Decizie nr. 18/2013
din 18/11/2013
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 7 din 07/01/2014
Completul competent sa judece recursul in interesul legii ce formeaza obiectul Dosarului nr. 18/2013 este constituit conform dispozitiilor art. 4144 alin. (3) din Codul de procedura penala, modificat si completat prin Legea nr. 202/2010, raportate la dispozitiile art. 271 si 272 din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare.
Sedinta completului este prezidata de doamna Livia Doina Stanciu, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este reprezentat de doamna procuror Iuliana Nedelcu - procuror sef al Sectiei judiciare al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
La sedinta de judecata participa doamna Adina Andreea Ciuhan Teodoru, magistrat asistent in cadrul Sectiei penale, desemnat in conformitate cu dispozitiile art. 273 din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare.
Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul competent sa judece recursul in interesul legii a luat in examinare recursul in interesul legii formulat de catre Colegiul de conducere al Curtii de Apel Brasov, vizand interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 7 din Legea nr. 76/2008 privind organizarea si functionarea Sistemului National de Date Genetice Judiciare, respectiv posibilitatea instantei de judecata de a dispune prelevarea probelor biologice de la persoanele condamnate definitiv la pedeapsa inchisorii pentru savarsirea infractiunilor prevazute in anexa Legii nr. 76/2008 in ipoteza in care executarea acesteia este suspendata conditionat sau sub supraveghere.
Reprezentantul procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a sustinut recursul in interesul legii, invederand ca exista o jurisprudenta neunitara, in sensul ca unele instante au apreciat ca prelevarea probelor biologice poate fi dispusa in cazul persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii a carei executare a fost suspendata conditionat sau sub supraveghere, iar, dimpotriva, altele au apreciat ca prelevarea probelor biologice nu poate fi dispusa in cazul persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii a carei executare a fost suspendata conditionat sau sub supraveghere.
A fost aratata opinia procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, in sensul ca prelevarea probelor biologice poate fi dispusa in cazul persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii a carei executare a fost suspendata conditionat sau sub supraveghere.
Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, doamna judecator Livia Doina Stanciu, a declarat dezbaterile inchise, iar completul de judecata a ramas in pronuntare asupra recursului in interesul legii.
INALTA CURTE,
deliberand asupra recursului in interesul legii, constata urmatoarele:
1. Problema de drept ce a generat practica neunitara
Prin recursul in interesul legii formulat de catre Colegiul de conducere al Curtii de Apel Brasov s-a aratat ca in practica judiciara nationala nu exista un punct de vedere unitar cu privire la stabilirea faptului daca, in interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 7 din Legea nr. 76/2008 privind organizarea si functionarea Sistemului National de Date Genetice Judiciare, se dispune prelevarea probelor biologice de la persoanele condamnate definitiv la pedeapsa inchisorii pentru savarsirea infractiunilor prevazute in anexa la Legea nr. 76/2008 si in ipoteza in care executarea acesteia este suspendata conditionat sau sub supraveghere.
2. Examenul jurisprudential
Colegiul de conducere al Curtii de apel Brasov a invederat ca, in urma verificarii jurisprudentei la nivel national cu privire la aplicarea dispozitiilor art. 7 din Legea nr. 76/2008, a fost relevata o practica neunitara.
3. Solutiile pronuntate de instantele judecatoresti
Intr-o prima orientare instantele au considerat ca prelevarea probelor biologice poate fi dispusa in cazul persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii a carei executare a fost suspendata conditionat sau sub supraveghere, motivat pe considerentul ca art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 nu face distinctie in functie de modul de individualizare a executarii pedepsei inchisorii. Pornind de la interpretarea sistematica a legii in ansamblul ei si a art. 1 din Legea nr. 76/2008 s-a aratat ca vointa legiuitorului a fost aceea de a constitui o baza de date, Sistemul National de Date Genetice Judiciare, de natura sa serveasca pentru prevenirea si combaterea unor categorii de infractiuni prin care se aduc atingeri grave drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanelor.
In raport cu acest scop s-a aratat ca restrangerea sferei de aplicare a legii la persoanele condamnate la pedeapsa inchisorii cu executare in regim de detentie este nejustificata.
Intr-o a doua orientare instantele au retinut ca dispozitiile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 sunt incidente doar daca pedeapsa aplicata este cea a inchisorii cu executare in regim de detentie.
S-a argumentat ca stabilirea sensului normei juridice se realizeaza prin metoda interpretarii sistemice care impune examinarea art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 in stransa legatura cu alin. (2) al aceluiasi articol.
In conditiile in care in alin. (2) al textului de lege se statueaza ca prelevarea probelor biologice de la persoanele prevazute la art. 4 alin. (1) lit. b) se realizeaza la eliberarea din penitenciar de catre personalul medical al penitenciarului, cu sprijinul personalului de paza si in prezenta unui politist, fara nicio alta notificare prealabila din partea instantei de judecata, in cazul condamnarilor la pedeapsa inchisorii a carei executare a fost suspendata conditionat sau sub supraveghere neavand loc o executare efectiva si, implicit, o eliberare din penitenciar, masura prevazuta de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 nu poate fi incidenta.
4. Opinia Colegiului de conducere al Curtii de Apel Brasov
Prin Adresa nr. 1.348/33 din 25 iunie 2013, Colegiul de conducere al Curtii de Apel Brasov a solicitat pronuntarea unei decizii in interesul legii in vederea solutionarii problemei de drept supuse interpretarii.
Desi prin sesizare s-a constatat ca la instantele din raza teritoriala a Curtii de Apel Brasov s-au pronuntat solutii divergente asupra problemelor de drept invocate, Colegiul de conducere al Curtii de Apel Brasov nu a exprimat un punct de vedere.
5. Opinia procurorului general
Solutia propusa de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este in sensul orientarii jurisprudentiale potrivit careia prelevarea probelor biologice de la persoanele condamnate definitiv la pedeapsa inchisorii pentru savarsirea infractiunilor prevazute in anexa Legii nr. 76/2008 poate fi dispusa si in ipoteza in care executarea acesteia este suspendata conditionat sau sub supraveghere.
In sustinerea acestei opinii s-a motivat ca determinarea sensului dispozitiei art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 trebuie facuta printr-o interpretare sistemica, teleologica si logica, respectiv prin examinarea intregului act normativ in acord si cu principiul ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus si nu doar prin coroborarea acestuia cu art. 7 alin. (2).
Astfel s-a precizat ca in conditiile in care legea nu distinge intre condamnari in raport de modul de individualizare a executarii pedepsei, nici judecatorului nu-i este ingaduit sa faca o asemenea distinctie.
In acest sens s-a opinat ca includerea in anexa legii a unor infractiuni precum vatamarea corporala din culpa sau uciderea din culpa, care, in mod majoritar, in practica judiciara sunt sanctionate cu pedeapsa inchisorii a carei executare este suspendata conditionat sub supraveghere, constituie un argument suplimentar in sustinerea punctului de vedere expus.
6. Raportul asupra recursului in interesul legii
Proiectul de solutie propus prin raportul intocmit in cauza a vizat prima solutie identificata de examenul jurisprudential, in sensul ca prelevarea probelor biologice de la persoanele condamnate definitiv la pedeapsa inchisorii pentru savarsirea infractiunilor prevazute in anexa Legii nr. 76/2008 poate fi dispusa si in ipoteza in care executarea acesteia este suspendata conditionat sau sub supraveghere.
In sustinerea acestei opinii, in esenta, s-a argumentat ca art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 nu distinge intre condamnari in raport cu modalitatea de individualizare a executarii pedepsei inchisorii, iar, pe de alta parte, analiza dispozitiilor art. 7 in contextul intregului act normativ impune concluzia ca, pentru a se dispune prelevarea de probe biologice de la persoanele condamnate definitiv la pedeapsa inchisorii, nu prezinta relevanta juridica individualizarea modalitatii de executare a pedepsei, interpretarea contrara conducand implicit la o diminuarea a cantitatii de informatii continute de Sistemul National de Date Genetice Judiciare, ceea ce nu corespunde finalitatii legii in ansamblul ei, respectiv de a constitui o baza de date de natura sa serveasca pentru prevenirea si combaterea unor categorii de infractiuni prin care se aduc atingeri grave drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanelor.
7. Inalta Curte de Casatie si Justitie, examinand sesizarea cu recurs in interesul legii, raportul intocmit de judecatorul-raportor si dispozitiile legale ce se solicita a fi interpretate in mod unitar, retine urmatoarele:
Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost legal sesizata, iar recursul in interesul legii este admisibil, fiind indeplinite cerintele impuse de dispozitiile art. 4142 din Codul de procedura penala, referitoare la autorul sesizarii, si de dispozitiile art. 4143 din Codul de procedura penala referitoare la existenta unei jurisprudente neunitare relativ la problema de drept ce se cere a fi interpretata.
Practica neunitara ce face obiectul prezentului recurs in interesul legii a fost generata de formularea dispozitiilor art. 7 alin. (2) din Legea nr. 76/2008, care prevad ca "prelevarea probelor biologice de la persoanele prevazute la art. 4 alin. (1) lit. b), in vederea introducerii profilelor genetice in S.N.D.G.J., se realizeaza la eliberarea din penitenciar de personalul medical al penitenciarului, cu sprijinul personalului de paza si in prezenta unui politist, fara nicio alta notificare prealabila din partea instantei de judecata".
In primul rand se observa ca prevederile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008, care statueaza ca "prelevarea probelor biologice de la persoanele condamnate definitiv la pedeapsa inchisorii pentru savarsirea infractiunilor prevazute in anexa este dispusa de instanta de judecata, prin hotararea de condamnare", nu disting intre condamnari in raport cu modalitatea de individualizarea a executarii pedepsei inchisorii, or, in principiu, unei formulari generale trebuie sa-i corespunda o aplicare a sa tot generala, fara a introduce alte distinctii pe care legea nu le contine.
Imprejurarea ca in art. 7 alin. (2) din Legea nr. 76/2008 este reglementata procedura de ducere la indeplinire a acestei masuri doar pentru situatiile in care executarea pedepsei are loc in regim de detentie nu poate conduce la concluzia incidentei dispozitiilor art. 7 doar in cazurile in care exista dispozitii procedurale care sa prevada modalitatea de recoltare.
Aceasta intrucat, spre deosebire de normele de drept penal, pentru care analogia nu este admisa, avand in vedere principiile nullum crimen sine lege si nulla poena sine lege, in domeniul procedurii penale este acceptata folosirea suplimentului analogic, constand in umplerea lacunelor legislative prin recurgerea la norme care reglementeaza cazuri similare, tacerea legii neputand constitui un obstacol in realizarea scopului procesului penal.
In cazul de fata exista dispozitii in lege care prevad modalitatea de recoltare a probelor biologice pentru situatia in care persoana nu este privata de libertate (suspectul), aceasta realizandu-se, la solicitarea organului de urmarire penala sau a instantei de judecata, de catre personalul Politiei Romane instruit in acest sens sau de catre personal medico-sanitar calificat (art. 6), procedura ce poate fi folosita si in cazul in care pedeapsa aplicata este suspendata conditionat sau sub supraveghere.
De asemenea, nu se poate sustine ca, in realitate, vointa legiuitorului a fost aceea de a restrange sfera de aplicare a acestei masuri doar la cazurile in care pedeapsa inchisorii se executa in mod efectiv, interpretarea sistematica a dispozitiilor legale in discutie infirmand o atare ipoteza.
Interpretarea sistematica presupune stabilirea intelesului art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008, nu doar prin coroborarea sa cu alin. (2) al aceluiasi articol, ci aceasta metoda impune ca intelegerea sensului dispozitiei legale sa se faca prin incadrarea sa in economia intregii legi.
In acest sens se retine ca art. 1 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 prevede expres ca aceasta are drept scop constituirea Sistemului National de Date Genetice Judiciare, pentru prevenirea si combaterea unor categorii de infractiuni prin care se aduc atingeri grave drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanei, in special dreptului la viata si la integritate fizica si psihica, precum si pentru identificarea cadavrelor cu identitate necunoscuta, a persoanelor disparute sau a persoanelor decedate in urma catastrofelor naturale, a accidentelor in masa, a infractiunilor de omor sau a actelor de terorism.
In vederea realizarii acestei baze nationale de date, art. 3 al Legii nr. 76/2008 stabileste infractiunile pentru care pot fi prelevate probe biologice (cele prevazute in anexa legii), iar in art. 4 sunt indicate categoriile de persoane de la care pot fi prelevate asemenea probe, respectiv:
"a) suspecti - persoanele despre care exista date si informatii ca ar putea fi autori, instigatori sau complici ai infractiunilor cuprinse in anexa;
b) persoane condamnate definitiv la pedeapsa inchisorii pentru savarsirea infractiunilor cuprinse in anexa. (...)".
Legea reglementeaza si durata pana la care probele biologice sunt pastrate. Pentru cazul suspectului (art. 13), profilele genetice introduse in Sistemul National de Date Genetice Judiciare sunt pastrate pana cand organele de urmarire penala sau instantele judecatoresti dispun stergerea lor din baza de date.
In caz de neincepere a urmaririi penale, scoatere de sub urmarire penala, incetare a urmaririi penale sau, dupa caz, de achitare sau incetare a procesului penal, stergerea datelor din Sistemul National de Date Genetice Judiciare se efectueaza pe baza ordonantei sau rezolutiei emise de procuror ori, dupa caz, pe baza hotararii judecatoresti, daca in cuprinsul acestora exista mentiuni exprese cu privire la masura stergerii.
Conform art. 14 din Legea nr. 76/2008, profilele genetice obtinute de la persoanele prevazute la art. 4 alin. (1) lit. b), introduse in Sistemul National de Date Genetice Judiciare, sunt pastrate pana cand persoana implineste varsta de 60 de ani, iar in cazul in care aceasta decedeaza inainte de implinirea acestei varste sunt pastrate inca 5 ani dupa deces, dupa care sunt sterse.
Se constata ca, pentru ipoteza in care prelevarea probelor biologice are loc inainte de inceperea urmaririi penale sau in cursul efectuarii acesteia, in situatia retinerii incidentei unuia dintre cazurile prevazute la art. 10 din Codul de procedura penala, stergerea profilelor genetice nu intervine in mod automat, ci doar daca procurorul sau instanta dispune in mod expres.
Ca atare, daca pentru varianta mai sus expusa legiuitorul a acordat implicit posibilitatea instantei de judecata ca, in functie de temeiul solutiei de achitare sau de incetare a procesului penal, sa dispuna sau nu stergerea datelor, rezulta in mod evident ca, pentru situatia pronuntarii unei hotarari de condamnare la pedeapsa inchisorii, acesta nu a urmarit, prin dispozitiile art. 7 alin. (2) din Legea nr. 76/2008, sa restranga sfera de aplicare a masurii prelevarii de probe biologice doar la cazurile in care aceasta se executa in mod efectiv.
Analizand, asadar, dispozitiile art. 7 in contextul intregului act normativ, concluzia ce se impune este aceea ca, pentru a se dispune prelevarea de probe biologice de la persoanele condamnate definitiv la pedeapsa inchisorii, nu prezinta relevanta juridica individualizarea modalitatii de executare a pedepsei, interpretarea contrara conducand implicit la o diminuare a cantitatii de informatii continute de Sistemul National de Date Genetice Judiciare, ceea ce nu corespunde finalitatii legii in ansamblul ei, respectiv de a constitui o baza de date de natura sa serveasca pentru prevenirea si combaterea unor categorii de infractiuni prin care se aduc atingeri grave drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanelor.
In considerarea celor expuse rezulta ca prelevarea probelor biologice de la persoanele condamnate definitiv la pedeapsa inchisorii pentru savarsirea infractiunilor prevazute in anexa Legii nr. 76/2008 privind organizarea si functionarea Sistemului National de Date Genetice Judiciare poate fi dispusa si in ipoteza in care executarea acesteia este suspendata conditionat sau sub supraveghere.
Pentru considerentele aratate, in temeiul art. 4144 si 4145 din Codul de procedura penala, astfel cum a fost modificat si completat prin Legea nr. 202/2010,
INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
In numele legii
D E C I D E:
Admite recursul in interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curtii de Apel Brasov.
In interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor art. 7 din Legea nr. 76/2008 privind organizarea si functionarea Sistemului National de Date Genetice Judiciare, stabileste ca:
Prelevarea probelor biologice de la persoanele condamnate definitiv la pedeapsa inchisorii pentru savarsirea infractiunilor prevazute in anexa Legii nr. 76/2008 privind organizarea si functionarea Sistemului National de Date Genetice Judiciare poate fi dispusa si in ipoteza in care executarea acesteia este suspendata conditionat sau sub supraveghere.
Obligatorie, potrivit art. 4145 alin. (4) din Codul de procedura penala.
Pronuntata, in sedinta publica, astazi, 18 noiembrie 2013.
PRESEDINTELE INALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE
LIVIA DOINA STANCIU
Magistrat-asistent,
Adina Andreea Ciuhan Teodoru