DECIZIA Nr.369 din 20 martie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art.15 alin. (1), art.35 alin.(2) lit. i) si art.63 alin.(3) si (4) din Legea nr.273/2004 privind...

DECIZIA Nr.369 din 20 martie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art.15 alin. (1), art.35 alin.(2) lit. i) si art.63 alin.(3) si (4) din Legea nr.273/2004 privind regimul juridic al adoptiei

Ioan Vida - presedinte
Nicolae Cochinescu - judecator
Aspazia Cojocaru - judecator
Acsinte Gaspar - judecator
Petre Ninosu - judecator
Ion Predescu - judecator
Puskás Valentin Zoltán - judecator
Tudorel Toader - judecator

Proiecte Didactice pentru succesul la Titularizare sau Definitivat Educatori

Vezi AICI detalii

Consilier Taxe si Impozite pentru Contabili 12 actualizari

Vezi AICI detalii

Consilier Ghid complet de Salarizare ReviSal si Contributii sociale

Vezi AICI detalii

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art.15 alin.(1) si art.35 alin.(2) lit.i) din Legea nr.273/2004 privind regimul juridic al adoptiei, exceptie invocata de Teodor Luta Bura in Dosarul nr. 2878/30/2007 al Curtii de Apel Timisoara – Sectia civila. Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din data de 21 februarie 2008, in prezenta aparatorului partii Lacramioara Camelia Ciuban, avocatul Claudia Vasu-Kolla, cu imputernicire avocatiala la dosar, si in prezenta reprezentantului Ministerului Public, acestea fiind consemnate in incheiere.

Curtea, avand nevoie de timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea la 28 februarie 2008, la 5 martie 2008, la 11 martie 2008, la 13 martie 2008 si la 20 martie 2008.

Curtea, avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:

Prin Incheierea din 13 noiembrie 2007, pronuntata in Dosarul nr. 2878/30/2007, Curtea de Apel Timisoara – Sectia civila a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art.15 alin.(1) si art.35 alin.(2) lit. i) din Legea nr.273/2004 privind regimul juridic al adoptiei. Exceptia a fost invocata de recurentul Teodor Luta Bura intr-o cauza avand ca obiect recursul formulat de acesta impotriva sentintei civile nr.37/PI/CC/04.05.2007, pronuntata de Tribunalul Timis - Sectia civila in Dosarul nr.2878/30/2007, in contradictoriu cu intimata reclamanta Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Timis si intimata parata Lacramioara Camelia Ciuban, privind incuviintarea adoptiei interne.

In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine ca prevederile referitore la exprimarea consimtamantului parintilor firesti, atat in faza deschiderii procedurii adoptiei interne, reglementata prin art.15 alin.(1) din Legea nr.273/2004, cat si in faza incuviintarii acesteia, potrivit art.35 alin.2 lit.i) din aceeasi lege, sunt neconstitutionale, fiind contrare atat dispozitiilor art.20, art.26, art.48, art.49 din Constitutie, cat si prevederilor art.8 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. In acest sens, sustine ca lipsa exprimarii consimtamantului parintilor firesti, in fata instantei judecatoresti, si in procedura incuviintarii adoptiei produce efecte dintre cele mai grave atat cu privire la relatiile dintre copil si familia sa naturala, cat si “cu privire la dezvoltarea socio-psiho culturala a acestuia”. Autorul arata ca si-a stabilit filiatia fata de minora intre data deschiderii procedurii adoptiei interne si data incuviintarii adoptiei de catre instanta de fond, fara a-si putea exprima consimtamanul, situatie datorata dispozitiilor art.35 alin.(2) lit.i), criticate pentru neconstitutionalitate.

De asemenea, precizeaza ca, desi statutul juridic al copilului fata de care s-a deschis procedura adoptiei poate suferi modificari, intre data deschiderii procedurii adoptiei si aceea a incuviintarii acesteia, legiuitorul nu a prevazut obligativitatea exprimarii consimtamantului parintilor firesti, in fata instantei de judecata, si in procedura incuviintarii adoptiei, incalcandu-se, prin aceasta, dreptul persoanelor la viata familiala.

Curtea de Apel Timisoara – Sectia civila apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este intemeiata. In acest sens, arata ca exprimarea consimtamantului parintilor firesti este prevazuta de art.14 din Legea nr.273/2004 ca o conditie de fond la adoptia copilului, consecinta fiind aceea ca, prin adoptie, inceteaza legaturile de rudenie fireasca si orice relatie ce caracterizeaza viata de familie.

De asemenea, precizeaza ca procedura adoptiei interne parcurge in actuala reglementare a Legii nr.273/2004 trei faze, iar exprimarea consimtamantului, in fata instantei de judecata, este impusa numai la deschiderea procedurii adoptiei, conform art.15 din lege. In acest cadru legal, consimtamantul la adoptia copilului este de ordin general, iar nu unul in cunostinta de cauza. Curtea de Apel Timisoara observa ca, potrivit art.5 si art.9 din Conventia europeana in materia adoptiei pentru copii incheiata la Strasbourg la 24 aprilie 1967, la care Romania a aderat pin Legea nr.15 din 25 martie 1993, existenta consimtamantului parintilor se analizeaza la momentul “pronuntarii adoptiei”, deci cel al incuviintarii, si nu la cel al deschiderii procedurii acesteia.

Face referire si la dispozitiile art.9 alin.(1) si (2) din Conventia cu privire la drepturile copilului adoptata de Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite la 20 noiembrie 1989, ratificata de Romania prin Legea nr.18 din 27 septembrie 1990, potrivit carora, in cazul separarii copilului de parintii sai, toate partile interesate trebuie sa aiba posibilitatea de a participa la dezbateri si de a-si face cunoscute punctele de vedere. Arata ca sunt de observat si dispozitiile art.21 din aceeasi Conventie, potrivit carora in cazul adoptiei copilului, trebuie sa primeze interesele supreme ale acestuia, sens in care adoptia va fi autorizata numai cu luarea in considerare a statutului juridic al copilului in raport cu parintii, cu rudele si cu reprezentantii sai legali si numai daca persoanele interesate si-au dat consimtamantul cu privire la adoptie in cunostinta de cauza, in urma unei consilieri corespunzatoare.

Potrivit dispozitiilor art.30 alin.(1) din Legea nr.47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
Guvernul considera ca ne aflam in prezenta unei situatii de „vid legislativ” in care judecatorul este chemat sa interpreteze legea si sa ii suplineasca lipsurile, astfel incat aceasta sa fie aplicata in conformitate cu scopul pentru care a fost edictata, sens in care apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate urmeaza sa fie respinsa ca fiind inadmisibila.

Avocatul Poporului apreciaza ca prevederile criticate nu contravin dispozitiilor art.29, art.26, art.48 si art.49 din Constitutie raportate la art.8 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Considera ca ceea ce a determinat invocarea exceptiei de neconstitutionalitate este modul de interpretare si de aplicare a legii la o situatie specifica, acestea fiind atributul exclusiv al instantelor de judecata.

Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

Curtea, examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile partii prezente, concluziile procurorului, dispozitiile de lege criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr.47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art.146 lit.d) din Constitutie, precum si ale art.1 alin.(2), ale art.2, art.3, art.10 si art.29 din Legea nr.47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate. Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum reiese din incheierea de sesizare a Curtii si din notele scrise ale autorului, il constituie prevederile art.15 alin.(1) si ale art.35 alin.(2) lit. i) din Legea nr.273/2004 privind regimul juridic al adoptiei, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.557 din 23 iunie 2004, care au urmatorul continut:

Art.15 alin.(1): ”Consimtamantul parintilor firesti sau, dupa caz, al tutorelui se da in fata instantei judecatoresti o data cu solutionarea cererii de deschidere a procedurii adoptiei.”
Art.35 alin.(2) lit.i): ”Cererea de incuviintare a adoptiei este insotita de urmatoarele acte:

[…]

i) documentele doveditoare cu privire la exprimarea consimtamantului parintilor firesti, in masura in care nu s-a pronuntat anterior o hotarare judecatoreasca de incuviintare a deschiderii procedurii adoptiei interne a copilului; dispozitiile art.12 alin.(3) sau (4) ori ale art.13 se aplica in mod corespunzator.”
Prevederile art.12 alin.(3) si (4) si ale art.13 din Legea nr.273/2004 privind regimul juridic al adoptiei, la care face trimitere art.35 alin.(2) lit.i), au urmatorul continut:

Art.12 alin.(3) si (4): “(3)Daca unul dintre parintii firesti este decedat, necunoscut, declarat, in conditiile legii, mort sau disparut, pus sub interdictie, precum si daca se afla, din orice imprejurare, in imposibilitate de a-si manifesta vointa, consimtamantul celuilalt parinte este indestulator.
(4)Consimtamantul parintilor firesti ai copilului nu este necesar daca ambii se gasesc in oricare dintre situatiile prevazute la alin.(3), precum si in cazul adoptiei prevazute la art.5 alin. (3).”

Art.13: “In mod exceptional, instanta judecatoreasca poate trece peste refuzul parintilor firesti sau, dupa caz, al tutorelui de a consimti la adoptia copilului, daca se dovedeste, prin orice mijloc de proba, ca acestia refuza in mod abuziv sa-si dea consimtamantul la adoptie si instanta apreciaza ca adoptia este in 6 interesul superior al copilului, tinand seama si de opinia acestuia data in conditiile art.11 alin.(1) lit.b), cu motivarea expresa a hotararii in aceasta privinta.”

Autorul exceptiei sustine ca textele de lege criticate sunt contrare dispozitiilor constitutionale ale art.20 – Tratatele internationale privind drepturile omului, art.26 referitoare la viata intima, familiala si privata, art.48 privitor la familie, art.49 privind protectia copiilor si tinerilor. Totodata, autorul exceptiei considera ca prevederile criticate contravin si dispozitiilor art.8 privind dreptul la respectarea vietii private si de familie din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.

Examinand exceptia de neconstitutionalitate, astfel cum a fost formulata, Curtea retine urmatoarele:

Autorul exceptiei nu si-a dat consimtamantul la deschiderea procedurii adoptiei, intrucat nu era stabilita paternitatea fata de copil si nici nu a fost parte in faza incuviintarii adoptiei ce a facut obiectul Dosarului nr.2878/30/2007 solutionat de Tribunalul Timis - Sectia civila, de vreme ce, potrivit art.63 alin.(3) din Legea nr.273/2004, la incuviintarea adoptiei se citeaza numai directia in a carei raza teritoriala se afla domiciliul copilului, directia in a carei raza teritoriala domiciliaza adoptatorul si persoana ori familia adoptatoare.

Potrivit art.61 alin.(4) din Legea nr.273/2004, cererile de deschidere a procedurii adoptiei, cererile de incredintare a copilului in vederea adoptiei si cererile de incuviintare a adoptiei se judeca in prima instanta, la tribunal, potrivit regulilor prevazute de Cartea III - Dispozitii generale privitoare la procedurile necontencioase din Codul de procedura civila, iar recursul, potrivit art.336 alin.3 din Codul de procedura civila, “poate fi facut de orice persoana interesata, chiar daca nu a fost citata la dezlegarea pricinii”. Ca atare, in materie, recursul, potrivit art.61 alin.(5) din Legea nr.273/2004 coroborat cu art.336 alin.3 din Codul de procedura civila, poate fi formulat si de autorul exceptiei, care, recunoscandu-si paternitatea 7 fata de copil, intre deschiderea procedurii adoptiei si incuviintarea acesteia, are calitate procesuala si justifica un interes.

1. In ceea ce priveste art.15 alin.(1) din Capitolul II -„Conditiile de fond ale adoptiei” al Legii nr.273/2004, criticat pentru neconstitutionalitate, Curtea observa ca acesta prevede exprimarea consimtamantului parintilor firesti sau, dupa caz, al tutorelui numai odata cu solutionarea cererii de deschidere a procedurii adoptiei, in fata instantei judecatoresti. Consimtamantul parintilor firesti este o conditie de fond la adoptia copilului, urmand a fi exprimat in mod liber, neconditionat si numai dupa ce acestia au fost informati asupra consecintelor adoptiei, in special asupra incetarii legaturilor lor de rudenie cu copilul, consimtamantul, insa, este de ordin general si nu are in vedere persoana sau familia adoptatoare. De aceea, Curtea constata ca prevederile art.15 alin.(1) privind exprimarea consimtamantului parintilor firesti, la momentul deschiderii procedurii adoptiei, sunt in acord atat cu dispozitiile constitutionale privind familia, viata familiala si protectia copiilor si a tinerilor ce se regasesc in art.26, art.48 si art.49 din Constitutie, cat si cu interesul superior al copilului. De asemenea, Curtea retine ca prevederile criticate nu contravin nici art.20 din Constitutie raportat la art.8 privind dreptul la respectarea vietii private si de familie din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.

2. Cat priveste critica de neconstitutionalitate a art.35 alin.(2) lit.i) din Capitolul III -„Procedura adoptiei interne”, Sectiunea 4-„Incuviintarea adoptiei” din Legea nr.273/2004, Curtea observa ca acesta cuprinde doua teze, ce se vor analiza prin conformitatea lor cu dispozitiile din Constitutie si din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.

a. Curtea retine ca art.35 alin.(2) lit.i) teza intai din Legea nr.273/2004 prevede ca, la cererea de incuviintare a adoptiei, se anexeaza documente doveditoare 8 cu privire la exprimarea consimtamantului parintilor firesti, din faza de deschidere, fara sa se prevada exprimarea acestuia, in aceasta etapa, in fata instantei de judecata. In mod exceptional, in masura in care s-a pronuntat anterior o hotarare judecatoreasca de incuviintare a deschiderii procedurii adoptiei interne a copilului, documentele doveditoare cu privire la exprimarea consimtamantului parintilor firesti pot sa lipseasca.

Tot astfel, Curtea retine ca parintii firesti ai copilului sunt citati numai la judecarea cererilor referitoare la deschiderea procedurii adoptiei, iar potrivit art.63 alin.(3) din Legea nr.273/2004, parintii firesti nu sunt parti in procedura de incuviintare a adoptiei, judecarea cererilor de incuviintare a acesteia facandu-se cu citarea directiei in a carei raza teritoriala se afla domiciliul copilului, a directiei in a carei raza teritoriala domiciliaza adoptatorul si a persoanei sau familiei adoptatoare.

Totodata, Curtea observa ca, potrivit reglementarilor criticate, pentru incuviintarea adoptiei de catre instanta, este suficient consimtamantul exprimat numai in procedura deschiderii adoptiei, constatat prin documente doveditoare sau consimtamantul extrajudiciar al parintilor firesti constatat prin act notarial, avand forma autentica, desi aceasta a doua posibilitate este reglementata de Legea nr.273/2004 doar in cazul adoptiei copilului de catre sotul parintelui sau.

Eliminarea parintilor din procedura incuviintarii adoptiei este o deficienta a textelor de lege criticate, de vreme ce prezenta directiei in a carei raza teritoriala se afla domiciliul copilului si a directiei in a carei raza teritoriala domiciliaza adoptatorul nu poate suplini lipsa consimtamantului parintilor firesti, citarea in instanta a acestora si luarea consimtamantului lor direct in fata instantei in procedura incuviintarii fiind necesare pentru realizarea interesului superior al copilului.

Curtea constata ca adoptia este, in egala masura, o operatiune juridica si o masura de protectie a copilului avand caracterul unui act juridic complex, valabil prin indeplinirea conditiilor de fond, inclusiv exprimarea consimtamantului de catre parintii firesti si prin lipsa impedimentelor la adoptie, in acelasi timp fiind si o 9 masura de protectie a copilului ce rezulta din reglementarile internationale in materie, la care Romania este parte. Curtea constata ca autorul exceptiei critica prevederile art.35 alin.(2) lit.i din Legea nr.273/2004, in primul rand, raportat la art.20 din Constitutie, care prevede ca, in masura in care exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile.

In acest sens, Curtea retine ca, potrivit art.5 paragraful 1 lit.a) din Conventia europeana in materia adoptiei de copii incheiata la Strasbourg la 24 aprilie 1967, la care Romania a aderat prin Legea nr.15 din 25 martie 1993, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.67 din 31 martie 1993, „[…] adoptia nu este pronuntata decat daca cel putin consimtamintele urmatoare au fost acordate si nu au fost retrase:
a) consimtamintul mamei si, in cazul in care copilul este legitim, cel al tatalui […]”.

De asemenea, Curtea constata ca art.9 paragraful 1 din Conventia europeana in materia adoptiei de copii prevede ca “Autoritatea competenta nu va pronunta o adoptie decat dupa o ancheta corespunzatoare privind adoptatorul, copilul si familia sa”, stabilindu-se astfel calitatea de parti a parintilor firesti la momentul pronuntarii adoptiei. Asadar, potrivit Conventiei europeane in materia adoptiei de copii, exprimarea consimtamantului de catre parintii firesti se face la momentul „pronuntarii adoptiei”, deci la momentul incuviintarii acesteia.

Curtea constata ca omisiunea, din cuprinsul prevederilor legale deduse controlului, a exprimarii consimtamantului parintilor firesti la momentul incuviintarii adoptiei, exigenta expres reglementata in Conventia europeana in materia adoptiei de copii, constituie o neconcordanta, in acceptiunea art.20 alin.(2) 10 din Constitutie, intre legea interna si un tratat privitor la drepturile fundamentale ale omului, situatie in care textul constitutional consacra prioritatea reglementarii internationale.

Curtea constata, asadar, ca prevederile art.35 alin.(2) lit.i) teza intai din Legea nr.273/2004 sunt neconstitutionale, fiind contrare art.20 din Constitutie raportat la art.5 paragraful 1 lit.a) si art.9 paragraful 1 din Conventia europeana in materia adoptiei de copii, in masura in care nu prevad luarea consimtamantului parintilor firesti, in fata instantei, odata cu solutionarea cererii de incuviintare a adoptiei.

De asemenea, Curtea retine ca art.35 alin.(2) lit.i) teza intai incalca atat dispozitiile constitutionale ale art.26 privitoare la viata intima, familiala si privata, art.48 relative la familie si art.49 privind protectia copiilor si a tinerilor, cat si prevederile art.8 referitoare la respectarea vietii private si de familie din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.

b. Cat priveste prevederile art.35 alin.(2) lit.i) teza finala din Legea nr.273/2004, avand urmatorul continut: “[…] dispozitiile art.12 alin.(3) sau (4) ori ale art.13 se aplica in mod corespunzator”, Curtea constata ca acesta consacra cazuri exceptionale in care exprimarea consimtamantului la adoptie a parintelui ori a parintilor firesti nu este obligatorie, atunci cand unul dintre ei sau ambii se afla intr-unul din cazurile reglementate expres de lege.

Curtea observa ca se face trimitere la cazuri exceptionale in care este indestulator consimtamantul unuia dintre parintii firesti, exprimat atat in faza de deschidere a procedurii adoptiei, cat si in cea a incuviintarii acesteia, daca unul dintre acestia este decedat, necunoscut, declarat, in conditiile legii, mort sau disparut, pus sub interdictie, precum si daca se afla, din orice imprejurare, in imposibilitate de a-si manifesta vointa. De asemenea, consimtamantul parintilor firesti ai copilului nu este necesar daca ambii sunt decedati, necunoscuti, declarati, in conditiile legii, morti sau disparuti, pusi sub interdictie, precum si daca se afla, din 11 orice imprejurare, in imposibilitate de a-si manifesta vointa ori daca se adopta o persoana majora.

In acelasi mod, instanta judecatoreasca poate trece peste refuzul parintilor firesti sau, dupa caz, al tutorelui de a consimti la adoptia copilului, in mod exceptional, daca se dovedeste, prin orice mijloc de proba, ca acestia refuza, in mod abuziv, sa-si dea consimtamantul la adoptie si instanta apreciaza ca adoptia este in interesul superior al copilului, tinand seama si de opinia acestuia, in cazul in care a implinit varsta de 10 ani, cu motivarea expresa a hotararii in aceasta privinta.

Curtea constata ca aceste prevederi criticate sunt in acord cu dispozitiile din Constitutie si din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, circumstantierea cazurilor in care consimtamantul parintelui sau al parintilor firesti poate sa lipseasca, la momentul incuviintarii adoptiei, dand expresie principiului interesului superior al copilului.

Curtea constata ca prevederile care consacra acest din urma caz sunt in acord atat cu dispozitiile constitutionale ale art.26, art.48 si ale art.49, cat si cu ale art.20 din Constitutie raportat la art.8 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, intrucat dovedirea refuzului abuziv al parintilor firesti, luarea consimtamantului copilului care a implinit varsta de 10 ani si, mai ales, obligarea instantei de a-si motiva expres hotararea dau expresie principiului interesului superior al copilului.

3. Potrivit art.31 alin.(2) din Legea nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, care prevede ca, “In caz de admitere a exceptiei, Curtea se va pronunta si asupra constitutionalitatii altor prevederi din actul atacat, de care, in mod necesar si evident, nu pot fi disociate prevederile mentionate in sesizare”, intrucat in cauza dispozitiile art.35 alin.(2) lit.i) teza intai din Legea nr.273/2004 nu pot fi disociate de cele ale art.63 alin.(3) si (4) din aceeasi lege, Curtea urmeaza sa extinda controlul de constitutionalitate si asupra acestor prevederi care au urmatorul continut:
Art.63 alin.(3): „Judecarea cererilor de incredintare a copilului in vederea adoptiei interne, precum si a celor de incuviintare a adoptiei se face cu citarea directiei in a carei raza teritoriala se afla domiciliul copilului, a directiei in a carei raza teritoriala domiciliaza adoptatorul sau familia adoptatoare si a persoanei sau familiei adoptatoare.”

Art.63 alin.(4): „Judecarea cererilor de incuviintare a adoptiei internationale se face cu citarea directiei in a carei raza teritoriala se afla domiciliul copilului, al persoanei sau familiei adoptatoare, precum si a Oficiului”.

Curtea constata ca prevederile art.63 alin.(3) si (4) din Legea nr.273/2004 asupra carora s-a extins controlul de constitutionalitate incalca aceleasi dispozitii din Constitutie si Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale invocate.
Pentru considerentele expuse, in temeiul art.146 lit.d) si al art.147 alin.(4) din Constitutie, precum si al art.1-3, al art.11 alin.(1) lit.A.d), al art.29 si al art.31 alin.(2) din Legea nr.47/1992,

CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
Decide:

1. Admite exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art.35 alin.(2) lit.i) teza intai si, prin extindere, si a prevederilor art.63 alin.(3) si (4) din Legea nr.273/2004 privind regimul juridic al adoptiei, exceptie ridicata de Teodor Luta Bura in Dosarul nr.2878/30/2007 al Curtii de Apel Timisoara – Sectia civila, constatand ca aceste prevederi contravin art.20 din Constitutie raportat la art.5 paragraful 1 lit.a) si art.9 paragraful 1 din Conventia europeana in materia adoptiei de copii, in masura in care nu prevad luarea consimtamantului parintilor firesti, in fata instantei, odata cu solutionarea cererii de incuviintare a adoptiei.

2. Respinge exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art.15 alin.(1) si ale art.35 alin.(2) lit.i) teza finala, exceptie ridicata in acelasi dosar de acelasi autor.
Definitiva si general obligatorie.
Decizia se comunica celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului.
Pronuntata in sedinta publica din data de 20 martie 2008.

PRESEDINTELE
CURTII CONSTITUTIONALE,

Prof.univ.dr. Ioan Vida     MAGISTRAT-ASISTENT, Mihaela Ionescu