Contractul de schimb in noul Cod civil

Spre deosebire de Codul civil din 1865, noul Cod civ il contine mai putine reglementari specifice schimbului, prevazand aplicabilitatea dispozitiilor de la vanzare si in cazul schimbului, cu precizarea ca fiecare copermutant este considerat vanzator in ceea ce priveste bunul pe care il instraineaza si cumparator in ceea ce priveste bunul pe care il dobandeste.

Cheltuielile schimbului sunt reglementate in mod special in noul Cod civil. Astfel, in lipsa de stipulatie contrara, partile suporta in mod egal cheltuielile pentru incheierea contractului de schimb, spre deosebire de prevederile Codului civil din 1865.

In cazul unui schimb de bunuri de valori diferite, cu plata unei sulte, potrivit Codului civil din 1865 fiind aplicabile regulile de la vanzare, cheltuielile schimbului, in lipsa de stipulatie contrara, erau impartite in mod diferit intre copermutanti, proportional cu valoarea fieca rui bun (fiecare copermutant fiind ca un cumparator al unui bun de o valoare diferita).

Potrivit Codului civil din 1865, erau reglementate doua situatii de evictiune a unuia dintre copermutanti.

In prima situatie, daca unul dintre copermutanti primeste bunul transmis de celalalt si, inainte de a-l preda pe cel promis de el, descopera ca celalalt copermutant nu era proprietar, el nu mai avea obligatia de a preda bunul promis, ci numai de a-l restitui pe cel primit (art. 1407). Practic, era un caz de rezolutiune de drept a contractului, fara sa fi intervenit concret evictiunea, ci doar sub amenintarea probata a acesteia.

In prezent, potrivit noului Cod civil, nu mai exista acest caz de rezolut iune de drept a contractului de schimb, fiind insa posibila rezolutiunea pe cale judiciara. Intervin insa probleme daca adevaratul proprietar nu revendica bunul, deoarece simpla pos ibilitate de a fi evins poate sa nu fie apreciata ca un motiv suficient pentru rezolutiune.

In a doua situatie, copermutantul evins putea cere daune-interese sau restituirea bunului sau (art. 1408). Potrivit noului Cod civil, nu mai este reglementat nici acest caz de rezolutiune de drept a contractului, astfel ca rezolutiunea va fi ceruta pe cale judiciara, fiind aplicabile dispozitiile art. 1700 – 1706 privitoare la rezolutiunea contractului pentru evictiune.