit termen de la vedere (art. 26 din Legea nr. 58/193480) si in cazul cand tragatorul ori girantul a stipulat in cambie clauza prezentarii titlului pentru acceptare (art. 25 din Legea nr. 58/193481).

In consecinta, acceptarea cambiei este de principiu facultativa si numai, in cazurile prevazute de lege, acceptarea este obligatorie.

Legea privind disciplina contractuala modifica mecanismul juridic al cambiei si biletului la ordin, in sensul ca:
- stabileste obligativitatea avalului;
- restrange categoria persoanelor care pot avea calitatea de avalisti, in sensul ca doar o societate bancara poate avea o astfel de calitate;
- generalizeaza obligativitatea acceptarii cambiei de catre tras.

Pe aceasta cale se infrange celeritatea raporturilor comerciale si se denatureaza mecanismul juridic al cambiei si biletului la ordin.

v) Legea privind disciplina contractuala stabileste ordinea in care poate fi executat patrimoniul debitorului.
Potrivit normelor cuprinse in art. 171882 si 171983 din Codul civil, alegerea formei concrete de executare ramane, de principiu la latitudinea creditorului. In acelasi sens creditorul poate sa foloseasca simultan mai multe forme de executare, deoarece dreptul de gaj general al creditorilor este format din intregul patrimoniu al debitorului84.
Art. 885 din legea privind disciplina contractuala stabileste ordinea in care creditorul va urmari patrimoniul debitorului, in situatia in care hotaraste sa treaca la executarea silita a patrimoniului acestuia, derogand astfel de la dreptul comun care lasa la “luminile si intelepciunile” creditorului ordinea in care va executa silit bunurile debitorului.

Legea stabileste ca singurul titlu executoriu in baza caruia creditorul poate trece la executarea silita a debitorului este hotararea judecatoreasca definitiva.

Notiunea de titlul executoriu nu este definita in Codul de procedura civila, care in art. 372 se limiteaza la a mentiona ca “executarea silita se va efectua numai in temeiul unei hotarari judecatoresti ori al unui alt inscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu”. Plecand  de la aceasta dispozitie legala, s-a statuat ca titlul executoriu este inscrisul care, alcatuit in conformitate cu prevederile legii de catre organul competent, permite punerea in executare silita a creantei pe care o constata86.

Modificarile aduse sistemului procesual civil roman, au determinat si crearea unor instrumente mai potrivite de realizare a creantelor, pe langa hotararea judecatoreasca sau inscrisul autentificat.

Astfel, in prezent indeplinesc conditiile legale pentru a fi calificate drept titluri executorii, urmatoarele acte: hotararile judecatoresti; hotararile instantelor Curtii de Conturi; actele autentificate de notarul public; hotararile arbitrale; hotararile judecatoresti straine; cambia, biletul la ordin si cecul; titlurile executorii privind creantele bugetare; contractele de imprumut bancar, creditor fiind Banca Nationala a Romaniei si contractele de credit bancar etc.87.

Potrivit art. 2 punctul 5 din Directiva 2000/35/CE “titlul executoriu reprezinta orice decizie, hotarare judecatoreasca sau dispozitie de plata emisa de o instanta de judecata sau de alta autoritate competenta, fie pentru plata imediata, fie pentru plata in rate, care permite creditorului sa recupereze creantele de la debitor prin mijloace de executare silita; trebuie sa contina o decizie, hotarare judecatoreasca sau dispozitie de plata executabila provizoriu care ramane definitiva daca debitorul face apel impotriva titlului”.

Directiva 2000/35/CE defineste doar termenul de titlu executoriu, dar nu reglementeaza variatele proceduri ale executarii silite a unui astfel de titlu si conditiile in care executarea silita a unui astfel de titlu poate fi oprita sau suspendata.
Fata de aceasta realitate juridica si faptica, prevederea cuprinsa in legea privind disciplina contractuala cu privire la categoria titlurilor executorii, consideram ca este retrograda din punct de vedere juridic si ineficienta din punct de vedere practic, restrangand in mod nejustificat categoria titlurilor executorii.

Consecintele cuprinse in art. 5 din legea privind disciplina contractuala sunt urmatoarele:
- sub acest aspect legea privind disciplina contractuala este o lege speciala (are un obiect specific si ofera solutii legislative specifice), ceea ce inseamna ca deroga de la prevederile cuprinse in Codul de procedura civila, care lasa la latitudinea creditorului modalitatea de executare silita;
- in mod absurd, dupa prezenta lege, pentru ca un creditor sa poata executa silit patrimoniul debitorului sau, trebuie in mod obligatoriu, ca titlul executoriu sa fie constituit dintr-o hotarare judecatoreasca;

Aceste consecinte au reflectii si in plan practic deoarece infrang celeritatea specifica raporturilor comerciale.

In concluzie recomandam eliminarea acestor dispozitii legale, deoarece sunt contrare principiilor dreptului procesual civil si prevederilor dreptului comunitar in materie.

vi) Legea privind disciplina contractuala stabileste ordinea  de preferinta a creantelor in procesul de distribuire a sumei obtinute din executarea patrimoniului debitorului.

Problema distribuirii sumelor realizate din executarea silita, inclusiv stabilirea ordinii de preferinta a creantelor aflate in concurs, formeaza obiect de reglementare in Capitolul V, al Cartii a V-a din Codul de procedura civila, art. 562 - 571.

Aceasta ordine de preferinta, reprezinta dreptul comun in materie si intereseaza toate procedurile de executare silita prevazute in cod88.

Illo Tempoe legiuitorul a adoptat  o ordine de preferinta unica, tehnic avantajoasa din punct de vedere practic, evitand reglementari diferite si separate, pentru fiecare procedura executionala, care ar fi putut crea dificultati in aplicare.

In dreptul comun, executorul judecatoresc, inainte de a proceda la aplicarea ordinii de preferinta, va examina daca, printre participantii la distributie, nu exista creditori care au asupra bunului vandut drepturi de gaj, ipoteca sau alte drepturi de preferinta, conservate in conditiile prevazute de lege, deoarece aceasta categorie de creditori va fi platita inaintea creantelor prevazute la art. 563 alin. 1 lit. b89
In consecinta, creditorii care au drepturi de gaj, ipoteca sau alte drepturi de preferinta, conservate in conditiile legale, vor participa la distribuirea sumei obtinute din executare dupa creantele reprezentand cheltuieli de judecata, pentru masuri de asigurare sau de executare silita, pentru conservarea bunurilor al caror pret se distribuie precum si orice alte cheltuieli facute in interesul comun al creditorilor.

Art. 990 din legea privind disciplina contractuala stabileste o alta ordine de preferinta a creantelor, in sensul ca creditorii supusi prezentei legi au prioritate in satisfacerea creantei, cu exceptia “creditorilor cu garantii reale mobiliare si imobiliare”.
Sub acest aspect legea privind disciplina contractuala este o lege speciala, completandu-se cu dispozitiile cuprinse in Codul de procedura civila, in masura in care sunt aspecte nereglementate.

Fata de prevederile imperative ale art. 9 din lege, consideram ca:
- creantele supuse prezentei legi sunt satisfacute cu prioritate fata de creantele reprezentand cheltuieli de judecata (art. 563 alin. 1 lit. a din Codul de procedura civila);
- au prioritate fata de creantele cuprinse in prezenta lege, creditorii cu garantii reale mobiliare si imobiliare;
- nu au prioritate fata de creantele cuprinse in prezenta lege, creditorii cu “alte drepturi de preferinta conservate in conditiile legii”.

Aceste consecinte legale sunt inadmisibile din punct de vedere juridic, motiv pentru care propunem eliminarea acestor dispozitii legale.

vii) Legea privind disciplina contractuala califica instrumentele de plata.

In conformitate cu dispozitiile cuprinse in art. 6 din lege, partile contractante pot realiza platile prin utilizarea fie a instrumentelor de plata garantate, fie a mecanismelor de mobilizare a creantelor.

Sunt instrumente de plata garantate: ordinul de plata, cecul, cambia si biletul la ordin. Sunt mecanisme de mobilizare a creantelor: forfetarea91 si factoringul.

Precizam ca partile contractante nu sunt obligate sa efectueze platile prin intermediul acestor instrumente de plata, dar in situatia in care opteaza sa foloseasca aceste instrumente trebuie sa respecte conditiile stabilite de lege cu privire la aceste instrumente.

Legea privind disciplina contractuala este in flagranta contradictie cu normele cuprinse in Directiva 2000/35/CE, dar si cu principiile de drept recunoscute in decursul timpului de catre literatura de specialitate si jurisprudenta.

Note:


1 Decizia nr. 38 din 3 aprilie 1996, a Curtii Constitutionale, publicata in M.Of. nr. 165 din 26 iulie 1996.
2 Paul Vasilescu, Despre disciplina contractuala si dictatura amiabila, Revista Romana de Drept al Afacerilor, nr. 1/2003, p. 85; L'alinéat 2 de l'article 1379 du Code civil du Québéc. "Tout contrat qui n'est pas d'adhésion est de gré a gré".
3 Corina Popovici, Modificarile aduse in materia contractelor comerciale prin adoptarea Legii nr. 469/2002 privind unele masuri pentru intarirea disciplinei contractuale, Revista de Drept Comercial nr. 10/2002, p. 117.
4 Expunerea de Motive la proiectul de lege privind unele masuri pentru intarirea disciplinei contractuale.
5 Directiva Parlamentului European si a Consiliului 2000/35/CE din 29 iunie 2000 privind combaterea intarzierii efectuarii platilor in cazul tranzactiilor comerciale.
6 Avizul Consiliului Legislativ referitor la proiectul de lege privind unele masuri pentru intarirea disciplinei contractuale.
7 Publicata in M.Of. nr. 529 din 19 iulie 2002.
8 Publicata in M.Of. nr. 704 din 26 septembrie 2002.
9 Publicata in M.Of. nr. 909 din 13 decembrie 2002.
10 Precizam ca, in acceptiunea Guvernului, in ultimii ani au fost stabilite masuri partiale de solutionare a problemelor mentionate mai sus, respectiv Legea nr. 99/1999 privind unele masuri pentru accelerarea reformei economice, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 59/2001 privind modificarea si completarea Ordonantei de urgenta  a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea si completarea Codului de procedura civila, prin care a fost creata o procedura distincta de solutionare a litigiilor in materie comerciala, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 79/2001 privind intarirea disciplinei economico-financiare si alte dispozitii cu caracter financiar.
11 J O  C 168, 03.06. 1998, p. 13 si J O  C 374, 03.12.1998, p. 4;
12 J O  C 407 , 28.12.1998, p. 50;
13 J O  C 323, 21.11.1994, p. 19;
14 J O  L 127  10.06.1995, p. 19;
15 J O  C 211 22.07. 1996, p. 43;
16 J O  C 287 22.09. 1997, p. 92.
17 J O  C 216, 17.07.1997, p. 10.
18 Stanciu D. Carpenaru, Drept Comercial Roman, Editura All, Bucuresti, Editia a II a revazuta si adaugita, p. 77.
19 Art. 189 din Tratatul din 25 martie 1957 instituind Comunitatea Economica Europeana, adoptat de Comunitatea Economica Europeana si publicat in Brosura din 25 martie 1957, dispune ca "Pentru indeplinirea misiunii lor si in conditiile prevazute de prezentul tratat, Parlamentul European impreuna cu Consiliul, Consiliul si Comisia adopta regulamente si directive, iau decizii si formuleaza recomandari sau avize. Regulamentul are aplicabilitate generala. El este obligatoriu in toate elementele sale si este direct aplicabil in toate statele membre. Directiva este obligatorie pentru fiecare stat membru destinatar in ce priveste rezultatul care trebuie atins, lasand autoritatilor nationale competenta in privinta formei si mijloacelor pentru atingerea rezultatului. Decizia este obligatorie in toate elementele sale pentru cei carora li se adreseaza. Recomandarile si avizele nu au forta obligatorie". Acest articol a fost modificat de art. G. 60 din Tratatul asupra Uniunii Europene.
20 Dr. Manfred A. Dauses,  "Prioritatea dreptului comunitar european in raport cu dreptul intern al statelor membre ale Uniunii Europene", in Dreptul nr. 6/2003, p. 57; 20 Ion P. Filipescu, Augustin Fuerea, Drept Institutional Comunitar European, Editia a V-a, Ed. Actami, Bucuresti, 2000, p. 37; Irina Moroianu Zlatescu, Radu C. Demetrescu, Drept Institutional European, Ed. Olimp, Bucuresti, 1999, p. 147.
21 Paul Vasilescu, Relativitatea actului juridic civil, Repere pentru o noua teorie generala a actului de drept privat, Editura Rosetti, Bucuresti, 2003, p. 25 si urm.
22 Art. 2 alin. 1 pct. 2 defineste autoritatea publica ca fiind "orice autoritate contractanta sau entitate, conform definitiei din Directivele privind Achizitiile Publice (92/50/CEE, publicata in JO L 209, 24. 07. 1992, p. 1; 93/36/CEE, publicata in JO L 199,  09. 08. 1993, p.1; 93/37/CEE, publicata in JO L 199, 09. 08. 1993, p. 54; 93/38/CEE, publicata in JO L 199, 09.08. 1993, p. 84)".
23 Art. 2 alin. 1 pct. 3 defineste intreprinderea ca fiind "orice organizatie care desfasoara o activitate economica si profesionala independenta, chiar daca este realizata de o singura persoana".
24 Dr. Manfred A. Dauses, op. cit. p. 54.
25 Pierre Gagnon, L'equite contractuelle en droit du logement depuis 1994 et l'interdiction conventionnelle relative aux animaux favoris, Revue du Barreau, Tome 59, Printemps 1999.
26  Francois Terre, Philippe Simler et Yves Lequette, Droit Civil - les obligations, 5e ed., 1993, Paris, Dalloz, p. 25; V. Jean - Louis Baudouin  et Pierre - Gabriel Jobin, Les obligations, 5 e ed., 1998, Cowansville, Les Editions Yvon Blais Inc., p. 12.
27 Cass. com. 18 ianuarie 1994 - Charpentier Publicite c/Havas Regie et T. G. I. Evry 21 ianuarie 1992 - Min. Eco. c/S.A. Panification Mellot.
28 Constantin Statescu, Corneliu Barsan, op. cit. p. 385; Renee Sanilevici, Drept civil. Teoria Generala a obligatiilor, p. 322; I. Rosetti - Balanescu, Ovid Sachelarie, N.Gh. Nedelcu, Principiile dreptului civil roman, Bucuresti, 1974, p. 394.
29 Trib. Suprem, col. civ., dec. nr. 1072 din 12 mai 1972, in C. D. 1972, p. 88.
30 Tribunalul Ilfov I com., sent. 395 din 6 martie 1935, R. D. C., P. 458. 
31 Ioan Turcu, Procedura insolventei comerciantilor, Tratat, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2002, p. 171. 
32 L'article 1375 C.c.Q.: "La bonne foi doit gouverner la conduite des parties, tant au moment de la naissance de l'obligation qu' celui de son execution ou de son extinction".
33 La Revue juridique Themis / volume 29 - numéro 1, Jean Marc MOUSSERON,  Le droit de la "negociation contractuelle. L'intervention juridique dans le declenchement de la negociation contractuelle - "Le contrat est d'adhésion lorsque les stipulations essentielles qu'il comporte ont été imposées par l'une des parties ou rédigées par elle, pour son compte ou suivant ses instructions, et qu'elles ne pouvaient étre librement discutées".
34 Stanciu D. Carpenaru, Consideratii asupra noii reglementari privind intarirea disciplinei contractuale, Curierul Judiciar  nr. 11/2002, p. 1.
35 Liviu Stanciulescu, Consideratii asupra dispozitiilor Legii nr. 469/2002 privind unele masuri pentru intarirea disciplinei contractuale, Curierul Judiciar nr. 1/2003, p. 17.
36 Expunerea de motive la Legea nr. 469/2002.
37 Dezbaterile Parlamentare cu privire la adoptarea Proiectului de lege privind unele masuri pentru intarirea disciplinei contractuale; Sedinta Camerei Deputatilor din 6 iunie 2002.
38 Expunerea de motive la proiectul de modificare a Legii nr. 64/1995 privind procedura falimentului si a reorganizarii judiciare - http://www.just.ro/bin/proiecte/expunere_de_motive.htm .
39 Stanciu D. Carpenaru op. cit. p. 2.
40 Art. 893 din Codul comercial prevede ca "chiar cand actul este comercial numai pentru una din parti, actiunile ce deriva dintr-insul sunt de competenta jurisdictiunii comerciale". Art. 945 din Codul comercial dispune ca "actiunile derivand din acte care sunt comerciale numai pentru una din parti se prescriu pentru toate partile contractante in conformitate cu dispozitiunile legii comerciale".
41 Cas. III, dec. civ. nr. 1344/1931; Cas. III, dec. nr. 182/1933, in Practica judiciara in materie comerciala, Vol. I, p. 31 - 32 si  p. 134; Stanciu D. Carpenaru, op. cit. p. 57.
42 Dr. Manfred A. Dauses,  op. cit., p. 55.
43 Art. 2 din lege dispune "contractele incheiate in cadrul procesului de privatizare se vor supune normelor speciale emise in acest sens, prezenta Lege constituind norma generala in aceasta materie".
44 Art. 1 din lege dispune ca "Prezenta lege se aplica tuturor contractelor incheiate pentru realizarea actelor de comert de catre agentii economici comercianti, persoane juridice, si comercianti, persoane fizice, denumite in continuare parti contractante, indiferent de forma de proprietate".
45 Avizul referitor la proiectul de Lege privind unele masuri pentru intarirea disciplinei contractuale.
46 Art. 13 din Legea nr. 24/2000 prevede "(1) O reglementare din aceeasi materie si de acelasi nivel poate fi cuprinsa intr-un alt act normativ, daca are caracter special fata de actul ce cuprinde reglementarea generala in materie. (2) Caracterul special al unei reglementari se determina in functie de obiectul acesteia, circumstantiat la anumite categorii de situatii si de specificul solutiilor legislative pe care le instituie. (3) Reglementarea este derogatorie daca solutiile legislative referitoare la o situatie anume determinata cuprind norme diferite in raport cu reglementarea-cadru in materie, aceasta din urma pastrandu-si caracterul sau general obligatoriu pentru toate celelalte cazuri".
47 Gabriel Boroi, Drept Civil, Partea Generala, Editura All, Bucuresti, 1998, p. 69.
48 Art. 2 alin. 2 din lege dispune "contractul trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu, in functie de natura sa, clauze contractuale referitoare la: obligatiile ce revin partilor in derularea contractului, conditiile de livrare si de calitate a bunurilor si/sau serviciilor, termenele, modalitatile de plata si de garantare a platii pretului, instrumentele de plata si clauzele de consolidare a pretului in conditiile inflatiei si devalorizarii, riscul contractual, precum si modul de solutionare a eventualelor litigii aparute in legatura cu derularea si executarea contractului".
49 Art. 2 alin. 1 din lege prevede "partile contractante, enumerate la art. 1 alin. 1 vor intreprinde toate diligentele pentru stipularea de clauze care sa asigure realizarea obiectului contractului".
50 Liviu Stanciulescu, op. cit. p. 18.
51 Stanciu D. Carpenaru, op. cit. p. 4.
52 Gabriel Boroi, op. cit. p. 242.
53 Corina Popovici, op. cit. p. 120.
54 Publicat in M.Of. nr. 120 din 9 martie 2001.
55 Publicat in M.Of. nr. 521 din 18 iulie 2001.
56 Corina Popovici, op. cit. p. 120.
57 Art. 3 din lege prevede "(1) Partile contractante au obligatia efectuarii tuturor platilor la data scadentei, stabilita conform contractelor. (2) Partile contractante vor organiza evidenta obligatiilor de plata pe scadente, potrivit contractelor".
58 Art. 4 alin. 1 din lege dispune ca "|n contractele incheiate partile contractante vor prevedea ca, in cazul neindeplinirii in termen de 30 de zile de la data scadentei a obligatiilor prevazute la art. 3 alin. (1), debitorii sa plateasca, in afara sumei datorate, penalitati pentru fiecare zi de intarziere".
59 Art. 6 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, dispune ca "(1) Proiectul de act normativ trebuie sa instituie reguli necesare, suficiente si posibile care sa conduca la o cat mai mare stabilitate  si eficienta legislativa. Solutiile pe care le cuprinde trebuie sa fie temeinic fundamentate, luandu-se in considerare interesul social, politica legislativa a statului roman si cerintele corelarii cu ansamblul reglementarilor interne, precum si ale armonizarii legislatiei nationale cu legislatia comunitara si cu tratatele internationale la care Romania este parte. (2) Pentru fundamentarea noii reglementari se va porni de la dezideratele sociale prezente si de perspectiva, precum si de la insuficientele legislatiei in vigoare. (3) Proiectele de acte normative se supun spre adoptare insotite de o expunere de motive, o nota de fundamentare sau un referat de aprobare".
60 Art. 3 din Directiva 2000/35/CE prevede ca "(a) dobanda prevazuta la lit. d) devine exigibila din ziua urmatoare datei sau sfarsitului termenului de plata fixat in contract".
61 Art. 43 din Codul comercial prevede "Datoriile comerciale lichide si platibile in bani produc dobanda de drept din ziua cand devin exigibile".
62 Stanciu D. Carpenaru, Drept Comercial Roman, Editia a IV a, Editura ALL BECK, Bucuresti, 2002, p. 383.
63 Mihaela Tabarca, Codul de procedura civila, comentat si adnotat cu legislatie, jurisprudenta si doctrina, Editura Rosetti, Bucuresti, 2003, p. 486, Nota 1.
64 Smaranda Angheni, Clauza penala in dreptul civil si comercial, Editia a II-a revazuta si adaugita, Editura Oscar Print, Bucuresti, 2000, p. 13.
65 I.M. Anghel, Fr. Deak, M. F. Popa, Raspunderea civila, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1970, p. 299; L. J. Constantinesco, Inexecution et faute contractuelle en droit compare, Publications de L'Institut de Droit Europeen de L'Universite de la Sarre, 1960, p. 31.
66 M. Planiol, Traite elementaire de droit civil, Paris, ed. VIII, vol. II, p. 285 - 287; Smaranda Angheni, op. cit. p. 15.
67 Bogdan Papandopol, Consideratii asupra cererilor creditorilor de obligare a debitorilor la plata dobanzii legale, prin contrapunere cu cererea de "actualizare" a datoriei, Revista Romana de Drept al Afacerilor, nr. 4/2003, p. 43.
68 Constantin Statescu, Corneliu Barsan, Drept civil. Teoria Generala a obligatiilor, Editura ALL, Bucuresti, 1996, p. 297; Bogdan Papandopol, op. cit. p. 44; Smaranda Angheni, op. cit. p. 15; Corina Popovici, op. cit. p. 120.
69 Constantin Statescu, Corneliu Barsan, op. cit. p. 308.
70 Constantin Statescu, Corneliu Barsan, op. cit. p. 310; T. S., col. civ., dec. nr. 1267 din 28 august 1968, in C. D. 1968, p. 89. 
71 Constantin Statescu, Corneliu Barsan, op. cit. p. 294.
72 Art. 4 alin. 2 din lege prevede "in contractele comerciale dintre partile contractante, indiferent de forma in care acestea se incheie, in afara penalitatilor contractuale prevazute la alin. 1, pentru compensarea prejudiciului suferit de catre creditor ca urmare a indeplinirii cu intarziere sau a neindeplinirii obligatiilor asumate de debitor, se pot include si daune-interese pentru neexecutarea totala sau partiala a contractului, sub forma daunelor moratorii sau a celor compensatorii".
73 Smaranda Angheni, op. cit. p. 25.
74 Pentru o opinie contrara a se vedea, Corina Popovici, op. cit. p. 120 si 121.
75 Art. 6 alin. 1 lit. c din lege dispune "partile contractante pot realiza platile prin utilizarea urmatoarelor instrumente de plata garantate si/sau mecanisme de mobilizare a creantelor:  c) Cambie si bilet la ordin, avalizate de o societate bancara si acceptate in prealabil de obligatul principal, conform prevederilor Legii asupra cambiei si biletului la ordin nr. 58/1934, cu modificarile ulterioare".
76 Stanciu D. Carpenaru, op. cit. p. 508; Radu Economu, Manual practic de drept cambial, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1996.
77 Art. 33 din Legea nr. 58/1934 prevede "Plata unei cambii poate fi garantata printr-un aval pentru intreaga suma sau numai pentru o parte din ea.  Aceasta garantie poate fi data de un tertiu sau chiar de un semnatar al cambiei".
78 Stanciu D. Carpenaru, op. cit. p. 529.
79 Art. 24 din Legea nr. 58/1934 prevede "Posesorul cambiei sau chiar un simplu detinator, poate prezenta trasului, pana la scadenta, cambia spre acceptare, la domiciliul acestuia".
80 Art. 26 din Legea nr. 58/1934 prevede "Cambia platibila la un anume timp de la vedere trebuie prezentata spre acceptare in termen de un an de la data emisiunii. Tragatorul poate reduce sau prelungi acest termen. Aceste termene pot fi reduse de giranti".
81 Art. 25 din Legea nr. 58/1934 prevede ca "|n orice cambie tragatorul poate stipula ca ea va trebui sa fie prezentata spre acceptare, fixand sau nu un termen pentru prezentare. El poate interzice in cambie prezentarea spre acceptare, afara numai de cazul in care cambia este platibila la un tertiu sau este platibila intr-o alta localitate decat aceea a domiciliului trasului, sau daca este platibila la un anume timp de la vedere. El poate de asemenea sa stipuleze ca prezentarea spre acceptare nu va putea avea loc inaintea unei anume date. |n afara de cazul cand tragatorul a interzis prezentarea spre acceptare, oricare din giranti poate stipula ca va trebui sa fie prezentata cambia spre acceptare, fixand sau nu un termen pentru prezentare".
82 Art. 1718 din Codul civil dispune "Oricine este obligat personal este tinut de a implini indatoririle sale cu toate bunurile sale mobile si imobile, prezente si viitore".    
83 Art. 1719 din Codul civil prevede "Bunurile unui debitor servesc spre asigurarea comuna a creditorilor  sai, si pretul  lor se imparte intre ei prin analogia, afara de cazul cand  exista intre creditori cauze legitime de preferinta".
84 Gabriel Boroi, Dumitru Radescu, Codul de procedura civila, comentat si adnotat, Editura All, Bucuresti, 1994, p. 639; Savelly Zilberstein, Viorel Mihai Ciobanu, Tratat de executare silita, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2001, p. 60.
85 Art. 8 din legea privind disciplina contractuala prevede ca "Partile contractante vor introduce cereri de chemare in judecata in vederea recuperarii creantelor, cu exceptia celor reglementate prin norme speciale. Dupa pronuntarea unei hotarari judecatoresti definitive in favoarea sa, prin executorul judecatoresc, conform prevederilor legale in vigoare, creditorul va urmari patrimoniul debitorului, in urmatoarea ordine: a) mijloacele banesti, inclusiv disponibilitatile aflate in conturile bancare; b) active financiare de orice fel; c) produse finite, materii prime si materiale, mijloace fixe; d) creante si alte valori patrimoniale aflate in circuitul civil".
86 Savelly Zilberstein, Viorel Mihai Ciobanu, op. cit. p. 148; C.A. Suceava, dec. civ. nr. 665/1999, in Culegerea 1999, p. 92,  nr. 54; C.A. Iasi, dec. civ. nr. 1165/1999, Jurisprudenta 1999, p. 219, nr. 175.
87 Savelly Zilberstein, Viorel Mihai Ciobanu, op. cit. p. 150 si urmatoarele.
88 Savelly Zilberstein, Viorel Mihai Ciobanu, op. cit. p. 73; Mihaela Tabarca, op. cit. p. 563; Gabriel Boroi, Dumitru Radescu, op. cit. p. 804.
89 Art. 563 din Codul de procedura civila dispune "(1) |n cazul in care executarea silita a fost pornita de mai multi creditori sau cand, pana la eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executare, au depus si alti creditori titlurile lor, executorul judecatoresc procedeaza la distribuirea sumei potrivit urmatoarei ordini de preferinta, daca legea nu prevede altfel: a) creantele reprezentand cheltuieli de judecata, pentru masuri asiguratorii sau de executare silita, pentru conservarea bunurilor al caror pret se distribuie, precum si orice alte cheltuieli facute in interesul comun al creditorilor; b) creantele reprezentand salarii si alte datorii asimilate acestora, pensiile, sumele cuvenite somerilor, potrivit legii, ajutoarele pentru intretinerea si ingrijirea copiilor, pentru maternitate, pentru incapacitate temporara de munca, prevenirea imbolnavirilor, refacerea sau intarirea sanatatii, ajutoarele de deces, acordate in cadrul asigurarilor sociale, precum si creantele reprezentand obligatia de reparare a pagubelor cauzate prin moarte, vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii; c) creantele rezultand din obligatia de intretinere, alocatii pentru copii sau obligatia de plata a altor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta; d) creantele bugetare provenite din impozite, taxe, contributii si din alte sume stabilite potrivit legii, datorate bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetelor locale si bugetelor fondurilor speciale; e) creantele rezultand din imprumuturi acordate de stat; f) creantele reprezentand despagubiri pentru repararea pagubelor pricinuite proprietatii publice prin fapte ilicite; g) creantele rezultand din imprumuturi bancare, din livrari de produse, prestari de servicii sau executari de lucrari, precum si din chirii sau arende; h) creantele reprezentand amenzi cuvenite bugetului de stat sau bugetelor locale; i) alte creante. (2) |n cazul creantelor care au aceeasi ordine de preferinta, daca legea nu prevede altfel, suma realizata se repartizeaza intre creditori proportional cu creanta fiecaruia. Art.  564 din Codul de procedura civila dispune "Daca exista creditori care, asupra bunului vandut, au drepturi de gaj, ipoteca sau alte drepturi de preferinta conservate, in conditiile prevazute de lege, la distribuirea sumei rezultate din vanzarea bunului, creantele lor vor fi platite inaintea creantelor prevazute la art. 563 alin. 1 lit. b). Art. 564 este reprodus astfel cum a fost modificat prin Ordonanta de urgenta nr. 59/2001, publicata in M.Of. nr. 217 din 27 aprilie 2001.
90 Art. 9 din legea privind disciplina contractuala prevede ca "(1)Titlul executoriu este prezentat de executorul judecatoresc  bancilor sau oricaror persoane juridice sau fizice care detin valori patrimoniale ale debitorului, sub orice forma ar fi acestea, si are prioritate in satisfacerea creantei, cu exceptia creditorilor cu garantii reale mobiliare si imobiliare. (2) |n cazul in care, pentru executarea silita a unei hotarari judecatoresti in materie comerciala, sunt necesare informatii privind sumele depuse si operatiunile efectuate pe numele persoanelor fizice si juridice, bancile sunt obligate sa transmita, la cererea scrisa a instantei de executare sau a executorilor judecatoresti, informatiile solicitate. Personalul bancii nu se poate uza, in folos personal, de informatiile bancare pe care le detine sau de care  a luat cunostinta in orice mod. (3) Prevederile alin. (2) se aplica si persoanelor care obtin, din activitatea de control si supraveghere sau din rapoarte ori documente ale bancii, informatii de natura celor aratate mai sus. (4) |n cazul nerespectarii dispozitiilor alin. (2) si (3) se aplica masurile prevazute la art. 1081 alin. 1 pct. 2 lit. f si art. 1083 din Codul de procedura civila, cu modificarile si completarile ulterioare".
91 Paul Vasilescu, op. cit. p. 88.

Data aparitiei: 26 Martie 2007
Autor:
Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite pe Email!
Votati articolul "Aspecte Teoretice - Articol 3 Materie Comerciala":
Rating:

Nota: 5 din 5 din 1 voturi


Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox

Poate sunteti interesat si de:

ClubJuridic.ro - intrebarea zilei

Competenţe şi atribuţii

Intrebare: – Bună ziua, privitor la apărarea patrimoniului naţional în cazul unui imobil monument istoric, 1. care sunt competenţele şi atribuţiile Direcţiei pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional Judeţean, ca reprezentant teritorial al Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional. 2. care sunt competenţele şi atribuţiile autorităţilor locale, Consiliul Local şi instituţia Primarului, respectiv, al Serviciului Urbanism cel puţin. Cu stimă, Demeter E.

Raspuns: Bună seara, stimată doamnă Popescu, Da aceasta este teoria, dar, cred, că d... [citeste tot raspunsul aici...]

Atentie, Juristi!
Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice

Conflictele de munca pot fi solutionate!

Cititi intreaga legislatie cu privire la neintelegerile si conflictele de munca!

Descarcati GRATUIT Raportul Special "Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice