Acest site foloseste cookie-uri. Apasati butonul alaturat pentru o navigare cat mai usoara.
Daca folositi acest site, sunteti de acord cu utilizarea cookie-urilor.
X Acest site foloseste Cookies.
Continuarea navigarii implica acceptarea lor. Detalii aici
Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
E-JURIDIC.RO cauta meniuMeniu
Consultanta in afaceri | Manager

Control antifrauda versus inspectie fiscala. In ce constau diferentele si cum se poate evita un dublu control?


In analiza de mai jos, prezentam cazul unei societati care a fost verificata de catre inspectorii antifrauda pentru determinarea starii de fapt a achizitiilor de la furnizori. Perioada verificata a fost ianuarie 2013-decembrie 2013 in urma caruia s-a intocmit un procesul-verbal. Ca urmare a acestui proces-verbal societatea a fost controlata fiscal de inspectorii ANAF (TVA+impozit pe profit). Perioada controlata a fost ianuarie 2012-iunie 2014, avand ca finalitate RIF, Decizie de masuri, Decizie de impunere si s-a stabilit starea de fapt a societatii. Luna aceasta s-au prezentat inspectorii antifrauda si au solicitat verificare starii de fapt a achizitiilor de la furnizori pentru perioada ianuarie 2012-decebrie 2015 mai putin perioada verificat de ei initial (anul 2013).

In baza carui temei legal pot verifica inspectorii antifrauda perioada deja supusa inspectiei fiscale? Poate fi considerat un abuz? Poata fi societatea sanctionata pentru nepunerea la dispozitia inspectorilor antifrauda a documentelor aferente perioadei deja supuse inspectiei fiscale? S-au solicitat informatii despre furnizorii care au fost inclusi in RIF si care au fost la randul lor controlati fiscal.


Ceea ce trebuie sa aveti in vedere in primul rand este faptul ca cele doua tipuri de control, respectiv controlul antifrauda si inspectia fiscala, au obiective diferite, ceea ce inseamna ca tematica verificarilor celor doua tipuri de controale este diferita.

Obiectivul general al Inspectiei fiscale

Potrivit legislatiei aflata in vigoare, inspectia fiscala este activitatea care are ca obiect verificarea legalitatii si conformitatii declaratiilor fiscale, corectitudinii si exactitatii indeplinirii obligatiilor in legatura cu stabilirea obligatiilor fiscale de catre contribuabil/platitor, respectarii prevederilor legislatiei fiscale si contabile, verificarea sau stabilirea, dupa caz, a bazelor de impozitare si a situatiilor de fapt aferente, stabilirea diferentelor de obligatii fiscale principale.

Obiectivul general al Controlului antifrauda                                                                                                                   

Ghid de contabilitate pentru asociatiile de proprietari
Ghid de contabilitate pentru asociatiile de proprietari

Vezi detalii

Dreptul muncii. Anxietati ale prezentului
Dreptul muncii. Anxietati ale prezentului

Vezi detalii

Noul regim fiscal al cheltuielilor cu autovehicule
Noul regim fiscal al cheltuielilor cu autovehicule

Vezi detalii

Directia generala antifrauda fiscala - DGAF - a fost infintata in cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF) in data de 26 iunie 2013, prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 74/2013, aprobata prin Legea nr. 144/2014. Obiectivul prioritar al DGAF este combaterea ferma a evaziunii fiscale si a fraudei fiscale si vamale, desfasurand activitati de investigare a fraudelor si destructurare a lanturilor tranzactionale constituite pentru prejudicierea bugetului statului.

Asa cum ati precizat chiar dvs. inspectorii antifrauda nu au reverficat perioada pe care au controlat-o anterior, respectiv anul 2013. Controlul antifrauda care se suprapune pe perioada in care a avut loc inspectia fiscala nu constituie un abuz din partea acestora. Bineinteles ca puteti fi santionati daca nu prezentati acestora documentele aferente perioadei verificate de inspectia fiscala.
                                                                   
In cazul in care identifica abateri pentru care legea prevede sanctiuni contraventionale, inspectorii antifrauda fiscala incheie Procese-verbale de constatare si sanctionare a contraventiilor. De asemenea, inspectorii DGAF pot dispune confiscarea bunurilor a caror fabricatie, depozitare, transport sau desfacere este ilicita, precum si veniturile realizate din activitati comerciale sau prestari de servicii nelegale.

In termen de 15 zile calendaristice de la data comunicarii actului constatator se poate  face plangere impotriva sa. In acest caz, plangerea, insotita de o copie a respectivului Proces-verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor, trebuie depusa la judecatoria in circumscriptie careia a fost constatata contraventia.

Pentru o mai buna intelegere a obiectivelor de control  ale controlului antifrauda diferite de  cele ale inspectiei fiscale va redam cateva extrase din baza legala aferenta:
HOTARARE 520 2013
privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala

Art. 4. - Agentia asigura administrarea impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor venituri bugetare date prin lege in competenta sa, aplicarea politicii si reglementarilor in domeniul vamal si exercitarea atributiilor de autoritate vamala, precum si controlul operativ si inopinat privind prevenirea, descoperirea si combaterea oricaror acte si fapte care au ca efect evaziunea fiscala si frauda fiscala si vamala, precum a altor fapte date prin lege in competenta sa.
Art. 7. - In realizarea functiilor sale, Agentia are, in principal, urmatoarele atributii:                                                 A. Atributii generale:
B. Atributii in domeniul fiscal:
C. Atributii in domeniul vamal:
D. Atributii in domeniul prevenirii, descoperirii si combaterii evaziunii fiscale si a fraudei fiscale si vamale
SECTIUNEA a 5 - a
Reglementari specifice unor domenii de activitate
•    SUBSECTIUNEA 1 Directia generala antifrauda fiscala
•    SUBSECTIUNEA a 2 - a Directia generala a vamilor
SUBSECTIUNEA 1
Directia generala antifrauda fiscala
Art. 15. - (1) In cadrul Agentiei se organizeaza si functioneaza Directia generala antifrauda fiscala, structura fara personalitate juridica, cu atributii de prevenire, descoperire si combatere a actelor si faptelor de evaziune fiscala si frauda fiscala si vamala.
Art. 18. - (1) Inspectorii antifrauda, cu exceptia celor din cadrul Directiei de combatere a fraudelor, executa operatiuni de control operativ si inopinat sub forma controlului curent sau tematic.

ORDONANTA DE URGENTA 74/2013
privind unele masuri pentru imbunatatirea si reorganizarea activitatii Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative

Art. 1. - Agentia Nationala de Administrare Fiscala, denumita in continuare Agentia, se reorganizeaza ca urmare a fuziunii prin absorbtie si preluarea activitatii Autoritatii Nationale a Vamilor si prin preluarea activitatii Garzii Financiare, institutie publica care se desfiinteaza.

Art. 3. - (1) In cadrul Agentiei se infiinteaza Directia generala antifrauda fiscala, structura fara personalitate juridica, cu atributii de prevenire si combatere a actelor si faptelor de evaziune fiscala si frauda fiscala si vamala.

Art. 6. (2) In indeplinirea atributiilor ce ii revin, personalul prevazut la alin. (1) are dreptul:
a) sa efectueze controale in toate spatiile in care se produc, se depoziteaza sau se comercializeaza bunuri si servicii ori se desfasoara activitati care cad sub incidenta actelor normative nationale, inclusiv transpuse din legislatia comunitara, in vigoare cu privire la prevenirea, descoperirea si combaterea oricaror acte si fapte care sunt interzise de acestea;

b) sa verifice, in conditiile legii, respectarea reglementarilor legale privind circulatia marfurilor pe drumurile publice, pe cai ferate si fluviale, in porturi, gari, autogari, aeroporturi, interiorul zonelor libere, in vecinatatea unitatilor vamale, antrepozite, precum si in alte locuri in care se desfasoara activitati economice;

c) sa verifice legalitatea activitatilor desfasurate, existenta si autenticitatea documentelor justificative in activitatile de productie si prestari de servicii ori pe timpul transportului, depozitarii si comercializarii bunurilor si sa aplice sigilii pentru asigurarea integritatii bunurilor;
d) sa dispuna masuri, in conditiile legislatiei fiscale, cu privire la confiscarea, in conditiile legii, a bunurilor a caror fabricatie, depozitare, transport sau desfacere este ilicita, precum si a veniturilor realizate din activitati comerciale ori prestari de servicii nelegale si sa ridice documentele financiar - contabile si de alta natura care pot servi la dovedirea contraventiilor sau, dupa caz, a infractiunilor;
e) sa dispuna, in conditiile Codului de procedura fiscala, luarea masurilor asiguratorii ori de cate ori exista pericolul ca debitorul sa se sustraga de la urmarire sau sa isi ascunda, sa isi instraineze ori sa isi risipeasca patrimoniul, iar daca in desfasurarea activitatii specifice constata imprejurari privind savarsirea unor fapte prevazute de legea penala in domeniul evaziunii fiscale, sa sesizeze organele de urmarire penala;

f) sa legitimeze si sa stabileasca identitatea administratorilor entitatilor controlate, precum si a oricaror persoane implicate in savarsirea faptelor de frauda si evaziune fiscala si vamala constatate si sa solicite acestora explicatii scrise, dupa caz;

g) sa retina documente, in conditiile Codului de procedura fiscala, sa solicite copii certificate de pe documentele originale, sa preleveze probe, esantioane, mostre si alte asemenea specimene si sa solicite efectuarea expertizelor tehnice necesare finalizarii actului de control. Analiza si examinarea probelor, esantioanelor si mostrelor, precum si expertizele tehnice se fac in laboratoare de specialitate agreate, cheltuielile privind efectuarea acestora, inclusiv cele legate de depozitarea si manipularea marfurilor confiscate fiind suportate din fondurile special alocate prin bugetul de venituri si cheltuieli;

h) sa constate contraventiile si sa aplice sanctiunile corespunzatoare, potrivit competentelor prevazute de lege;

i) sa aplice masurile prevazute de normele legale, sa verifice din punct de vedere fiscal, sa documenteze, sa intocmeasca acte de control operativ planificat sau inopinat privind rezultatele verificarilor, sa aplice masurile prevazute de normele legale si sa sesizeze organele competente in vederea valorificarii constatarilor;

j) sa opreasca mijloacele de transport, in conditiile legii, pentru verificarea documentelor de insotire a bunurilor si persoanelor transportate;

k) sa solicite, in conditiile legii, date sau, dupa caz, documente, de la orice entitate privata si/sau publica, in scopul instrumentarii si fundamentarii constatarilor cu privire la savarsirea unor fapte care contravin legislatiei in vigoare in domeniul financiar fiscal si vamal;
l) in timpul exercitarii atributiilor de serviciu sa poarte uniforma, sa pastreze, sa foloseasca si sa faca uz de armamentul si mijloacele de aparare din dotare, in conditiile legii;
m) sa utilizeze mijloacele auto purtand insemne si dispozitive de avertizare sonore si luminoase specifice, in conditiile legii;
n) sa constituie si sa utilizeze baze de date, inclusiv ale altor institutii publice, necesare pentru prevenirea evaziunii fiscale, infractiunilor economico - financiare si a altor fapte ilicite in domeniul fiscal si vamal. Accesul la bazele de date ale altor institutii sau persoane juridice se face pentru indeplinirea atributiilor prevazute de prezenta ordonanta de urgenta si cu respectarea dispozitiilor legale privind protectia datelor cu caracter personal si informatiile clasificate, conditiile concrete urmand a fi stabilite prin protocoale incheiate cu respectivele institutii sau persoane;
o) sa efectueze verificari necesare prevenirii si descoperirii faptelor de frauda si evaziune fiscala si vamala;
p) sa efectueze operatiuni de control tematic.

Art. 14. - (1) In vederea realizarii atributiilor, pentru prevenirea actelor si faptelor de evaziune si frauda fiscala, Agentia efectueaza controlul operativ si inopinat cu privire la:
a) respectarea actelor normative in scopul prevenirii, descoperirii si combaterii oricaror acte si fapte de evaziune fiscala si frauda fiscala si vamala;
b) respectarea normelor de comert, urmarind prevenirea, depistarea si inlaturarea evaziunii fiscale si fraudelor fiscale si vamale;
c) modul de producere, depozitare, circulatie si valorificare a bunurilor, in toate locurile si spatiile in care se desfasoara activitatea operatorilor economici.
Art. 15. - (1) Agentia, in exercitarea atributiilor proprii, incheie, ca urmare a controalelor efectuate, procese verbale de control/acte de control pentru stabilirea starii de fapt fiscale, pentru constatarea si sanctionarea contraventiilor, precum si pentru constatarea imprejurarilor privind savarsirea unor fapte prevazute de legea penala.

LEGE 207 2015
privind Codul de procedura fiscala

TITLUL VI
Controlul fiscal CAPITOLUL I Inspectia fiscala                                                                                                       

Obiectul inspectiei fiscale

Art. 113. - (1) Inspectia fiscala reprezinta activitatea ce are ca obiect verificarea legalitatii si conformitatii declaratiilor fiscale, corectitudinii si exactitatii indeplinirii obligatiilor in legatura cu stabilirea obligatiilor fiscale de catre contribuabil/platitor, respectarii prevederilor legislatiei fiscale si contabile, verificarea sau stabilirea, dupa caz, a bazelor de impozitare si a situatiilor de fapt aferente, stabilirea diferentelor de obligatii fiscale principale.
(2) In scopul efectuarii inspectiei fiscale, organul de inspectie fiscala procedeaza la:
a) examinarea documentelor aflate in dosarul fiscal al contribuabilului/platitorului;
b) verificarea concordantei dintre datele din declaratiile fiscale cu cele din evidenta contabila si fiscala a contribuabilului/platitorului;
c) analiza si evaluarea informatiilor fiscale, in vederea confruntarii declaratiilor fiscale cu informatiile proprii sau din alte surse si, dupa caz, a descoperirii de elemente noi relevante pentru aplicarea legislatiei fiscale;
d) verificarea, constatarea si investigarea fiscala a actelor si faptelor rezultand din activitatea contribuabilului/platitorului supus inspectiei sau altor persoane privind legalitatea si conformitatea declaratiilor fiscale, corectitudinea si exactitatea indeplinirii obligatiilor prevazute de legislatia fiscala si contabila;
e) solicitarea de informatii de la terti;
f) verificarea locurilor unde se realizeaza activitati generatoare de venituri impozabile ori unde se afla bunurile impozabile;
g) solicitarea de explicatii scrise de la reprezentantul legal al contribuabilului/platitorului sau imputernicitul acestuia ori de la persoanele prevazute la art 124 alin. (1), dupa caz, ori de cate ori acestea sunt necesare in timpul inspectiei fiscale, pentru clarificarea si definitivarea constatarilor;
h) informarea reprezentantului legal al contribuabilului/platitorului sau a imputernicitului acestuia, dupa caz, cu privire la constatarile inspectiei fiscale, precum si discutarea acestora;
i) stabilirea corecta a bazei de impunere, a diferentelor datorate in plus sau in minus, dupa caz, fata de obligatia fiscala principala declarata de catre contribuabil/platitor si/sau stabilita, dupa caz, de organul fiscal;
j) sanctionarea potrivit legii a faptelor reprezentand incalcari ale legislatiei fiscale si contabile constatate si dispunerea de masuri pentru prevenirea si combaterea abaterilor de la prevederile legislatiei fiscale si contabile;
k) dispunerea masurilor asiguratorii in conditiile legii;
l) aplicarea de sigilii asupra bunurilor, intocmind in acest sens proces – verbal.


Raspuns oferit pentru www.portalcontabilitate.ro de Ela Dumitra - Lector Universitar dr.

de
Data aparitiei: 17 August 2016
Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite pe Email!
Votati articolul "Control antifrauda versus inspectie fiscala. In ce constau diferentele si cum se poate evita un dublu control?":
Rating:

Nota: 5 din 5 din 1 voturi


Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox

ClubJuridic.ro - intrebarea zilei

Revin cu intrebarea mea...

Intrebare: Intrebarea initiala era: Cand, in ce mod si in baza carui temei legal, prin care act normativ a fost modificata Legea nr. 10/2001 pentru ca Comisia Centrala pentru Stabilirea Despagubirilor sa renunte a mai analiza situatia juridica a imobilului dupa solutionarea in instanta a contestarii dispozitiei primarului si inaintarea catre Comisie a dosarelor administrative, respectiv, de a emite certificatul de despagubire conform legii, cand solicita investirea cu formula executorie a solutiei vadit nelegale emise de ultima instanta privitor la mentionata contestatie? Cum poate notificatorul sa-si mai apere proprietatea fata de care instanaa aratata mai inainte a stabilit lipsa titlului statului care a instrainat ilegal casa, a donat ilegal terenul adiacent constructiei, in situatia in care intregul teren al imobilului a fost prin hotarare judecatoreasca restituit proprietarului, dar executorul a refuzat punerea in executare, iar toate reclamatiile au ramas nesolutionate, respectiv plangerea penala privind executorul judecatoresc a fost respinsa cu NUP? D-na expert Antonia Popescu mi-a cerut detalii. Precizarile oferite au constat in: Am calitatea de mostenitor dupa notificator. Incerc a va raspunde, cu toate ca intrebarile dumneavoastra dovedesc ca ne indepartam de problema mea pe care am expus-o, e adevarat, foarte concis. Deci, este vorba despre un imobil al familiei (casa mobilata cu gradina) in suprafata de 380 m2, in care locuia fara chirie familia: sotia si fiica unui prieten al bunicului, colonel din anturajul Regelui Mihai dupa ce comunistii l-au executat nevinovat, confiscandu-i toata averea; familia mentionata a fost scoasa in strada. La pretinsa „naţionalizare” a locuintelor din 1950 ni s-a interzis a ne si apropia de bunurile imobile ale familiei, mai putin in care locuiam noi si in care numai toaleta nu a fost transformata in locuinta pentru chiriasii statului. Astfel imobilul in discutie, altul decat cel in care locuia familia noastra, fara titlu, a fost luat in evidenta locativa a statului si familia colonelului a fost obligata sa plateasca chirie acestuia. In 1967, dupa casatoria fiicei colonelului, familia a plecat din localitate. Tatal meu, mostenitor dupa proprietarii imobilului in discutie, a solicitat autoritatilor predarea imobilului, dar a fost refuzat. Dupa mai multe luni de zile in care casa era nelocuita, in casa s-a mutat seful propagandei al treilea in ierarhia comunista din localitate, iar in 1980 acesta cumpara casa de la stat. Pentru a putea fi vanduta casa, intreprinderea care administra locuintele zise ale statului depune la cartea funciara doua documente: un proces verbal in care se precizeaza explicit ca bunul a intrat in administratia statului fara titlu si o cerere de inscriere a dreptului de proprietate a statului in baza decretului nr.712/1966, norma anticonstitutionala la aparitia ei si care precizeaza ca se considera proprietate a statului imobilele aflate in administrarea acestuia. De precizat, totodata, ca pentru vanzare s-a deschis o nou coala de CF, privitor la aratata si singura proprietate a statului, diferita de coala de CF a statului in care erau evidentiate imobilele preluate prin pretinsa „naţionalizare” din 1950. După 1989 familia noastra a cerut restituirea bunurilor noastre imobiliare, iar refuzul era motivat prin lipsa legislatiei adecvate. Nefiind multumiti de solutia Comisiei de aplicare a legii nr. 112/1995 am contestat hotararea acesteia, iar dupa mai multi ani de procese in rejudecare datorita lipsei titlului statului stabilit efectiv, ni s-au restituit in 1998 unele imobile si intregul teren al imobilului in discutie, deoarece influenta comunista fiind dominanta in justitie si atunci, in rejudecare am fost obligaţi de imprejurari sa renuntam la revendicarea casei imobilului in discutie, revendicarea din dosar ramanand sa vizeze doar terenul imobilului despre care vorbim. Dreptul de proprietate al nostru a fost inscris in cartea funciara in baza sentintei ramasa irevocabila, cu precizarea ca privitor la imobilul teren in discutie inca in timpul judecatii, nelegal, prefectul a donat cumparatorilor casei terenul aferent acesteia mai putin de jumatate din terenul imobilului, aspect care era necunoscut instantei la pronuntare, dar era deja inscris în CF. In aceasta situatie nelegal dreptul nostru de proprietate asupra terenului imobilului a fost inscris abuziv doar pentru suprafata ramasa ceva mai mult decat jumatate din intreaga suprafata. Executorul judecatoresc nu a solutionat executarea silita fata de acest imobil in nici un fel, dupa ce a discutat in particular cu ocupantii casei, refuzand a permite mie, martorului meu si echipajului de poliţie care ne insotea sa patrundem impreuna cu el in imobil cu ocazia executarii. Toate reclamatiile si toate actiunile in nulitate legate de aceasta donatie de teren au fost respinse rand pe rand, precum si plangerea penala vizand pretinsa executare silita, noi platind anual impozitul pentru un teren intravilan pe care nu-l folosim. In baza Legii nr.10/2001 tatal meu a notificat restituirea imobilului instrainat partial, dar dispozitia primarului din 2006 bazata pe unele documente straine bunului si situatiei lui juridice reale prevedea nelegal acordarea de despagubiri de catre Comisia Centrala de la Bucuresti. Contestatia dispozitiei primarului a parcurs toate fazele posibile in justitie, fiind solutionata rejudecarea la Inalta Curte de Casatie si Justitie prin respingerea celui de-al doilea recurs al meu, care nou recurs se baza pe faptul ca in rejudecare Curtea de Apel a eludat a solutiona efectiv dispozitia primei instante de recurs a Inaltei Curti de Casatie si Justitie care a dispus rejudecarea, si printre altele, chiar explicit, cea care privea clarificarea legalitatii vanzarii casei, aspect pe care toate instantele omiteau efectiv si permanent a-l clarifica in vreun fel, adica sa se pronunte fata de aceasta problema. In situatia unei hotarari care solutiona contestatia primarului dosarul administrativ al cauzei trebuia inaintat Comisiei Centrale, care potrivit procedurii de solutionare a notificarilor trebuie sa se pronunte asupra situatiei juridice a imobilului si, astfel, ori dispune restituirea bunului, ori emite decizia cu propunerea de despagubire, dar tergiversand un an de zile inaintarea dosarului catre Comisia Centrala, am aflat ca pentru a se evita procedura, adica obligatia Comisiei Centrale de a verifica situaţia juridica reala a imobilului si posibilitatea acesteia de a dispune restituirea bunului notificat, s-a inventat nu am cunostinta ca procedura Comisiei sa se fi modificat abuziv cum s-a mai intamplat in trecut investirea cu formula executorie a hotararii judecatoresti a Curtii de Apel, nelegala pentru motivul principal aratat mai inainte, adica eludarea dispozitiei explicite a instantei de recurs care a dispus rejudecarea. Dumneavoastra aratati ca „Daca dispozitia primarului a fost atacata in instanta si a fost solutionata pe aceasta cale, atunci restul procedurii va urma in functie de ce a dispus instanta. ”Este adevarat, dar cum instanta a anulat dispozitia primarului, acesta fiind capatul de cerere esential al contestatiei, si s-a pronunţat, mentinand suma derizorie, asupra unei evaluari a bunului vadit nelegala si netemeinica potrivit probatoriului administrat la dosar, urmeaza a fi emisa o noua decizie/dispozitie de primar, a carei atacare nu este prevazuta de procedura instituita in 2005 privitoare la existenta si procedura Comisiei Centrale, si care act decizie/dispozitie de primar va contine aceea suma ridicola de despagubire, iar astfel, chiar daca toate hotararile judecatoresti stabilesc lipsa titlului statului asupra imobilului, aspect din care rezulta intr-un stat de drept ca dreptul de proprietate al adevaratului si singurului proprietar al imobilului nu a fost niciodata infirmat, respectiv, invocand o hotarare judecatoreasca, care omite obsesiv a clarifica legalitatea instrainarii a unei parti din imobil, investita cu formula executorie, „va fi obligata” sa ofere drept despagubire suma derizorie prevazuta in titlul astfel „inventat”. V-am prezentat succint toata situatia.

Raspuns: Stimată Doamnă Popescu, Îmi pare rău că v-am deranjat cu detaliile cauzei, dar am considerat a... [citeste tot raspunsul aici...]

©2017 RENTROP & STRATON
Toate drepturile rezervate.
SATI
Atentie, Juristi!
Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice

Conflictele de munca pot fi solutionate!

Cititi intreaga legislatie cu privire la neintelegerile si conflictele de munca!

Descarcati GRATUIT Raportul Special "Litigiile de munca: legislatie comentata si exemple practice"


Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic cu stiri, noutati, articole, dezbateri pe teme juridice